marți, 31 martie 2009

Impozitul forfetar va scoate profitul la vedere

» Ministerul Finantelor e nemultumit ca multe firme mici declara ani la rand pierderi si astfel nu functioneaza impozitul pe profit. Pentru a combate acest fenomen, in noul Cod Fiscal va fi introdus impozitul forfetar pentru a putea taxa afacerile firmelor fara profit.



In situatia in care 40% din firme au raportat pierderi in ultimii ani, Ministerul Finantelor incearca sa taxeze si aceste afaceri introducand impozitul forfetar. Metoda este aplicata si in alte tari ale UE, reducand considerabil incercarile de evaziune fiscala, in principal in cazul micilor intreprinderi, veniturile statului crescand considerabil.
Pe ansamblu, oamenii de afaceri considera ca aplicarea impozitului forfetar ar fi o masura buna, determinand firmele care pana acum declarau ca lucreaza pe pierderi sa nu se mai teama sa declare profitul. Insa exista si o parte din mediul de afaceri care apreciaza ca ar trebui sa existe o dezbatere publica pe aceasta tema, mai ales in ceea ce priveste posibilitatea introducerii in noul Cod Fiscal a unui plafon minim pe impozitul pe profit platit de firme si pentru impozitul pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, in valoare de 1.300 de euro.

"Aplicarea impozitului forfetar pentru IMM-uri ar trebui facuta dupa anumite criterii, in functie de cifra de afaceri sau de profit. Trebuie tinut seama ca circa 20% din microintreprinderi sunt la limta profitabilitatii. Nu se rezolva nimic, de exemplu, impovarand cu impozite o microfirma, cu un singur angajat, dintr-o zona defavorizata", a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania.
Masura va viza atat microintreprinderile si firmele care inregistreaza pierderi, cat si restaurantele, hotelurile si firmele din domeniul transporturilor sau cel imobiliar.
"In conditiile in care, din 600.000 de firme inregistrate, 242.000 raporteaza pierderi, introducerea impozitului forfetar ar putea fi o masura binevenita. In Franta, firmele platesc impozit forfetar de 1.300 euro si este vorba de acele companii care au o cifra de afaceri intre 750.000 de euro si 1,5 milioane euro.

Intreprinderile cu o cifra de afaceri pana in 400.000 euro nu platesc nimic, iar cele cu profit intre 400.000 si 750.000 platesc 1.000 euro", a spus secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan.
Proiectul de Cod Fiscal prevede ca patronii microintreprinderilor sa plateasca anual la stat diferenta de pana la 1.300 de euro daca suma rezultata din plata impozitului pe cifra de afaceri de 3% este mai mica decat acest plafon. De exemplu, daca suma rezultata din aplicarea procentului de 3% este de 1.000 de euro, atunci patronul va plati diferenta de 300 de euro.

» Acum opt ani
Ideea impozitului forfetar nu este una noua, in urma cu opt ani guvernul Nastase avand o tentativa in acest sens, de introducere a impozitului pe profit, in suma fixa, pentru intreprinderile din comert si servicii cu mai putin de 20 de angajati. La vremea respectiva, cand evaziunea fiscala era in floare, intentia a fost criticata atat de mediul de afaceri, cat si de politicieni.

Foto: Romania libera;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 aprilie 2009

luni, 30 martie 2009

Sarbatorile nu scot din criza serviciile si comertul

» Pentru perioada aprilie-mai se preconizeaza scaderea activitatii din industrie, comert si servicii.
» Se inregistreaza reduceri ale contractelor si comenzilor atat pentru piata interna, cat si pentru piata externa.

Sarbatoarea de Paste si inceputul lunii mai erau pentru industria serviciilor si comert perioade de intensificare a activitatilor si vanzarilor. Criza economica, ce se manifesta pregnant in acest an, contureaza pentru perioada martie-mai o modificare atipica a comportamentului consumatorului si prevesteste mentinerea, chiar accentuarea problemelor cu care se confrunta in general societatile prestatoare de servicii si cele cu activitati de comert. Spectrul somajului, devalorizarea cursului leului in raport cu euro, dar si stirile nu tocmai linistitoare din media privind evolutia economica ii determina pe oameni sa se gandeasca de doua ori inainte de a face orice cheltuiala.

In urma estimarilor facute de managerii intreprinderilor cu privire la tendintele generale de evolutie a activitatii economice pentru perioada imediat urmatoare, este de asteptat o scadere a activitatii din comertul cu amanuntul, servicii si industria prelucratoare, dar si una moderata in sectorul de constructii, in raport cu cele trei luni anterioare, potrivit Institutului National de Statistica (INS).
"Este o perioada de adaptare la cerintele pietei. Cererea nu a scazut foarte mult. Avem un numar mai mare de turisti fata de anul trecut, insa volumul incasarilor e mai mic. A fost nevoie de o promovare mai intensa, de adoptarea unor solutii precum rezervarea timpurie pentru a rezista. Turistul sta in tara mai mult, poate cheltuieste mai putin, dar situatia actuala este una plina de invataminte bune", a declarat Traian Badulescu, purtator de cuvant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania.

Situatia economica din sectorul de servicii, dar si din comertul cu amanuntul, in ultimele trei luni a avut o tendinta de scadere, tendinta care se va mentine si pentru perioada urmatoare. Aceasta directie de scadere este data in special de intreprinderile mari, conform datelor INS. Dupa opinia managerilor, preturile de vanzare sau de facturare a prestatiilor vor inregistra o usoara crestere in urmatoarele trei luni. "O scadere a cererii a aparut si din partea persoanelor fizice si a celor juridice. Fata de anul trecut, este o scadere in zona serviciilor, insa trebuie sa ne adaptam. Cresterea preturilor intr-o astfel de perioada e o solutie disperata a unora care nu se mai pot descurca, dar nu asta e calea. Se consuma mai putin, serviciile sunt mai putin cerute, insa trebuie cautate solutii de adaptabilitate la piata", a precizat Cristian Dinculescu, de la Nordic Food.

» Scade si productia
In industria prelucratoare se preconizeaza, pentru urmatoarele trei luni, o scadere a volumului productiei. Aceasta se bazeaza, in principal, pe reducere a contractelor si comenzilor din ultimele trei luni atat pentru piata interna, cat si pentru piata externa. In unele ramuri va fi o tendinta de scadere mai accentuata decat per total: metalurgie, si prelucrarea lemnului si masini.

Foto: Romania libera;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 31 martie 2009

Gazprom negociaza pentru gazele din Azerbaidjan

Grupul rus Gazprom se afla in negocieri cu Azerbaidjanul pentru achizitia de gaze azere, din 2010, in conditiile in care si europenii sunt interesati de hidrocarburile din fosta republica sovietica. "Gazprom si compania azera de petrol si gaze GNKAR au inceput discutiile privind achizitia de gaze din Azerbaidjan, din 2010", se arata intr-un comunicat al grupului rus, preluat de Mediafax. Azerbaidjanul este un furnizor important pentru statele europene, carora le furnizeaza petrol prin oleoductul Baku-Tbilissi-Ceyhan. Gazprom este interesat de gazele din Azerbaidjan, pe care le-ar putea revinde pe pietele externe, asa cum procedeaza cu cele achizitionate din Turkmenistan.

Gazprom a inregistrat pierderi de 259,87 miliarde de ruble (7,76 miliarde de dolari) in ultimul trimestru din 2008, fata de un profit net de 147,2 miliarde de ruble (4,41 miliarde de dolari) in perioada similara din 2007. Potrivit reprezentantilor grupului rus, pierderea din trimestrul al patrulea are la baza reevaluarea in scadere a activelor. In 2008, profitul Gazprom a fost de 173 miliarde de ruble (5,18 miliarde de dolari), potrivit normativelor contabile rusesti, cu peste 50% mai putin ca anul anterior, potrivit analistului Denis Borisov de la compania de brokeraj Solid. Grupul rus a precizat ca este probabil sa reduca dividendul platit actionarilor, dupa ce profitul anual a scazut pentru prima data in ultimii zece ani.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 martie 2009

Acordul pentru Nabucco, semnat pana la sfarsitul lunii iunie

Acordul interguvernamental pentru lansarea proiectului de constructie a gazoductului Nabucco ar putea fi semnat pana la sfarsitul lunii iunie, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, seful consortiului, Reinhard Mitschek, potrivit Mediafax.
Pentru demararea lucrarilor de constructie a gazoductului, al carui cost este estimat la 7,9 miliarde de euro, sunt necesare atat un acord intre guvernele statelor care vor fi tranzitate, cat si exceptarea de la legislatia antitrust a Uniunii Europene. Semnarea acordului interguvernamental era asteptata, initial, in primul trimestru al acestui an. "Anticipam ca acordul interguvernamental sa fie semnat cel tarziu in luna iunie", a declarat un purtator de cuvant al directorului general al Nabucco, Reinhard Mitschek. Potrivit proiectului, Nabucco va transporta, din 2014, gaze din Regiunea Caspica spre Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria si va avea o lungime de 3.300 de kilometri.

Actionarii proiectului sunt OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Agentiile de creditare a exporturilor si-au exprimat, la randul lor, interesul pentru furnizarea de fonduri, a precizat Mitschek. Finantarea proiectului va fi asigurata de catre actionari, in proportie de 30%, si de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, cu o contributie de 25%. Proiectul Nabucco are drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, prin construirea unui gazoduct cu o lungime estimata de 3.300 kilometri, care va porni de la Marea Caspica si va ocoli Rusia.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 martie 2009

vineri, 27 martie 2009

Angajamentul bancilor

» Grupurile bancare nu-si vor retrage banii din Romania si vor sustine subsidiarele locale.

» Acordul convenit cu FMI include o estimare a cresterii economice intre 0 si 1% in 2010.

Noua banci straine care au filiale in Romania si-au dat acordul scris, in cadrul intalnirii de joi, de la Viena, unde s-au intalnit cu reprezentantii institutiilor financiare internationale, angajandu-se sa nu retraga bani din tara noastra si sa participe cu capital suplimentar pentru sustinerea subsidiarelor locale, potrivit Mediafax. Mai mult, grupurile bancare vor sustine testul de stres pe care Banca Nationala a Romaniei (BNR) il va face pentru verificarea stabilitatii sistemului bancar. "Suntem constienti ca este in interesul nostru colectiv si in interesul Romaniei sa subscriem la angajamente coordonate de a mentine in intregime expunerea pe piata romaneasca", se precizeaza intr-o declaratie comuna a celor noua grupuri financiare transmisa de Fondul Monetar International (FMI).

La intalnirea de la Viena au participat (alaturi de oficiali ai Fondului Monetar International, ai Comisiei Europene, ai Bancii Mondiale, Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare si ai Bancii Europene de Investitii) presedintii Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus si prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

Inaintea intalnirii de la Viena, Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, declarase ca reprezentantii institutiilor financiare internationale "vor cere un tampon de capital pentru ca sa nu existe nici un pericol ca bancile din Romania sa scada sub un anumit nivel de lichidtate". Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca mentinerea finantarii de catre bancile-mama cu subsidiare in Romania poate fi convenita pe baza unui acord voluntar, care poate avea si o forma scrisa, pornind de la principiul ca institutiile bancare sunt primele care ar suferi din cauza unor dezechilibre economice.
Isarescu a mai precizat ca intelegerea cu bancile-mama poate avea doar caracterul unui acord voluntar si nicidecum obligatoriu, pentru a nu incalca principiul UE privind libera circulatie a capitalului.

Scrisoarea catre FMI a ajuns la Washington, fondul va raspunde in aprilie
Scrisoarea de intentie a Guvernului pentru Fondul Monetar International (FMI) privind acordul de finantare a ajuns la sediul din Washington al institutiei. FMI urmeaza sa trimita un raspuns autoritatilor romane la inceputul lunii aprilie, potrivit Mediafax. Scrisoarea a fost trimisa catre FMI miercuri, 25 martie.
Romania a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar International (FMI) pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro.
Programul de ajutor extern urmeaza sa fie discutat de Consiliul Executiv al FMI de la Washington in urmatoarele saptamani, iar prima transa a finantarii, de cinci miliarde euro, va fi disponibila imediat dupa aprobare. Acordul convenit de autoritatile din Romania cu delegatia Fondului Monetar International include o estimare a cresterii economice cuprinsa intre 0 si 1% in 2010, a anuntat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.

Foto: Romania libera;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 28 martie 2009

joi, 26 martie 2009

Criza inchide microintreprinderile din industria usoara

» La nivelul Uniunii Europene au fost disponibilizati 6% din angajatii din confectii si textile.

» Firmele mai primesc sporadic doar comenzi mici, care maresc costurile produselor.

Lipsa de comenzi si cererea din ce in ce mai scazuta afecteaza toate ramurile din industria usoara. Declinul industriei, resimtit accentuat, o data cu criza economico-financiara, continua tendinta de la sfarsitul anului trecut. Cel putin 50.000-60.000 de angajati si-ar putea pierde locurile de munca in acest an, potrivit estimarilor reprezentantilor Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS).
Cele mai afectate de criza vor fi microintreprinderile (societati comerciale cu maximum noua salariati). "Accesul la creditare este extrem de scazut, iar costurile imprumuturilor au crescut de doua ori. Intr-un astfel de context, microintreprinderile vor avea cele mai multe probleme. Din 11.500 de intreprinderi, doar 290 sunt intreprinderi mari, 7.621 sunt microintreprinderi, restul fiind din categoria intreprinderilor mici si mijlocii (circa 3.300).

Insa aceste probleme nu sunt numai in Romania, in celelalte tari ale Uniunii Europene existand aceleasi probleme, la nivel european fiind disponibilizati circa 6% din totalul salariatilor", a declarat Maria Grapini, presedinta FEPAIUS.
In industria de confectii si textile, piata interna absorbea doar 20% din productie. Criza economica a redus aproape de tot comenzile pentru extern, cererea pe piata interna fiind din ce in ce mai mica. "Practic, intreprinderile au ramas de o buna bucata de timp fara comenzi. Tinand cont de situatia actuala din piata, oamenii isi fixeaza anumite prioritati, prima oara iau in calcul hrana, plata utilitatilor, apoi poate se gandesc si la haine. La unele intreprinderi sunt comenzi pentru cantitati mici, ceea ce are repercusiuni asupra pregatirii fluxului tehnologic. Comenzile mici scumpesc produsele", a precizat Maria Grapini.

In decembrie anul trecut, in confectii erau 182.000 de angajati, iar in textile – circa 48.000. Din acestia, vor pleca in somaj intre 17 si 20%. Contractele de lohn din industria textila sunt din ce in ce mai putine, piata mutandu-se inspre tari din Asia, dar si spre Republica Moldova, Ucraina, chiar Rusia. Principalele motive ale scaderii volumului de contracte de lohn rezulta din cresterea mai ales in ultima perioada a costurilor cu forta de munca, dar si contractia pietei Uniunii Europene.

» Lipsa de specialisti
In industria usoara, in special in domeniul confectiilor, tricotajelor si textilelor, patronii intreprinderilor care inca mai au comenzi gasesc foarte greu forta de munca calificata si specializata. Cauza este desfiintarea inca din anii ‘90 a unor scoli profesionale, a scolilor de maistri si a cursurilor postliceale de profil. La mare cautare sunt maistrii tesatori, lacatusii si mecanicii pentru utilajele textile.

Foto: Romania libera;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 27 martie 2009

miercuri, 25 martie 2009

FMI cere reducerea cheltuielilor bugetare si reforma pensiilor

Romulus Cristea

» Prima transa din imprumutul de cinci miliarde euro acordat de Comisia Europeana va ajunge in Romania la inceputul lunii iulie.

» FMI va cere principalelor banci straine sa isi mentina expunerea in Romania, respectiv sa nu scoata bani din tara.

Pachetul de sprijin financiar acordat Romaniei de institutiile internationale financiare pe durata urmatorilor ani va ajunge la 19,95 miliarde euro. Ieri, reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) au anuntat ca au convenit cu oficialii din Romania asupra unui acord stand-by pentru 12,95 miliarde euro. Uniunea Europeana urmeaza sa contribuie cu cinci miliarde euro dupa ce va obtine aviz favorabil din partea Comisiei Europene. Banca Mondiala va disponibiliza catre Romania un miliard de euro, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), alaturi de alte institutii financiare internationale, va acorda un miliard de euro.

Prima transa din imprumutul de cinci miliarde euro acordat de Comisia Europeana va ajunge in Romania la inceputul lunii iulie. Contributia BERD va fi distribuita jumatate la banci, jumatate in economie, incluzand ajutorul acordat companiilor, in sectorul energetic si infrastructura. "Pachetul financiar convenit cu autoritatile romane va permite ajustarea graduala a deficitului bugetar, o alta problema care trebuie depasita fiind dezechilibrul contului curent inregistrat in special in ultimul an", a declarat seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks. In schimbul sprijinului financiar primit de la institutiile internationale, autoritatile romane au fost avertizate ca trebuie sa reduca cheltuielile bugetare, ponderea in PIB a salariilor bugetarilor, diminuarea cotei sporurilor in venituri si reformarea sistemului de pensii in urmatorii ani.

Guvernul trebuie sa revizuiasca, intr-un interval de doi ani, cu asistenta internationala, sistemul de salarii si pensii in sectorul public, precum si procedurile de monitorizare si control pentru companiile de stat, a precizat miercuri seful misiunii FMI in Romania. Potrivit oficialului FMI, salariile in sistemul public s-au dublat intr-o perioada de trei ani. "Va fi aplicat un sistem salarial care se va baza mai putin pe bonusuri, care nu trebuie sa depaseasca 25% din salariu", a spus Franks. El a aratat ca Executivul va trebui sa aplice, in acelasi interval, si o lege a responsabilitatii fiscale, prin care sa evite noi cresteri ale deficitului bugetar. Delegatia FMI aflata la Bucuresti pentru negocierea pachetului financiar destinat Romaniei se va intalni astazi, la Viena, cu presedintii grupurilor-mama ale primelor 10 banci straine din Romania, pentru a obtine un acord ca vor continua sa sustina piata locala.
La Viena "ne vom intalni cu principalele banci straine din Romania, pentru a obtine ajutorul lor", a declarat Franks intr-o conferinta de presa, precizand ca FMI va cere principalelor banci straine sa isi mentina expunerea in Romania, respectiv sa nu scoata bani din tara, si un "tampon" de capital, pentru mentinerea unui anumit nivel de lichiditate.

» Perspectiva stabila
Pachetul de finantare externa de 19,5 miliarde euro care va fi obtinut de Romania de la FMI, UE, Banca Mondiala, BERD si alte organizatii internationale va ajuta economia, aflata in dificultate, sa-si mentina ratingurile actuale de credit, a anuntat ieri agentia de rating Moody's, potrivit Mediafax.
"Ratingul Romaniei are perspectiva stabila, iar acordul ajuta statul sa-si mentina actualul calificativ", a declarat Kenneth Orchard, analist Moody’s.

Foto: Romania libera;

Articol apărut în ziarul România liberă din 26 martie 2009.

marți, 24 martie 2009

Investitorii americani cer plafonarea CAS

Romulus Cristea

» Romania se claseaza pe primul loc in UE in ceea ce priveste plata neoficiala a muncii.

» Prefinantarea TVA reprezinta, in opinia Camerei de Comert Americane, o povara pentru investitori.

Plafonarea contributiilor sociale si revenirea la prevederile anterioare existente in Codul Fiscal cu referire la masurile de sim-plificare a platii TVA sunt doua dintre masurile identificate de Camera de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) menite sa sprijine, mai ales in contextul actual al crizei economico-financiare, mediul de afaceri.
Membrii AmCham solicita plafonarea, simplificarea si consolidarea contributiilor sociale. Eliminarea plafonului de taxare reprezinta o povara pentru investitorii care doresc sa atraga personal calificat si sa plateasca salarii corespunzatoare. Pe de alta parte, Guvernul poate imbunatati colectarea de contributii prin eliminarea posibilitatii de ocolire a legislatiei existente. Plafonarea bazei de taxare va diminua "platile la negru", dat fiind un nivel mai redus de taxare, va incuraja investitiile si va descuraja emigrarea personalului calificat.

Asa cum se arata intr-un raport recent al OECD, din nefericire, Romania se claseaza pe primul loc in UE in ceea ce priveste plata neoficiala a muncii.
"CAS-ul a mai fost plafonat la cinci salarii medii, insa in anul 2007 aceasta prevedere a fost inlaturata. Ideea este ca acum se aplica plafonarea pentru toate contributiile sociale. si in alte state din Uniunea Europeana se aplica o astfel de prevedere: Ungaria, Cehia, Germania, Franta, Italia, Austria etc. Trebuie insa o anumita prudenta in stabilirea pragului. Daca pragul ar fi prea jos, risti sa pierzi incasari. Riscul ar fi minim la 6.000-7.000 lei", a declarat avocatul Gabriel Biris. Specialistii spun ca, desi aplicarea unei astfel de masuri ar putea da nastere la critici, argumentandu-se ca vor fi favorizati cei cu salarii mari, trebuie avut in vedere ca nu exista o corelare intre contributiile asiguratilor si prestatia asiguratorului.

"Important este sa se aduca bani suplimentari la buget fara sa riscam destabilizarea lui. Numarul de salarii declarate este neglijabil peste aceasta suma de 7.000 lei. Sunt 35.000 de salarii, dintre care jumatate sunt la stat", a precizat Biris.
AmCham Romania a recomandat, de asemenea, revenirea la prevederile anterioare existente in Codul Fiscal cu referire la masurile de simplificare a platii TVA. Masurile de simplificare (taxarea inversa) cu privire la plata TVA ar trebui (re)aplicate deoarece prefinantarea TVA reprezinta o povara pentru investitori. In majoritatea tarilor membre UE, precum Austria, Belgia, Olanda, Italia, Irlanda, Luxemburg etc., mecanismul de taxare inversa la importuri este in vigoare.

» Baza de impozitare
Ideea unificarii bazei de impozitare pentru contributiile la CAS si plafonarea acesteia la 3-4 salarii medii pe economie a fost avansata de avocatul Gabriel Biris, unul dintre arhitectii cotei unice. El considera ca doar unificarea bazei pentru contributiile CAS nu va aduce bugetului asigurarilor de stat bani in plus daca nu este insotita de plafonarea bazei de impozitare la 7.000 de lei. Biris a avertizat ca cele peste 132.000 de microfirme cu un singur angajat acopera venituri de tip salarial pentru care se evita plata CAS.

Foto: Romania libera;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 25 martie 2009.

luni, 23 martie 2009

Firmele, invitate sa-si schimbe rablele pentru a salva industria auto

Romulus Cristea

» Din iunie, Programul "Rabla" ar putea fi extins si pentru casarea autovehiculelor detinute de companii.

» Dacia a ramas lider pe piata autohtona de autoturisme, cu o cota de piata de 25,3%.

In primele doua luni ale anului, in Romania s-au vandut putin peste 16.000 de masini, in scadere brutala, cu 62%, fata de perioada similara din 2008, din cauza reducerii consumului si a lipsei finantarilor acordate anul trecut de banci si firme de leasing.
Industria si-a ajustat productia si asamblarea de autoturisme, vehicule comerciale si autobuze in scadere cu 43,6%, atat din cauza reducerii cererii interne, cat si a comprimarii exporturilor. Productia pe segmentul de autoturisme a scazut cu 46,1%, potrivit datelor publicate ieri de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA) din Romania.

Dacia, de pilda, a vandut, in ianuarie-februarie 2009, 3.947 de autoturisme, cu 10.243 de unitati mai putin decat in perioada similara a anului trecut. In luna februarie 2009, Dacia a vandut in Romania 2.302 unitati, in scadere cu 70,3% fata de februarie 2008. Dacia a ramas insa lider pe piata autohtona a vanzarilor de autoturisme cu o cota de piata de 25,3% pe luna februarie si cu 24,4% pe perioada ianuarie-februarie 2009.
Astfel, programul national de innoire a parcului auto (cunoscut sub numele de Programul "Rabla"), care poate stimula piata auto, ar putea fi extins din luna iunie prin aplicarea procedurilor de casare a masinilor vechi si pentru persoanele juridice. Desi programul a fost conceput initial pentru a rezolva unele probleme de mediu prin scoaterea din circulatie a autovehiculelor vechi, poluatoare, de la declansarea crizei acesta s-a dovedit binevenit si pentru producatorii auto, exemplul cel mai cunoscut fiind cel al producatorului autohton.

Relansarea productiei la Dacia dupa mai multe perioade de intrerupere a activitatilor a fost posibila prin prisma cresterii cererii pe piata europeana, tocmai datorita primelor de casare apreciabile oferite, de exemplu, in Germania. Ieri, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a declarat ca, desi prima de casare din cadrul programului national nu va creste, in functie de rezultatele din prima etapa (in care se estimeaza scoaterea din uz a 20.000 autoturisme), care se va incheia in iunie, va cauta si alte metode, precum extinderea programului de innoire a parcului auto vechi la persoane juridice.

Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia si presedinte al Asociatiei Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM), considera ca decizia de extindere a Programului "Rabla" si pentru persoanele juridice este binevenita. "si pentru Ministerul Mediului e mai putin important cine e proprietarul masinii. Important este sa se scoata din uz cat mai multe masini uzate, poluatoare", a declarat Stroe. Referindu-se la masurile care ar putea stimula vanzarile si productia autohtona auto, presedintele ACAROM a mentionat ca "relaxarea procedurilor de acordare a creditelor pentru clienti poate fi binevenita pentru cresterea vanzarilor, iar acordarea unor credite cu dobanzi convenabile pentru furnizorii de componente care au mare nevoie de bani acum ar stimula productia auto".

Foto: Romania libera:

Articol aparut in ziarul Romania libera din 24 martie 2009

joi, 19 martie 2009

Europenii dau bani si pentru vinurile romanesti

» Viticultorii vor primi in acest an 42 milioane euro de la UE, din suma totala de 210 milioane euro.

» Producatorii romani renunta la vinul alb si dulce, deoarece europenii cumpara vin rosu.

Pentru inlocuirea vitei-de-vie imbatranite, dar si pentru cultivarea de soiuri romanesti autohtone, producatorii de vin si cultivatorii podgoriilor pot accesa fonduri europene. De asemenea, importante sume de bani sunt disponibile pentru promovarea vinurilor in alte tari decat cele ale UE si pentru asigurarea recoltei. Pentru acest an, fondurile pentru industria vinului din tara insumeaza 42,1 milioane euro, Romania negociind sprijin financiar de 210 milioane euro pentru perioada 2009-2013.
"Cea mai mare parte din aceste fonduri o vor primi producatorii care au aprobat un plan individual de reconversie-restructurare a plantatiilor viticole. Ajutorul poate fi acordat, de exemplu, pentru inlocuirea vitei-de-vie imbatranite, pentru replantare cu vita nobila si care va da productie abia dupa trei ani", a declarat Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului National al Viei si Vinurilor (PNVV).

UE nu sustine strugurii de masa si hibrizii
In prezent, tendinta in viticultura romaneasca este de a promova plantarea soiurilor traditionale romanesti (de exemplu, Feteasca neagra), in special a soiurilor pentru obtinerea vinurilor rosii. Pana de curand suprematia era detinuta de soiurile albe, de obicei dulci. Cum preferintele europene si din alte tari terte sunt preponderent pentru vinuri rosii, viticultorii romani trebuie sa se adapteze pietei pentru a avea vanzari bune.
"Romania va primi bani, in acest an, pentru punerea in aplicare a patru masuri: reconversie-restructurare, asigurarea recoltei (cel care isi asigura recolta primeste o subventie in cuantum de 80% sau 50%), utilizarea mustului concentrat (pentru ridicarea tariei alcoolice, se aplica doar in anumite conditii) si promovarea vinurilor in tari terte – programe de promovare pe pietele altor tari in afara de cele din UE (se aplica vinurilor cu denumire de origine controlata sau indicatie geografica)", a precizat Dan Ilie, purtator de cuvant la PNVV.
Masurile nu sunt aplicabile pentru strugurii de masa si hibrizii interzisi.

» 453 de proiecte
Sectorul vitivinicol a fost primul care a absorbit bani europeni dupa ce Romania a devenit membru UE. Primii bani au venit in campania 2006-2007, respectiv 8,3 milioane euro. In perioada 2007-2008 s-au efectuat plati de 25 milioane euro, iar pentru campania 2008-2009 s-au alocat 38 milioane euro. Numarul de proiecte depuse pana in prezent este de 453. Fondurile comunitare au fost utilizate de viniviticultorii romani pentru culturi de vita-de-vie insumand peste 4.000 de hectare.

Foto: Romania libera;
Articol aparut in ziarul Romania libera din 20 martie 2009;

miercuri, 18 martie 2009

Statul a gasit bani pentru reabilitarea termica a 50.000 de apartamente

Pentru reabilitarea termica a blocurilor construite in perioada 1950-1990, bugetul alocat pentru acest an este de 160 milioane lei, la care se mai adauga credite-angajament de 200 milioane lei. Cele 360 milioane lei ar putea ajunge pentru reabilitarea a 50.000 de blocuri.

Ministrul Dezvoltarii Regionale si Locuintei (MDRL) are fondurile necesare pentru reabilitarea termica a 50.000 de apartamente in 2009, a declarat, ieri, ministrul Vasile Blaga.
In cadrul programului national de reabilitare termica a locuintelor, statul finanteaza cu 50% acest demers, iar primariile cu 30%. Autoritatile administratiei publice locale vor putea asigura, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie, pe langa cota de 30% obligatorie, preluarea partiala sau integrala a cheltuielilor aferente lucrarilor de interventie corespunzatoare cotei de 20% care revine asociatiei de proprietari.

Decizia privind realizarea lucrarilor de reabilitare este luata in cadrul asociatiei de locatari cu o majoritate de 50% plus unu, existand trei etape in care asociatia consulta proprietarii, ultima avand loc atunci cand este cunoscuta valoarea estimata a costurilor lucrarilor. Pe termen mediu si lung, principalul avantaj al reabilitarii termice este reducerea considerabila a facturii la intretinere cu un procent estimat de 40-60%. Perioada de recuperare a investitiei este in general de 5-7 ani, insa poate ajunge si la 10-12 ani in cazul unor lucrari deosebite.

Pentru reabilitarea termica a unui apartament de doua camere, suma medie este in jur de 3.500 euro, costurile fiind suportate astfel: 1.750 euro de la buget, 1.050 euro – administratia locala si 700 euro – proprietarii. Anul trecut au fost reabilitate termic 1.887 de apartamente, iar alte 1.627 locuinte se afla in diverse stadii de executie.
In Romania sunt in jur de 84.000 de blocuri (insumand 3,5 milioane de apartamente) cu izolatie termica deficitara si care au un consum energetic mult peste media europeana. Suma necesara pentru reabilitarea termica a tuturor celor 84.000 de blocuri este estimata la 11 miliarde euro.

Foto: Ministrul Dezvoltarii Regionale si Locuintei;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 martie 2009

marți, 17 martie 2009

Criza financiara afecteaza 90% din IMM-uri

»Diminuarea comenzilor si lipsa finantarilor sunt principalele probleme cu care se confrunta de cateva luni, ca urmare a crizei economico-financiare, majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din Romania. Fenomenul se extinde destul de rapid la nivelul unui numar din ce in ce mai mare de firme.

Reprezentantii consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) estimeaza ca peste 90% din cele peste 600.000 de IMM-uri din tara sunt afectate de criza financiara, iar solutia pentru redresarea domeniului ar putea veni din adoptarea urgenta a legislatiei necesare operationalizarii masurilor de criza pentru sustinerea firmelor.
"Dezghetarea creditarii este esentiala pentru ca lipsa finantarii omoara si afacerile viabile", a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR. Reducerea exporturilor, diminuarea investitiilor, la care se adauga blocajul financiar sunt principalele efecte ale crizei financiare, cu repercusiuni asupra firmelor. "La sfarsitul anului 2008 statul avea de platit sectorului privat 2,1 miliarde euro. In cascada, acest blocaj inseamna 8-9 miliarde euro", a mentionat Nicolescu.

Garantii care acopera de trei ori creditul
In cazul intreprinderilor care realizeaza exporturi, situatia a devenit ingrijoratoare in ultimele luni, estimandu-se ca incheierea primului trimestru al anului va aduce o cadere a exporturilor cu pana la 40%. "Toti exportatorii, fara exceptie, au probleme. La nivelul intregii tari sunt inregistrati 15.000 de exportatori, majoritatea IMM-uri. O solutie pentru redresarea ar putea veni prin asigurarea de finantari pentru firme in conditii civilizate. La ora actuala, pentru obtinerea unui credit, la unele banci se impun conditii absurde, ajungandu-se in situatia de a se solicita garantii ce acopera de trei ori valoarea creditului. Valorile puse in gaj sunt diminuate de noile baremuri de evaluare, nu se ia in calcul cesiunea de contracte externe, iar multor exportatori li se solicita drept garantie un cash colateral. Dupa ce ca exportatorul garanteaza cu fabrica, la care se adauga cash-ul colateral si garantarea pe care o da Fondul de Garantare, se mai solicita si un girant. E un sistem aberant", a declarat Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor Romani (ANEIR).

Somaj si falimente
Falimentele se vor tine lant in sectorul IMM-urilor. Patronatele si oficialii ministerului de profil vehiculeaza ca 30-40% din firme vor intra in faliment din cauza crizei financiare. "In conditiile actuale, IMM-urile reprezinta un sector vulnerabil. Am solicitat guvernantilor simplificarea procedurii de acordare a creditelor si costuri reduse de accesare. Ne-au fost sesizate cazuri, de exemplu la Timisoara, unde unui intreprinzator i s-a solicitat o dobanda de 25% la creditul angajat. In alta situatie, la Piatra Neamt, la un credit s-a cerut un cash colateral de 50%. Intreprinderile cer credite pentru ca au probleme si trebuie sa se redreseze si de aceea va trebui stabilit clar care este procedura de acordare a creditelor si care sunt costurile pentru fiecare produs", a precizat Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS).

Foto: Romulus Cristea;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 martie 2009;

luni, 16 martie 2009

Constructorii se grabesc sa finalizeze casele de anul trecut

» In prima luna a anului, volumul lucrarilor de constructii, comparativ cu ianuarie 2008, a crescut cu 8,8%.

» Cresterea volumului lucrarilor de constructii in acest an este mai mica fata de anii precedenti.

Pentru a nu mari costurile in cadrul firmelor, cu scopul de a evita eventuale presiuni asupra preturilor finale ale locuintelor, dar si pentru a nu avea probleme cu bancile care le-au acordat credite, constructorii dau zor la finalizarea imobilelor incepute si neterminate pe parcursul anului trecut. In luna ianuarie, volumul lucrarilor de constructii, comparativ cu luna ianuarie 2008, a crescut cu 8,8%, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Analistii imobiliari si antreprenorii din constructii afirma ca, desi in luna ianuarie 2009, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, exista o crestere a volumului lucrarilor de constructii, dinamica este una regresiva daca tinem cont ca, raportand anul 2008 la anul precedent, cresterile de la o luna la alta erau cu doua cifre.

Lucrarile care se efectueaza in prezent pe santiere sunt la imobile in stare de finisaj sau in stadiul de executare a structurilor si pentru care mai exista inca finantare. De mentionat ca la finalul anului trecut fusese raportat un numar-record de locuinte incepute si neterminate – 141.487.

"Pe santiere se lucreaza la locuintele incepute anul trecut. In piata imobiliara drama nu este neaparat in legatura cu finalizarea locuintelor noi, ci faptul ca tranzactiile sunt blocate. Ponderea locuintelor noi in totalul pietei imobiliare este mica, circa 3%", a declarat Liviu Ureche, membru in Comisia europeana pentru elaborarea standardelor imobiliare.
Din totalul lucrarilor de constructii realizate in ianuarie, ponderea cea mai mare o detin cladirile rezidentiale, urmate de cladirile nerezidentiale si de constructiile ingineresti. Comparativ cu luna decembrie 2008, in ianuarie 2009 s-a inregistrat o scadere a volumului lucrarilor de constructii, tendinta inregistrata si pentru anii precedenti.

"In iarna 2007-2008 conditiile au fost mai dure ca in iarna 2008-2009. Cresterea din ianuarie raportata la perioada similara a anului trecut nu este una spectaculoasa si confirma dinamica regresiva din constructii. In anii precedenti cresterile in constructii au fost mult mai mari", a precizat Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii. De asemenea, analistul imobiliar Radu Zilisteanu considera ca "firmele care mai au inca finantare finalizeaza lucrarile de constructii pentru a evita costuri suplimentare care ar interveni in cazul unor intreruperi de activitate sau al unor conservari a lucrarilor".

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 17 martie 2009

Marfa pe stoc si somaj tehnic in metalurgie

» Coada pentru disponibilizari voluntare cu plati compensatorii la Mittal Steel.

» Jumatate din muncitorii de la Mechel Targoviste au fost trimisi acasa pana la reluarea productiei.

Lipsa comenzilor si productia pe stoc determina conducerile marilor combinate metalurgice sa trimita mii de muncitori in somaj tehnic pana la o eventuala relansare a productiei. Desi deocamdata nu se intrevad solutii rapide de redresare a situatiei din metalurgie, nu au fost inca operate disponibilizari colective masive, solutia de compromis, temporar adoptata de patroni, fiind trimiterea in numar mare a salariatilor in somaj tehnic.
Jumatate din angajatii combinatului de oteluri speciale Mechel Targoviste sunt in somaj tehnic. Practic, in perioada decembrie 2008-februarie 2009 activitatile de productie din intreprindere au fost oprite, in prezent ajungandu-se la un stoc de marfa de 35.000 tone, in special otel beton. "De-a lungul ultimelor trei luni, 2.500 de muncitori dintr-un total de 3.400 au fost in somaj tehnic. Cei 1.700 de metalurgisti care vor pleca acum in somaj tehnic cu 75% din salariu vor sta acasa cel mai probabil pana pe 20 martie, cand se pare ca va fi reluata activitatea la otelarie", ne-a declarat Mihai Toma, liderul sindicatului.

Conducerea Mechel Targoviste a anuntat vineri, printr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti, ca salariatii vor fi trimisi in somaj tehnic prin rotatie si pentru perioade scurte de timp, pana pe 20 martie. Combinatul siderurgic este controlat in proportie de 86,6% de grupul rus Mechel, iar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului are 4,05% din actiuni.

Liste si facilitati
La ArcelorMittal Galati, de la inceputul anului au plecat prin metoda disponibilizarilor voluntare 1.100 de salariati, iar in aceasta luna s-au mai inscris inca 1.000 de angajati pe liste. "Patronatul ofera pachete compensatorii suficient de tentante pentru cei care doresc sa plece: intre 2.000 si 2.500 lei, plus intre 6 si 24 salarii brute, in functie de vechime, la care se adauga si unele facilitati la plata asigurarilor. Cu toate acestea, angajatorul a refuzat definitiv 300 de dosare ale unor persoane care doreau sa fie disponibilizate, avandu-se in vedere o eventuala reluare a productiei", a precizat Adrian Adascalitei, prim-vicepresedinte al Federatiei Metarom.

Sindicalistii spera ca statul sa intervina printr-o serie de masuri legislative pentru reluarea productiei in ramura metalurgie. "La ultima intalnire cu reprezentantii Executivului s-au propus mai multe masuri, printre care acordarea unor comenzi suplimentare pentru continuarea unor lucrari de infrastructura care sa-i preia anumite cantitati de otel. In plus, asteptam o hotarare de Guvern care sa acorde facilitati pentru somajul tehnic prin scutirea angajatorului si a angajatului de la plata impozitului si a cotelor la asigurari in cazul acordarii somajului tehnic", a mentionat Nelu Radu, vicepresedintele Metarom. Conducerea combinatului ArcelorMittal a anuntat ca din cauza reducerii productiei are intentia sa-i trimita in somaj tehnic pe toti cei 12.500 de salariati, in sase transe de cate 2.000 de oameni, pe durata a cate zece zile. Patronatul doreste sa ajunga la 10.000 de salariati in 2012.

Foto: Romania libera;

Articola aparut in ziarul Romania libera din 16 martie 2009;

joi, 12 martie 2009

UE cere Romaniei sa renunte la unele dintre cele 113 taxe

» Finantele au gasit 484 de taxe si tarife care nu merg la buget.

» Pana pe 15 aprilie se va hotari cate taxe parafiscale vor fi anulate.

Comisia europeana a identificat in Romania 113 taxe, cel mai mare numar din Uniunea Europeana, si a solicitat reducerea semnificativa a numarului acestora, a declarat ieri comisarul Leonard Orban.
Strategia CE, de reducere semnificativa a acestor taxe si impozite al caror cost de colectare este de multe ori mai mare decat ceea ce aduce, are drept scopuri reducerea birocratiei si sustinerea mediului de afaceri, mai ales in actuala situatie de criza.
Ministerul Finantelor Publice are propriul calcul si a gasit pana in prezent 484 de taxe parafiscale, dintr-un total de 558 de impozite si taxe instituite prin 185 de acte normative, iar guvernantii au decis ca pana pe 15 aprilie sa reduca numarul acestora. Nu este prima tentativa de acest fel, de-a lungul ultimilor patru ani, astfel de demersuri fiind anuntate si de fostii ministri ai Finantelor, care s-au confruntat cu nemultumiri si cereri de reducere a parafiscalitatii venite din partea patronatelor si sindicatelor.

"Pana pe 15 aprilie, pe un grafic pe care ministrul Finantelor il va prezenta, vom prelua de la ministere propunerile de anulare, reducere sau comasare a unora dintre aceste taxe si tarife pentru simplificarea legislatiei fiscale din Romania", a declarat premierul Emil Boc.
Cel mai mare numar de astfel de taxe si tarife nefiscale in administratia publica centrala au fost identificate la nivelul Ministerului Mediului (102), din care mai mult de jumatate (66) la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
In Ministerul Administratiei si Internelor au fost identificate 50 de taxe nefiscale, din care 15 la Inspectoratul General al Politiei Romane. Secretariatul General al Guvernului are 42 de taxe si tarife nefiscale, in timp ce la Ministerul Economiei au fost inventariate 41 de taxe nefiscale. Un numar apropiat de taxe nefiscale a fost calculat pentru Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, respectiv 41, in timp ce la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale numarul taxelor si tarifelor nefiscale se ridica la 37.

Un numar mai redus al taxelor nefiscale, respectiv 29, este la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.
"Din nefericire, pentru foarte multe dintre aceste taxe, ne costa mai mult sa le administram decat sa luam bani efectiv din punerea lor in practica", a spus premierul Emil Boc.
Parafiscalitate defineste ansamblul taxelor si comisioanelor pe care firmele si cetatenii sunt obligati sa le achite, care nu sunt considerate impozite, deoarece sustin diverse institutii. Abonamentul TV, taxa pentru participare la o licitatie, licenta de transport data de RAR, emiterea diplomei de studii sunt taxe obligatorii, pe care contribuabilii, cetateni sau firme, nu le pot evita.

Din numarul total de taxe si tarife (558) din administratia publica centrala, doar 117 taxe se constituie ca venituri la bugetul de stat, in timp ce 89 reprezinta venituri ale institutiilor publice centrale autonome si 264 ca venituri proprii ale ministerelor. Guvernul considera ca este necesara modificarea sau abrogarea anumitor acte normative care instituie diverse taxe si tarife, incepand cu cele ale caror costuri de administrare sunt superioare incasarilor efective.
Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor din Romania, precizeaza ca "oamenii de afaceri cer de ani de zile un inventar al parafiscalitatii si reducerea numarului de taxe, multe dintre ele exagerate". Astfel de taxe urca preturile, deoarece companiile sunt obligate sa includa aceste cheltuieli in pret. "Pana in prezent, solicitarile noastre de anulare a unor tarife si taxe care tin de domeniul parafiscalitatii nu au fost luate in seama si nu s-a rezolvat nimic", a precizat Ionescu.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 martie 2009

Programul Rabla se desfasoara in trei etape

Programul national de innoire a parcului auto, cunoscut sub numele "Rabla", se va desfasura in acest an in trei etape, numarul masinilor care vor putea fi scoase din uz contra unei prime de casare ridicandu-se la 60.000. Prima etapa se va derula in intervalul 3 martie-29 mai, a doua - de la 1 iunie pana la 31 august, si ultima, de la 1 septembrie pana la 11 decembrie 2009.

Noutatile pentru 2009 constau in acordarea unei prime majorate de 3.800 lei (fata de 3.000 lei in anii precedenti) si in faptul ca vor fi incluse in program vehicule cu o vechime de peste zece ani (fata de 12 ani, in trecut). De asemenea, Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului, a anuntat, fara sa avanseze o suma, ca prima de casare pentru programul "Rabla" ar putea creste din vara daca prima transa, de 20.000 de masini (din cele 60.000 programate a fi inlocuite in 2009), se va vinde in proportie mica. "Este un an greu, trebuie sa tinem cont de asta. Daca din primele 20.000 de masini se vand, sa zicem, doar 5.000, atunci este posibil sa crestem prima de casare pentru urmatoarele doua etape ale programului", a declarat Nemirschi.

De acest program pot beneficia persoanele fizice, proprietari sau mostenitori ai unui autoturism functional, inmatriculat in Romania, a carui vechime depaseste zece ani. Pentru a participa la program, un proprietar trebuie sa se inscrie la un producator sau un importator validat, de la care primeste o nota de acceptare, valabila 30 de zile. Cu aceasta nota de acceptare, proprietarul preda masina veche unui agent economic autorizat in dezmembrarea de masini. Acesta trebuie sa dea in schimbul masinii un certificat de distrugere cu care proprietarul autoturismului isi radiaza masina din circulatie. In baza certificatelor de distrugere si de radiere a autoturismului, proprietarul primeste prima de casare, care va fi virata in contul de trezorerie al producatorului la care este inscris, pentru achizitionarea unei masini noi.

Marcile Dacia, Renault-Nissan, Hyundai, Opel si Chevrolet au primit cele mai mari cote in prima etapa a programului de stimulare a innoirii parcului auto national, denumit si "Rabla", respectiv 1.731 unitati fiecare, a anuntat Administratia Fondului pentru Mediu (AFM). Ford si Skoda au primit un numar aproape la fel de mare de locuri in cadrul "Rabla", 1.632 unitati pentru prima marca, respectiv 1.625 pentru a doua. Un numar de 1.578 de unitati au fost alocate pentru Volkswagen, Peugeot a primit 1.566 unitati, Fiat a obtinut 1.410 locuri, Suzuki - 1.262 unitati etc.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 martie 2009

miercuri, 11 martie 2009

FMI si UE dau banii in transe

» Acordul cu UE va fi de tip "back-to-back", cu imprumuturi simultane in euro si lei, in sume egale.

» Un acord "precautionary-stand-by" cu FMI n-are limita de suma.

Banii pe care romania intentioneaza sa-i imprumute printr-un pachet de finantari de la Comisia Europeana si Fondul Monetar International (FMI) vor fi acordati in transe, daca sunt respectate anumite conditii, monitorizarea fiind facuta atat de CE, cat si de Fond.
Imprumutul pentru Romania va fi de tip "back-to-back" si va fi livrat in transe, daca sunt indeplinite conditiile stabilite cu autoritatile romane si in coordonare cu FMI, a precizat purtatorul de cuvant al comisarului Joaquin Almunia, aducand in discutie si posibilitatea ca alte state membre "sa se alature acestui efort". La inceputul acestei saptamani, surse guvernamentale citate de Mediafax au afirmat ca, in urma evaluarii facute de Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala, Romania intentioneaza sa imprumute 19 miliarde de euro printr-un pachet de finantari de la Comisia Europeana si FMI, institutia de la Washington urmand sa contribuie cu 12 miliarde de euro.

In schimb, Amelia Torres, purtatorul de cuvant al comisarului Almunia, a precizat ca este prematur sa se faca referiri la sume si detalii. "Este prea devreme sa discutam detalii si sume. Asa cum a spus deja comisarul Joaquin Almunia, oficiali din cadrul CE, impreuna cu autoritatile romane si cu FMI, vor discuta care sunt problemele, nevoile, dar si conditiile pe care Romania va trebui sa le indeplineasca, intr-o prima faza, si cum sa distribuie ajutorul financiar intre UE, FMI si, posibil, state membre individuale care ar putea dori sa se alature acestui efort", a declarat ieri Torres. Conditiile sunt stabilite in acord cu autoritatile romane si in coordonare cu FMI. Atat FMI, cat si Comisia monitorizeaza impreuna respectarea conditiilor. Potrivit purtatoarei de cuvant, este vorba despre un imprumut "back-to-back". Aceasta inseamna imprumuturi simultane intre cele doua parti, in euro si lei, in sume egale si in conditii prestabilite.

"Inseamna ca imprumutul este acordat in exact aceleasi conditii in care UE a obtinut fondurile de pe pietele financiare", a precizat ea. Guvernul a transmis Comisiei Europene o scrisoare in care solicita inceperea negocierilor pentru incheierea unui acord de finantare, valoarea imprumutului urmand sa fie stabilita in discutiile cu oficialii CE si reprezentantii FMI. O delegatie FMI a sosit ieri la Bucuresti pentru a negocia un acord care va fi parte a unui program de finantare multilaterala, sustinut de Uniunea Europeana si de Banca Mondiala.

Romania urmeaza sa trimita FMI, dupa finalizarea negocierilor de la Bucuresti, o scrisoare de intentie pentru incheierea unui acord de tip "precautionary stand-by" pe o perioada de doi ani, cu o scadenta de cinci ani pentru rambursarea imprumutului, potrivit surselor citate de Mediafax. Un acord de tip "precautionary stand-by" este aproape similar cu unul clasic "stand-by", insa nu precizeaza valoarea imprumutului pe care Fondul il va acorda tarii respective. In schimb, FMI va elibera fonduri in eventualitatea in care tara partenera are nevoi urgente de bani.

» UE, pregatita sa sprijine Romania pentru a depasi o posibila criza
Uniunea Europeana este pregatita sa sprijine Romania pentru a depasi o posibila criza de finantare, a anuntat marti Comisia Europeana, in situatia in care autoritatile de la Bucuresti au solicitat sprijinul institutiilor financiare internationale. Guvernul a transmis Comisiei Europene o scrisoare in care solicita inceperea oficiala a negocierilor pentru incheierea unui acord de finantare, valoarea imprumutului urmand sa fie stabilita in discutiile cu oficialii CE si reprezentantii FMI.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 martie 2009

marți, 10 martie 2009

435 milioane euro pentru Autostrada Cernavoda-Constanta

Ministerul Transporturilor a incheiat un nou tip de contract pentru terminarea ultimelor tronsoane din Autostrada Soarelui. Centura de ocolire a orasului Constanta va fi gata peste 36 de luni si va costa 142 milioane euro.



In luna aprilie anul acesta vor incepe lucrarile de constructie la tronsoanele de autostrada Cernavoda-Medgidia si Medgidia-Constanta, a anuntat ieri Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii. Cele doua tronsoane de drum insumand 51 de kilometri vor completa traseul Autostrazii Soarelui, urmand sa fie finalizate in 2011.
Din 2007 pana in prezent nu s-a mai construit nici un kilometru la Autostrada Bucuresti-Constanta, desi lucrarile au fost inaugurate in urma cu mai bine de un sfert de secol. Ministrul Berceanu a declarat ieri ca s-au semnat contractele pentru trei lucrari.
Primul contract se refera la tronsonul Cernavoda-Medgidia, care va avea o lungime de 19,2 km, doua poduri si doua pasaje. Proiectantul este firma Colas, iar valoarea lucrarilor este de 224 milioane euro, din care 71% sunt fonduri de la Banca Europeana de Investitii (BEI), iar 29% sunt fonduri de la Guvern.

Cel de-al doilea tronson, Medgidia-Constanta, va avea o lungime de 31,8 km. Valoarea lucrarilor se ridica la 211 milioane euro, din care 71% printr-un contract de finantare de la BEI si 29% de la Guvern. Proiectantul este consortiul italiano-german Astaldi-Max Voegl. Pentru cele doua tronsoane de autostrada, termenul de finalizare este 24 de luni.
Tot ieri s-a anuntat si semnarea contractului pentru varianta de ocolire a municipiului Constanta, in lungime de 22 km, cu 11 poduri, 10 pasaje si cinci noduri rutiere. Valoarea lucrarilor este de 142 milioane euro, din care cu finantare BERD 54% si de la Guvern 46%. Contractul a fost atribuit proiectantului JVFCC-Astaldi, avand termenul de incepere in noiembrie 2008 si cel de finalizare de 36 de luni.

Pentru aceste doua tronsoane din Autostrada Soarelui, dar si pentru centura orasului Constanta, Ministerul Transporturilor a incheiat un nou tip de contract, care prevede posibilitatea de a amenda constructorii pentru nerespectarea termenelor contractuale. Daca dupa aplicarea amenzii constructorul continua sa nu remedieze problemele constatate, CNADNR va avea posibilitatea de a rezilia contractul si de a reface licitatia. "Am incheiat un alt tip de contract, dupa un alt model, in care partea romana, CNADNR, are dreptul de a amenda constructorul pentru nerespectarea termenelor intermediare si nerespectarea conditiilor de management al traficului in zona. Amenda este de 50.000 lei", a declarat Berceanu.

» 2.300 de imobile expropriate
In primele trei luni ale anului, Executivul a emis opt hotarari prin care s-a alocat suma de 366 milioane lei pentru plata a 2.317 imobile expropriate. Exproprierile au fost facute pentru lucrari la Autostrada Brasov-Cluj-Bors, Autostrada Bucuresti-Brasov si Autostrada Arad-Timisoara-Lugoj, precum si pentru drumurile de centura din Bucuresti, Ploiesti-Vest si Constanta.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 martie 2009

luni, 9 martie 2009

Metalurgistii cer sprijin de la stat pentru relansare

» Statul i-ar putea scuti pe cei in somaj tehnic de plata contributiilor la asigurari sociale.
» La Mittal Galati si Alro Slatina, mii de muncitori pleaca prin metoda disponibilizarii voluntare.

Reprezentantii sindicatelor au cerut guvernantilor sa gaseasca o forma de a acorda ajutoare pentru industria metalurgica, ce se confrunta cu probleme grave ca urmare a scaderii accentuate a productiei. Pe langa disponibilizarile deocamdate voluntare, in desfasurare, la care se adauga concediile obligatorii si somajul tehnic, in metalurgie se prognozeaza pentru acest an o scadere a productiei cu o treime.
"La Mittal Steel Galati, in anii precedenti se obtinea o productie de 4,5-4,7 milioane tone, iar pentru acest an se prognozeaza 1,2-1,6 milioane tone. In conditiile in care acum sunt 14.000 muncitori, ne intrebam ce se va intampla in conditiile reducerii cu o treime a productiei. Din ianuarie, au acceptat sa plece voluntar, in schimpul unor plati compensatorii, 400 de oameni si, din cate cunosc, se vor mai disponibiliza pana la 1.000, la sfarsitul lunii martie.

Singura solutie in prezent, pentru evitarea unui dezastru, este acordarea unui sprijin de la stat", a declarat Mircea Scintei, presedintele Federatiei Metarom. Reprezentantii lucratorilor afirma ca in aceasta saptamana Guvernul ar urma sa dea o hotarare prin care ajutoarele de somaj sa fie scutite de plata contributiilor de asigurari sociale. "Doar cu sprijinul statului ne-am putea reveni. Inca nu stim sub ce forma poate interveni statul, dar daca ne uitam la alte tari din Uniunea Europeana, de exemplu Franta, vedem ca acolo statul acorda anumite facilitati pentru somajul tehnic. Este posibil ca si la noi sa se aplice scutirea de anumite contributii a celor care primesc somaj tehnic. Inca nu am vazut proiectul respectiv, dar poate ca si pentru angajator se vor aplica anumite facilitati", a mentionat Scintei.

Cu probleme deosebite se confrunta si angajatii de la ArcelorMittal Roman, unde trei laminoare au fost inchise, fiind afectati 2.000 de oameni. Unii au fost trimisi in somaj tehnic, altii au fost obligati sa-si ia concedii de odihna.
La ArcelorMittal Hunedoara, unde muncesc 1.200 de oameni, angajatorul a anuntat ca se va renunta la schimbul 3 la otelarie. Situatia este insa generalizata in toata industria metalurgica romaneasca, reducerea productiei fiind acompaniata de masuri de reducere a personalului prin disponibilizari voluntare, concedii de odihna obligatorii sau somaj tehnic. La Alro Slatina, de la o productie de 285.000 t anul trecut s-a ajuns la 65.000 t. "Peste 900 de angajati au plecat deja prin procedura de disponibilizare voluntara, urmand ca pana la 31 martie sa mai plece inca 400 de persoane", ne-a declarat Constantin Gagiu, presedintele sindicatului Alprom.

» 40.000 de metalurgisti se tem de criza
Reducerea accentuata a productiei in metalurgie, dar si campania de disponibilizari voluntare la care se adauga concediile obligatorii si somajul tehnic ii ingrijoreaza pe reprezentantii sindicatelor, care considera ca doar interventia statului mai poate salva industria de la dezastru. In conditiile in care, la ora actuala, in industria metalurgica lucreaza 40.000 de muncitori, iar patronatele au prognozat o scadere a productiei cu o treime, sindicalistii solicita guvernantilor sa gaseasca o forma de a acorda ajutoare pentru sustinerea productiei si a locurilor de munca.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 10 martie 2009

Salarii mai mici cu 9% in ianuarie

In luna ianuarie, romanii au avut un castig salarial mediu net de 1.355 lei (320 euro), in scadere cu 134 lei (9%) fata de luna precedenta, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Romanii au avut in decembrie 2008 un castig salarial mediu net de 1.489 lei (380 euro), cu 9,4% (128 lei) mai mult decat in luna noiembrie. Castigul salarial mediu brut a fost de 1.839 lei (435 euro) in ianuarie, cu 9,1% mai mic decat in luna precedenta.
Cele mai semnificative scaderi (peste 20%) ale castigului salarial s-au inregistrat in industria chimica, transporturi, metalurgie, activitati extractive, intermedieri financiare etc. Scaderi intre 15 si 20% ale castigului salarial mediu net s-au consemnat in productia si furnizarea energiei electrice si termice, administratia publica, productia de produse si preparate farmaceutice.

Valorile cele mai mari ale castigului salarial mediu nominal net s-au inregistrat in activitatile de transporturi aeriene (3.272 lei), iar cele mai mici, in hoteluri si restaurante (757 lei). In luna ianuarie, comparativ cu luna precedenta, in majoritatea activitatilor economice, nivelul castigului salarial mediu net a fost mai scazut decat in decembrie 2008, cand s-au acordat prime ocazionale (pentru sarbatorile de iarna, prime de vacanta sau al 13-lea salariu) ori s-au realizat productii mai mari, precizeaza INS.
In cursul anului se inregistreaza fluctuatii ale castigului salarial determinate, in principal, de acordarea celui de-al 13-lea salariu si a primelor de sarbatori (decembrie, martie-aprilie). Acestea influenteaza cresterile sau scaderile in functie de perioada in care sunt acordate, conducand, in cele din urma, la estomparea fluctuatiilor castigului salarial lunar la nivelul intregului an. Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, castigul salarial mediu nominal net a crescut cu 12,9%. Indicele castigului salarial real fata de aceeasi perioada a anului trecut a inregistrat o crestere cu 5,8%.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 10 martie 2009

Modernizarea blocurilor scoate de la buget 87 milioane euro

» Din 1998, de la demararea programului de consolidare a blocurilor, au fost terminate doar 14 imobile.

» Reabilitarea termica a imobilelor vechi, neeficiente energetic, costa 360 milioane lei.

Programele nationale de rea-bilitare termica si consolidare a blocurilor vulnerabile la cutremure derulate in acest anvor scoate din bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei 370 milioane lei (86,45 milioane euro). Cu aceste fonduri se vor izola termic pana la 60.000 de apartamente si se va continua executia lucrarilor de consolidare la sapte blocuri, din care doar cinci vor fi finalizate in 2009.
Dintre cladirile expertizate tehnic in municipiul Bucuresti si in 26 de judete, au fost incadrate in clasa I de risc seismic un numar de 600 de cladiri, din care 383 in municipiul Bucuresti. Dintre acestea, 125 de cladiri multietajate, construite inainte de anul 1940, au fost identificate ca prezentand pericol public si constituie o prioritate in reducerea riscului seismic.

Pana in prezent s-au finalizat lucrarile de consolidare la 14 cladiri si sunt in executie lucrarile de consolidare la alte sapte. De asemenea, au fost elaborate proiecte de consolidare pentru 40 de cladiri si sunt in curs de elaborare proiecte de consolidare pentru alte 14. De mentionat ca programul national de consolidare a cladirilor cu risc seismic a fost demarat in 1998.
In cadrul programului de reabilitare termica a locuintelor, statul finanteaza cu 50% acest demers, iar primariile cu 30%. Autoritatile administratiei publice locale vor putea asigura, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie, pe langa cota de 30% obligatorie, preluarea partiala sau integrala a cheltuielilor aferente lucrarilor de interventie corespunzatoare cotei de 20% care revine asociatiei de proprietari.

"Bugetul alocat in acest an este de 160 milioane lei, de opt ori mai mare fata de anul trecut. Pe langa aceste fonduri, mai sunt inca 200 milioane lei credite-angajament, suma ce ne va permite sa reabilitam pana la 60.000 de apartamente", ne-a declarat Razvan Murgeanu, secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei (MDRL). Pe termen mediu si lung, principalul avantaj al reabilitarii termice este reducerea considerabila a facturii la intretinere cu un procent estimat de 40-60%. Perioada de recuperare a investitiei este in general de 5-7 ani. Realizarea lucrarilor de reabilitare termica are drept scopuri cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte si, implicit, reducerea consumurilor energetice necesare climatizarii locuintei, atat pe perioada iernii, cat si pe timp de canicula.

Programul se aplica la toate blocurile de locuinte realizate dupa proiecte elaborate in perioada 1950-1990. Prin lucrarile efectuate se vizeaza reducerea consumului anual specific pentru incalzire – sub 100 kwh/mp, in conditiile in care in prezent consumul de energie este cuprins intre 180 kWh/mp si 240 kWh/mp.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 9 martie 2009

joi, 5 martie 2009

Banca Mondiala recomanda marirea accizei la tutun

Romulus Cristea

Taxa pentru viciu, in special cea aplicata tigaretelor poate fi marita in continuare, „majorarea accizelor la tutun fiind buna pentru sanatate, buna pentru buget si buna pentru economie”, potrivit unui document cuprinzand mai multe recomanari, trimis de Banca Mondiala, Guvernului Romaniei.

Taxele reprezinta, in Romania, circa 53% din pretul de retail al tigaretelor, comparativ cu 60% in Bulgaria, 62% in Germania sau 68% in Franta. Analistii institutiei internationale mentioneaza ca 21% dintre romanii adulti fumeaza zilnic, iar cresterea accizei la tutun reprezinta cel mai puternic instrument pentru reducerea fumatului, a mortalitatii atribuite fumatului si a costurilor din sanatate asociate acestui viciu. Expertii Bancii Mondiale precizeaza in capitolul de sanatatate al documentului ca sumele cheltuite din bani publici pentru produse farmaceutice sunt foarte ridicate, iar acest lucru implica punerea in aplicare a unor mecanisme mai eficiente de rambursare si de aplicare a preturilor.

Strategie de reforma
Pe termen mediu, autoritatile romane ar trebui sa implementeze strategia de reformare a spitalelor si sa imbunatateasca autonomia acestora, una dintre directiile care ar putea fi avute in vedere referindu-se la infiintarea unor holdinguri spitalicesti regionale, deciziile importante continuand insa sa fie luate la nivel central.
"Finantarea adecvata ar trebui sa fie o prioritate dupa ani de subfinantare. Romania se afla in urma majoritatii statelor UE. Este nevoie de estimarea costurilor reformelor si apropierea cheltuielilor din sanatate de nivelurile din UE", se spune in raport.
Raportul noteaza ca in Romania nu s-a finalizat reforma din sanatate. "Finantarea adecvata ar trebui sa fie o prioritate dupa ani de subfinantare. Romania se afla in urma majoritatii statelor UE. Este nevoie de estimarea costurilor reformelor si apropierea cheltuielilor din sanatate de nivelurile din UE", se spune in raport.

Colosul energetic presupune riscuri
Referitor la consecintele pe care le-ar putea avea infiintarea Companiei Energetice Nationale (CEN), Banca Mondiala considera ca „holdingul presupune riscuri pentru piata de electricitate a Romaniei si pentru OPCOM, afecteaza ritmul reabilitarii si modernizarii cetralelor termice si pune in pericol viabilitatea financiara a Hidroelectica si programul sau de investitii”. Romania poate sa-si pastreze o prezenta importanta in sectorul energetic si fara aceasta companie energetica nationala, iar pentru Electrica exista strategii alternative pentru a ramane o forta majora in sectorul de furnizare a electricitati, precizeaza raportul.
O alta constatare a analistilor Bancii Mondiale se refera la renegocierea contractelor pentru infrastructura de transport sI care are ca rezultat cresterea costurile initiale de 2-3 ori
„Costurile unitare pentru infrastructura de transport se numara printre cele mai ridicate din Europa, unul dintre motive fiind renegocierea repetata a contractelor incheiate cu firme private,astfel ca suma finala ajunge sa depaseasca de 2-3 nivelul initial. Cheltuielile publice pentru infrastructura de transport nu numai ca se situeaza sub nivelurile bugetate, dar sunt afectate si de depasirea costurilor, de utilizari neeconomice ale banilor si de o alocare defectuoasa", se arata in raportul Bancii Mondiale

Foto: Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 martie 2009

miercuri, 4 martie 2009

Peste 141.500 locuinte neterminate

» Numarul locuintelor finalizate in 2008 a crescut cu 36% fata de anul precedent, pana la 64.400.

» Locuintele nu se vand, costurile constructorilor cresc si finantarile au inghetat.

Chiar daca semnele crizei economico-financiare s-au facut simtite in Romania din a doua jumatate a anului trecut, per ansamblu, 2008 a fost un an cu rezultate in crestere atat pentru constructii, cat si pentru sectorul materialelor de constructie. si in ultimul trimestru al anului trecut, desi tranzactiile imobiliare intrasera in stagnare si aparusera probleme ingrijoratoare privind finantarea investitiilor, numarul de locuinte finalizate a fost cu 46% mai mare, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, si un record al ultimilor 19 ani. De asemenea, producatorii de ciment au raportat vanzari mai mari anul trecut, raportat la 2007, pentru anul in curs anuntand majorari ale capacitatii de productie. Anul trecut a fost terminat un numar-record de 64.414 locuinte, in crestere cu 36% fata de anul precedent, iar in ultimele trei luni ale anului au fost finalizate mai mult de o treime din acestea (27.751 unitati), potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

Analistii imobiliari avertizeaza insa ca, desi cresterea volumului lucrarilor in constructii pe 2008 este importanta, ingrijorator este numarul mare de locuinte ramase nefinalizate la finalul anului trecut.
La 31 decembrie 2008, numarul locuintelor in curs de executie era de 143.139, din care 55.016 in stadiul de finisaj, 48.800 in stadiul de executare a structurilor si 37.671 in stadiul de executare a fundatiilor, ceea ce inseamna ca la finalul anului 141.487 locuinte erau incepute si nefinalizate.
Laurentiu Posceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), a declarat ca "numarul mare de locuinte nefinalizate in conditiile actualei crize mareste costurile firmelor, ceea ce ar putea pune presiune pe preturi. Finantarile sunt blocate si incertitudinile persista in legatura cu investitiile, constructorii fac eforturi sa-si mentina angajatii, se incearca recuperarea unor creante din anul trecut, iar perioada actuala este una cu cheltuieli mari, fara venituri din lucrari.

Pentru constructiile nefinalizate exista riscul degradarii, daca lucrarile vor stagna pe o perioada mai mare de sase luni, ca sa nu mai aducem in discutie si cheltuielile de intretinere si conservare", a mentionat Plosceanu. De asemenea, analistul imobiliar Radu Zilisteanu considera ca un numar atat de mare de locuinte nefinalizate in conditiile blocajului de pe piata i-ar putea aduce la sapa de lemn pe dezvoltatorii asupra carora bancile ar aplica masura executarii silite.

» Capacitate
Vanzarile in Romania ale celui de-al doilea mare producator de ciment la nivel mondial, Holcim, au crescut anul trecut cu aproape 19% in volum. Grupul elvetian intentioneaza sa majoreze in acest an capacitatea de productie pe plan local cu 600.000 de tone. Capacitatea de productie a fabricilor Holcim din Romania (de la Campulung, Turda si Alesd) este, in prezent, de 4,7 milioane tone de ciment.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 martie 2009

marți, 3 martie 2009

Alimentele si investitiile in mediu sfideaza criza

» Investitiile mari din domeniul energiei vor stimula industria de masini si echipamente in 2009.

» Industria chimica va fi mai putin performanta in perioada urmatoare, raportat la anii precedenti.



Industria alimentara, agricultura, productia de masini si echipamente industriale si comunicatiile par sa fie domeniile rezistente la criza financiara atat in Romania, cat si in intreaga regiune central si est-europeana. Potrivit unui sondaj realizat de institutul austriac pentru economie Zew si de Erste Bank in randul managerilor companiior din regiune privind evolutiile pietelor pentru 2009, industria alimentara, inclusiv productia de bauturi si a tutunului, va fi cea mai performanta. Un sfert din managerii intervievati considera ca productia de masini si echipamente va rezista crizei, in ciuda reducerii creditarii si a investitiilor straine in domeniu. Analistii explica rezistenta la criza a acestei industrii prin investitiile care se vor face in energie si mediu.

Agricultura si comunicatiile vor avea un an bun, considera aproape o cincime din manageri, pe ultimele locuri in clasamentul "industriilor rezistente" situandu-se utilitatile (electricitatea, gazul si apa), institutiile financiare si industria chimica. "Includerea industriei de masini si echipamente pe locul secund al topului privind cele mai performante domenii din 2009 in regiunea Europei Centrale si de Est este explicabila, daca tinem cont de investitiile mari care se fac in special in sectorul energetic. Sunt investitii de sute de milioane de euro, de exemplu, in parcuri eoliene, in Romania, retehnologizari ale unor termocentrale etc. Daca facem referire si la cele 3,5 miliarde acordate ca supliment de Uniunea Europeana pentru proiecte inovative in domeniul energiei, observam ca sunt totusi investitii considerabile care se deruleaza.

Si tot pe acest segment al masinilor si echipamentelor trebuie luate in seama si investitiile de mediu, care sunt componente ale dezvoltarii durabile", ne-a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

In Romania, stagnare
Evaluarile expertilor privind tendintele din domeniul masinilor si echipamentelor indica pentru Cehia, Ungaria si Polonia probleme mai dificile pentru acest an. De cealalta parte, in Slovacia, Croatia si Romania perspectivele raman neschimbate, insa in Bulgaria performantele vor fi mai bune, chiar daca investitiile vor consemna un declin datorita crizei financiare mondiale.
Acelasi raport mentioneaza ca agricultura isi va reveni in 2009, fiind mai putin vulnerabila la schimbari. "In cazul agriculturii, exista explicatia ca, desi se strabate o perioada de criza, consumul se reduce cu greu, mai degraba stagneaza. Lumea renunta mai greu la alimentele cu care s-a obisnuit.

De asemenea, era de asteptat ca industria alimentelor, bauturilor si tutunului sa detina primul loc in fruntea clasamentului. In plus, trebuie sa mentionam ca jumatate din bugetul comunitar merge in subventii pentru agricultura. Cu toate aceste supozitii, trebuie sa tinem cont si de incertitudinile globale manifestate in aceasta perioada de criza", a precizat Parvan.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 4 martie 2009

duminică, 1 martie 2009

Exproprierile rup Autostrada Bucuresti-Brasov

Reprezentantii ministerului Transporturilor au anuntat ca au in plan pentru acest an realizarea, cu prioritate, a 30 de kilometri din Autostrada Bucuresti-Brasov, desi in doi ani de la inaugurarea lucrarilor nu a fost asfaltat nici un metru de drum. Singura portiune pe care la ora actuala se lucreaza se afla intre kilometrul 54 si kilometrul 60 al viitoarei autostrazi. Situatia din teren se pare ca va incurca socotelile oficialilor de vreme ce exproprierile nu au fost finalizate, iar constructorii reclama faptul ca sunt incurcati in realizarea lucrarilor de terenuri, imobile si parcele de paduri cu situatie juridica neclarificata.

Criza economico-financiara a adus si schimbari ale pozitiei proprietarilor de terenuri care acum nu doresc sa se mai judece cu statul si au coborat pretentiile, insa solicita imperativ plata banilor pentru exproprieri, despagubiri care nu au mai venit de luni de zile. "Vreau banii pe terenul luat, la valoarea de anul trecut. Nu doresc sa ma mai judec cu statul pentru ca nu are rost. Terenul mi-a fost luat acum cinci luni, se lucreaza pe el, dar eu nu am primit nici o letcaie", ne-a spus un localnic din stefanestii de Jos.

Autostrada Bucuresti-Brasov este proiectata sa aiba o lungime de 164 de kilometri si este impartita in patru tronsoane. Pana in prezent s-au desfasurat unele lucrari de decopertare, fundatii, excavatii si umpluturi doar pe primul tronson, pe mici portiuni, intre Bucuresti si Ploiesti.

La aproape doi ani de la demararea lucrarilor la Autostrada Bucuresti-Brasov, nici un metru de drum, din totalul de 164 de kilometri, nu a fost inca asfaltat. Recent, oficialii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (MTI) au anuntat ca lucrarile la primul tronson al Autostrazii Bucuresti-Brasov vor fi abordate cu prioritate in acest an, umand sa se finalizeze 30 de kilometri, dar si in aceasta situatie segmentul nu va fi practicabil, fiind amplasat intre doua lucrari de poduri. Pe teren insa lucrurile nu sunt inca foarte clare nici pentru autoritatile locale si expropriati, nici pentru constructori. Primarii afirma ca traseul autostrazii a fost schimbat de nenumarate ori si cu greu reusesc prin diverse relatii sa faca rost de harti.

Constructorii spun ca ar putea termina mai repede lucrarile daca nu ar fi impiedicati de suprafete de teren cu regim juridic neclar (paduri si terenuri neexpropriate inca etc.) si care se interpun pe distante scurte pe traseu. In cazul expropriatilor sau al celor care urmeaza sa fie expropriati, situatia s-a schimbat putin fata de anul trecut din cauza crizei economico-financiare. Daca in urma cu nici un an majoritatea localnicilor erau nemultumiti de pretul oferit pe metrul patrat de teren sau cautau sa se opuna exproprierilor, acum, cand preturile imobilelor si suprafetelor agricole au scazut mult, acestia nu mai doresc decat obtinerea rapida a banilor pe exproprieri.

"Am facut rost de harti"
Viceprimarul din Stefanestii de Jos (localitate aflata la 10 kilometri de Bucuresti), judetul Ilfov, sustine ca pentru locuitorii comunei lucrurile nu sunt nici acum foarte clare. "Traseul autostrazii a fost modificat de cinci-sase ori. Cred ca ultima modificare la traseul autostrazii de care am aflat a fost acum vreo luna. stiu ca s-a refacut planul parcelar, s-a mai extins. Prin demersuri proprii am reusit sa facem rost, in sfarsit, de o harta. Pe teritoriul comunei au inceput lucrari la autostrada in doua zone: la lac si spre zona Dascalu. S-a lucrat in toamna, firma de constructii are organizate puncte de lucru, dar acum, din cauza vremii, lucrarile stationeaza", ne-a declarat Eugen Paraschiv, viceprimarul localitatii.
Reprezentantii Consiliului Local au afirmat ca nu cunosc situatia exacta a celor expropriati si nici cate persoane vor ramane fara terenuri sau imobile. "In situatia de a fi expropriat sunt si eu. Anul trecut, pe 9 iulie, se anuntase ca va veni cineva sa vorbeasca cu cetatenii referitor la exproprieri. Din cate imi aduc aminte, reprezentantii firmei care se ocupa de exproprieri au stat pe la poarta primariei, dar oamenii nu stiau cui trebuie sa se adreseze. Au stat putin si au plecat. Nu au fost sedinte de informare organizate", afirma Paraschiv. Reprezentantii firmei de avocatura care s-au ocupat de exproprieri au confirmat faptul ca au existat mai multe variante ale traseelor de autostrada, insa au precizat ca procedurile de expropriere s-au facut potrivit procedurilor contractuale si conform cu prevederile legii.

Expropriatii isi cer drepturile
"Am trimis o scrisoare la Ministerul Transporturilor, sa mi se dea banii pe terenul care mi-a apartinut si pe care au inceput lucrari de constructii fara sa fiu avertizat. Aveam un teren la lac cu suprafata de 5.000 de metri patrati, din care 3.000 de metri patrati mi-au fost luati. Am ramas cu o bucata de 2.000 de metri patrati care nu mai poate fi utilizata pentru ca este blocata de alte proprietati. Pe bucata de teren deja luata cer sa mi se dea banii, iar pentru suprafata inutilizabila ramasa doresc fie sa mi se creeze drum de acces, fie sa se procedeze la expropriere. Suma oferita anul trecut a fost de 30 euro/metrul patrat, in conditiile in care se vindea la liber cu peste 100 euro/ mp", ne-a spus stefan Nicolae din stefanestii de Jos. Anul trecut, Nicolae, care era si consilier la primarie, s-a trezit intr-o dimineata ca mai multe utilaje au inceput sa escaveze pe terenul sau.

El sustine ca nu a fost notificat si singurele informatii pe care le avea proveneau din zvonuri. Reprezentantii MTI afirma insa ca traseul viitoarei autostrazi a fost stabilit in urma consultarilor cu reprezentantii autoritatilor locale, fiind organizate consultari publice al caror anunt a fost afisat la primarie. In plus, anuntul a fost publicat in presa inca din 2006, iar listele cu expropriatii s-au afisat la primarii, la vedere. "Nu se poate aduce ca argument nici faptul ca nu ai fost notificat, nici ca nu ai vazut listele la primarie", sustin cei de la MTI.
In stefanestii de Jos, atat locuitorii, cat si reprezentantii autoritatilor locale declara ca nu au avut loc consultari si nici nu au fost trimise listele cu expropriati.
"Exproprierea se poate face doar cu dreapta si prealabila despagubire. Efectul exproprierii apare doar dupa publicarea in Monitorul Oficial si intrarea banilor in contul expropriatului. Procedura de expropriere, care este una simpla conform legii, este complicata de autoritati, care acorda contractele unor societati de avocatura", a mentionat avocatul Dumitru Radescu.
Criza economico-financiara si prabusirea preturilor terenurilor se pare ca au adus resemnarea in randurile locuitorilor expropriati. "Nu stiu daca mai are rost sa ma judec. Vreau sa mi se dea banii pe terenul pe care deja se lucreaza de cinci luni. La fel, mai am un teren la Moara Vlasiei care trebuie expropriat si vreau banii pe el. Are rost sa ma mai judec? Oricum, nimeni nu tine seama de noi. Ni s-au oferit 30 euro/ mp pentru terenuri care erau ofertate la 130 euro/mp", spune stefan Nicolae.

Inca sase ani, la ritmul de acum
La Km 11 al viitoarei autostrazi, langa comuna Dascalu, o parte din lucratori au venit la lucru saptamana trecuta. Din cauza vremii nefavorabile, la sfarsitul anului trecut, lucrarile au fost intrerupte. La fata locului, cinci-sase muncitori transportau cu utilajele grinzi de beton. "Daca continuam lucrarile in ritmul de acum, nu terminam nici in sase ani. Pai, puneti la socoteala ca sunt 13 poduri de executat si nici unul nu e gata. Pentru a realiza grinzile din beton a fost adusa o instalatie speciala care usuca cu abur betonul, altfel nu stiu cat ar dura. Cea mai mare problema, din cate stim noi, sunt exproprierile. Nu s-au terminat procedurile. Se lucreaza cate o bucata si apoi vedem pe teren ca sunt terenuri neexpropriate, iar proprietarii au pretentii.

A fost aici anul trecut si ministrul Transporturilor, care a fost asaltat de localnici care cereau informatii despre pretul terenului expropriat si se plangeau ca e foarte putin. Eu chiar nu inteleg de ce nu se clarifica odata problema asta cu exproprierile, ca sa putem lucra. Daca lucrurile ar fi clare, poate am lucra in alt ritm. Daca vremea se incalzeste, vom putea reincepe lucrul la toata capacitatea dupa 15 martie", spune Dumitru, muncitor pe santier.
Petre Tudorache, de la Camera Agricola a comunei Dascalu, afirma ca stie de o suprafata de circa 100 de hectare care este afectata de exproprieri, 85 de persoane fiind afectate. "La noi nu au fost probleme deosebite. S-au afisat listele cu expropriatii si, din cate cunosc, o mare parte au luat banii, desi au fost oarecum nemultumiti de sumele oferite", a precizat Tudorache.

Blocaje pe traseu
Intre kilometrul 54 si kilometrul 60 am gasit singurul segment de autostrada unde, in ciuda vremii, se lucra intens. Zeci de camioane asteptau la coada sa poata descarca in depozite de suprafata diverse materiale de constructii. Buldozerele nivelau portiuni intinse de drum, iar excavatoarele mutau pamantul de colo-colo. "Noi am reluat lucrul pe 10 ianuarie, insa in zona efectuam lucrari de doi ani. Cu toate ca este inca ger, realizam lucrarile care se pot face in aceste conditii. Sunt unele probleme pentru ca terenul este strabatut de conducte petroliere care nu apar uneori pe harti, iar panza freatica este foarte aproape de suprafata. Daca am avea front de lucru deschis, cred ca am termina intr-un an.

Problemele de care ne lovim des sunt legate de portiuni de teren sau padure care nu au fost expropriate. Lucram cateva sute de metri si ne trezim fie ca trebuie sa strabatem o portiune de cativa zeci de metri de padure a carei situatie juridica nu este clarificata, fie dam peste un lot de case ai caror proprietari nu au fost expropriati si nu li s-au asigurat locuinte etc.", afirma Ionut Nedelcu, sef de santier.

» Despagubirile nu vin
Andrei Filip, primarul comunei Moara Vlasiei, spune ca in situatia exproprierii sunt 400-500 de localnici. "Pana acum sunt vreo 80 de dosare trecute prin hotarare de guvern, dar nu am auzit ca oamenii sa-si fi primit banii pentru terenuri. Poate nu sunt bani, nu stiu ce sa spun, nimeni nu ne informeaza. Nici cu traseul autostrazii lucrurile nu sunt foarte clare. Anul trecut, figura ca urmand sa fie expropriat si un imobil de pe raza comunei, acum autostrada ocoleste proprietatea", a precizat Filip.

Foto: Romania libera/Andrei Dumitru

Articol aparut in ziarul Romania libera din 2 martie 2009