Ce ne poate aduce creşterea taxelor

FINANŢE PUBLICE. FMI anunţă într-o săptămână cum vor arăta impozitele în România

În timp ce unii analişti susţin că majorarea TVA va avea efecte pozitive, temperând consumul, alţii spun că va avea consecinţe negative: frânarea creşterii economice şi accentuarea recesiunii. Cât despre majorarea cotei unice, şi unii şi ceilalţi spun că este o greşeală.

Romulus Cristea

Potrivit unor surse, impozitul pe venituri şi cel pe profit ar urma să crească la 20%, iar TVA - la 24% sau 25%. Prognoza de scădere economică a României în acest an  şi estimările privind posibile ajustări şi mai mult în jos ar putea implica măsuri suplimentare de creştere a încasărilor şi de reducere a cheltuielilor bugetare. Deşi ministrul Finanţelor a declarat marţi că încearcă să nu modifice actualul nivel al taxelor, alte surse guvernamentale sugerează că, în urma discuţiilor cu FMI, va exista un pachet de măsuri financiare care va include  o majoare a cotei unice şi a TVA. „Sunt tot felul de variante. Aud şi eu de la televizor. Avem şi noi va­­riantele noastre.  Am spus că încercăm să nu modificăm taxele", a afirmat marţi ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, după ce, cu o zi în urmă, a menţionat că una dintre analizele discutate cu echipa FMI prezentă la Bucureşti indică scăderea economiei şi în acest an, fără a fi stabilită însă o estimare finală.

În schimb, alte surse guverna­mentale sugerează că, „în şase-şapte zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, va  anunţa pachetul de măsuri financiare", care este posibil să includă şi majorarea cotei unice şi a TVA. „Deciziile nu sunt încă luate, sunt calcule făcute, încă se lucrează", potrivit sursei guvernamentale. De asemenea, potrivit unei ştiri NewsIn care citează tot o sursă guvernamentală, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat inflexibil în discuţiile cu Guvernul din zilele acestea şi a cerut majorarea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. În replică, ministrul Finanţelor a precizat miercuri că „se discută mai multe variante, s-au discutat şi ieri, şi alaltăieri", negând însă că ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%.
Dezavantaj pe termen scurt
Analistul economic Ilie Şerbă­nescu consideră că nu vor fi efecte deosebite prin aplicarea unor măsuri precum creşterea taxelor şi impozitelor sau majorarea TVA, pentru că oricum avem o cădere economică. „Nici creşterea TVA, nici mărirea impozitelor nu vor avea un efect devastator în economie. Însă mărirea TVA e de preferat, în defavoarea majorării taxelor, mai ales dacă ţinem seama că boala pricipală în economie este supraconsumul. Mărirea TVA e inevitabilă şi cea mai puţin costisitoare. E absurd, se consumă mai mai mult decât e normal în raport cu producţia, comparat cu veniturile. Creşterea TVA ar pondera consumul şi, în final, s-ar mai corecta deficitul  extern. Cu cât consumul va fi mai mic, vom obţine ceea ce, de altfel, e nevoie, un deficit extern mai mic", a declarat Şerbănescu. În schimb, profesorul de economie Daniel Dăianu apreciază că, deşi, aparent, astfel de măsuri pot stabili un echilibru peste câţiva ani, pe termen scurt reprezintă un dezavantaj, în cazul unor ţări precum Grecia, Portugalia şi chiar Ungaria creşterea economică fiind frânată, accentuând recesiunea.
„O asemenea măsură ar fi expresia faptului că execuţia bugetară prefigurează un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere iniţial. E o măsură extremă, iar discuţiile sunt anevoioase. Asemenea măsuri sunt prociclice, nu vor ajuta, deşi încearcă restabilirea unui echilibru bugetar. Pe termen scurt, astfel de măsuri vor menţine economia în recesiune, nu vom avea creştere. De fapt, astfel de măsuri realizează un transfer de resurse de la gospodării şi organizaţii economice la bugetul public. Aparent, e un beneficiu, poate peste o perioadă de timp, poate peste câţiva ani ele vor restabili un echilibru. Pe termen scurt constituie un dezavantaj. S-a văzut că în Grecia, Portugalia, Irlanda şi chiar în Ungaria, unde s-au aplicat măsuri care să conducă la reducerea deficitului bugetar, s-a pus frână creşterii economice şi au accentuat recesiunea", menţionează profesorul Dăianu.
S-a cumpărat mai puţin şi fără creşterea TVA
FMI a anunţat, înainte de începerea discuţiilor privind a patra evaluare a acordului stand-by, că a modificat prognoza de creştere economică a României în acest an de la 1,3% la 0,8%. Reprezentanţii opoziţiei au distribuit presei un document de lucru care prezintă mai multe variante de creştere a impozitului pe profit, de la 16% la 25%, respectiv pentru companiile care au avut în anul precedent un profit de 20 milioane lei sau 40 milioane lei, precum şi pentru firmele cu o rată a rentabilităţii mai mare de 9% sau peste 15%. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat la începutul acestei săptămâni că  Guvernul intenţionează să desfiinţeze cota unică de impozitare, introducând un impozit lunar de 25% asupra veniturilor de peste 4.000 de lei, să majoreze impozitul pe profit la 25% şi să dubleze valoarea taxelor şi impozitelor locale.
Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că deocamdată nu există nici un document oficial care să prezinte calcule referitoare la efectele majorării TVA sau ale desfiinţării cotei unice, iar creşterea impozitului pe profit nu ar aduce sume mari la buget. „Nu există deocamdată nici un document oficial care să documenteze care vor fi, de exemplu,  încasările la buget din majorarea TVA. Teoretic, ar fi mai avantajos să se aplice o majorare de TVA şi să s    e păstreze actualul nivel al impozitelor. Însă trebuie avut în vedere că supraconsumul de care se vorbea în urmă cu un an s-a diminuat şi este evident că, fără creşterea TVA, s-a cumpărat mai puţin. Statistica ne arată că producţia a crescut în ultimele luni, dar nu ştim cât va ţine această conjunctură şi trebuie ţinut cont că scăderea de anul trecut a fost dramatică", a subliniat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan.

Sindicatele cer TVA mic la alimente
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, după întâlnirea de marţi cu reprezentanţii FMI, referitor la problema creşterii taxelor, că  sindicaliştii preferă o taxare diferenţiată, în special la TVA. „I-am avertizat pe cei de la FMI că politica de taxe de astăzi nu este cea care corespunde şi că preferăm o taxă diferenţiată, în special la TVA", a spus Hossu, care a mai precizat că actuala politică de taxare creează un prejudiciu şi o imposibilitate de consum, mai ales pentru categoriile cu venituri foarte mici. „Este anormal să plătim acelaşi TVA la pâine şi la obiecte de lux", a spus Hossu.

Ce au făcut alţii
Polonia a redus impozitele pe salarii chiar la începutul crizei, în decembrie 2008 şi ianuarie 2009. De la grila progresivă de 19%/30%/40%, polonezii au rămas cu numai două praguri - 18% şi 32%. Simultan, polonezii au redus cheltuielile publice cu 1% din PIB şi au refuzat să acorde vreun stimul economiei. Acest cuplu de măsuri a făcut ca economia poloneză să fie singura pe creştere în 2009. Ungaria a mărit TVA de la 20% la 25% la jumătatea anului 2009. În schimb, a redus grila de impozitare de la 18%/36% la 17%/32%. Măsura a dus la însănătoşirea rapidă a finanţelor publice, iar Ungaria a anunţat la scurt timp că nu mai are nevoie de tranşele de la FMI.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 mai 2010
Foto: Romania libera

Fisele postului pentru beizadelele de la Paris si Montevideo

 Diplomaţie. Syda a renunţat, Oana rămâne

Romulus Cristea

Angajarea pe posturile de secretari economici a lui Bogdan Ionescu, zis şi Syda, şi a Oanei Bălan (fiica unui secretar de stat) a iscat un întreg scandal, fiind contestate în special competenţele profesionale ale celor doi. Ministerul Economiei anunţa acum câteva zile că, în urma câştigării unui concurs, Bogdan Adrian Ionescu (pe care ziarele de bulevard îl prezintă cu numele de Syda), iubitul Elenei Băsescu şi fiul lui Bebe Ionescu, fost director FPS, a fost numit consilier economic la Ambasada din Franţa. În acelaşi timp, Oana Bălan, fiica secretarului de stat din Ministerul Economiei Maria Pârcălăbescu, a fost numită pe o funcţie similară în Uruguay. La scurt timp după publicarea anunţurilor, s-a iscat un întreg scandal, principalele acuzaţii fiind le¬gate de condiţiile în care s-au desfăşurat aceste concursuri şi de competenţele profesionale ale acestora, în condiţiile în care ambii au experienţă profesională insuficientă şi au anumite legături cu persoane influente din politică. Bogdan Ionescu era angajat de o lună la Ministerul Economiei, iar Oana Bălan era, de anul trecut, consilier al unui coleg al mamei sale. 

Pentru a afla amănunte despre ascensiunea rapidă a lui Bogdan Ionescu, despre condiţiile de desfăşurare a concursului, dar şi despre eventualele atribuţii, potrivit fişei postului de secretar economic, ne-am adresat Biroului de Presă al Ministerului Economiei, care însă nu a trimis în timp util vreun răspuns.

Iuliu Winkler, fostul ministru al Comerţului, ne-a precizat care erau atribuţiile unui secretar economic. „La post, reprezentanţii economici au ca atribuţii păstrarea legăturilor cu întreprinzătorii, trebuie să fie capabili să efectueze studii de piaţă. Ei trebuie să acorde asistenţă firmelor româneşti, să asiste companiile la târguri şi expoziţii. Reprezentanţii economici asigură asistenţă pentru demnitari, întocmesc punctaje, fac raportări periodice. Uneori urmăresc, în funcţie de ţara unde-şi desfăşoară activitatea, cererile de achiziţii publice", ne‑a declarat Winkler.
Într-un comunicat al Ministerului Economiei se preciza că „Bogdan Ionescu a ocupat postul, temporar vacant, aferent funcţiei publice de execuţie de expert asistent în urma unui concurs".
Bogdan Hossu, liderul „Cartel Alfa", consideră însă că nu numai organizarea concursului ridică semne de întrebare, ci şi competenţele profesionale ale concurenţilor.
„Nu ne dăm seama ce experienţă profesională ar putea avea dl Ionescu. Conform fişei postului, domnia sa ar fi trebuit să faciliteze contracte comerciale directe, ceea ce implică experienţă. Considerăm că numirile recente în posturile de secretari economici III la Paris şi Montevideo au fost incorecte şi imorale", a precizat Hossu.
În urma scandalului izbucnit în presă, Bogdan Ionescu şi-a anunţat demisia din functia deţinută la Ministerul Economiei.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 aprilie 2010

Foto: Romania libera/Mediafax

Jumatate din veniturile romanilor se duc pe alimente

Romulus Cristea

» Pentru produse agroalimentare, bauturi si tutun romanii cheltuiesc jumatate din venituri, de aproape trei ori mai mult decat in celelalte state ale Uniunii Europene. Ponderea ridicata a cheltuielilor pentru alimente indica, din pacate, nivelul scazut al veniturilor obtinute de romani si care au inceput sa se erodeze in ultimele luni ca urmare a efectelor crizei, respectiv restrangerii activitatilor economice.

Cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor unei gospodarii (71,6%), urmate de impozite, contributii, cotizatii si taxe (16,7%) si cheltuieli de productie (6,9), iar cheltuielile pentru investitii au reprezentat doar 1,5% din totalul cheltuielilor gospodariilor pentru semestrul al doilea. Cheltuielile pentru produse agroalimentare, bauturi alcoolice si tutun reprezinta 48,9% din totalul cheltuielilor lunare ale unei gospodarii, in timp ce pentru cultura si recreere, cheltuielile sunt de 4,4%, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Cheltuielile pentru sanatate (4,5% din consum) si, mai ales, cele pentru educatie au inregistrat un nivel scazut, explicat prin faptul ca pentru satisfacerea acestor nevoi se apeleaza in cea mai mare parte la serviciile publice din cadrul sistemului asigurarilor sociale. Reprezentantii confederatiilor sindicale considera insa ca exista discrepante mari intre structura cheltuielilor gospodariilor de la noi comparativ cu celelalte tari europene.

"Saracia si, implicit, veniturile mici, daca este sa ne raportam la celelalte state UE, conduc la problemele pe care le avem cu structura cheltuielilor, unde pentru mancare cheltuim de cateva ori mai mult decat alte tari europene, iar pentru recreere si cultura de cateva ori mai putin. Pentru produse alimentare, in celelalte tari cheltuielile nu depasesc 15-18%. La capitolul cultura si recreere ne confruntam cu o alta discrepanta, in timp ce la noi cheltuiala este de 4,4%, in celelalte tari din UE cheltuielile se cifreaza la 10-15%, ajungand in unele cazuri pana la 20%", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA". Nici la servicii (un indicator al bunastarii) nu stam foarte bine, procentul alocat de gospodarii de 3,7 fiind cu mult sub intervalul european de 30-40%.
Pe langa alimente, o componenta a consumului cu pondere relativ mare in cheltuieli este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In perioada aprilie-iunie, potrivit INS, pentru intretinerea locuintei, romanii au alocat din cheltuielile de consum 18,7%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (14,3%) au provenit din consumul de utilitati (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 octombrie 2009
Foto: Romania libera

Deficitul bugetar, punctul critic al discutiilor cu FMI

» Romania poate primi a doua transa de imprumut de la FMI (aproape 1,9 miliarde euro) doar dupa finalizarea primei evaluari a acordului, in a doua parte a lunii septembrie. Misiunea FMI, care se afla deja la Bucuresti, va analiza indeplinirea tintelor negociate in acordul stand-by, progresul realizat in domeniul fiscal, in sistemul public de pensii etc. Analistii economici considera ca pentru guvernanti va fi important sa obtina din partea FMI acceptarea unui deficit bugetar mai mare.

Romulus Cristea

Autoritatile romane si reprezentantii FMI au convenit in luna martie, la negocierea acordului, criterii de performanta pentru deficitul bugetar si inflatie, pornind de la un scenariu macroeconomic bazat pe o scadere a PIB-ului cu 4,1% in 2009. In conditiile in care estimari recente ale Ministerului Finantelor indica o rata de nerealizare a veniturilor bugetare de aproape doua procente din PIB, este posibil ca Romania sa solicite FMI cresterea tintei anuale de deficit bugetar de la 4,6% din PIB, cel mai probabil la 5,5% din PIB. Potrivit Mediafax, se pare ca expertii FMI lucreaza la un nou cadru macroeconomic pentru Romania, in contextul primei evaluari de la inceputul lunii august a acordului stand-by, care anticipeaza, printre altele, accentuarea scaderii economice in acest an de la 4,1%, prognoza actuala, la 7-8%.

Analistul economic Liviu Voinea considera ca la discutiile dintre guvernanti si reprezentantii misiunii FMI "se va renegocia deficitul si, probabil, partea romana va solicita cresterea tintei de deficit bugetar anual, in conditiile in care avem alti parametri macroeconomici si este evidenta accentuarea scaderii economice". Pentru Guvern, obtinerea unui deficit bugetar mai mare acceptat de FMI ar insemna posibilitatea acoperirii cheltuielilor bugetare pana la sfarsitul anului. In caz contrar, Guvernul trebuie sa reduca si mai mult din cheltuieli, situatie care exista deja in alte state din regiune ce au acord cu FMI – Ungaria, Ucraina, Letonia –, dar si in unele care incearca inca sa evite un pachet de salvare – Bulgaria si Lituania. Fondul va decide, cel mai probabil in a doua jumatate a lunii septembrie, daca sa elibereze sau nu a doua transa de imprumut, de 1,9 miliarde euro.

In cadrul misiunii de reevaluare FMI, care se va incheia pe 10 august, expertii institutiei internationale se vor intalni si cu reprezentantii sindicatelor si patronatelor. "Discutiile cu sindicatele vor viza elemente care tin de reforma sistemului de pensii, a aplicarii salarizarii unice la nivel bugetar si care au efect social", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel Alfa". FMI ar dori cresterea varstei de pensionare cat mai repede, in timp ce sindicatele spun ca o amanare a unei astfel de decizii ar fi binevenita din cauza sperantei de viata reduse. Dumitru Costin, presedintele BNS, afirma ca va participa la discutiile cu reprezentantii FMI, desi "guvernantii nu au avut nici un fel de discutii preliminare cu partenerii sociali in legatura cu acordul sau conditiile imprumutului cu FMI".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 iulie 2009

Foto: Romania libera

Marfa pe stoc si somaj tehnic in metalurgie

Romulus Cristea

» Coada pentru disponibilizari voluntare cu plati compensatorii la Mittal Steel.

» Jumatate din muncitorii de la Mechel Targoviste au fost trimisi acasa pana la reluarea productiei.

Lipsa comenzilor si productia pe stoc determina conducerile marilor combinate metalurgice sa trimita mii de muncitori in somaj tehnic pana la o eventuala relansare a productiei. Desi deocamdata nu se intrevad solutii rapide de redresare a situatiei din metalurgie, nu au fost inca operate disponibilizari colective masive, solutia de compromis, temporar adoptata de patroni, fiind trimiterea in numar mare a salariatilor in somaj tehnic.
Jumatate din angajatii combinatului de oteluri speciale Mechel Targoviste sunt in somaj tehnic. Practic, in perioada decembrie 2008-februarie 2009 activitatile de productie din intreprindere au fost oprite, in prezent ajungandu-se la un stoc de marfa de 35.000 tone, in special otel beton. "De-a lungul ultimelor trei luni, 2.500 de muncitori dintr-un total de 3.400 au fost in somaj tehnic. Cei 1.700 de metalurgisti care vor pleca acum in somaj tehnic cu 75% din salariu vor sta acasa cel mai probabil pana pe 20 martie, cand se pare ca va fi reluata activitatea la otelarie", ne-a declarat Mihai Toma, liderul sindicatului.

Conducerea Mechel Targoviste a anuntat vineri, printr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti, ca salariatii vor fi trimisi in somaj tehnic prin rotatie si pentru perioade scurte de timp, pana pe 20 martie. Combinatul siderurgic este controlat in proportie de 86,6% de grupul rus Mechel, iar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului are 4,05% din actiuni.

Liste si facilitati
La ArcelorMittal Galati, de la inceputul anului au plecat prin metoda disponibilizarilor voluntare 1.100 de salariati, iar in aceasta luna s-au mai inscris inca 1.000 de angajati pe liste. "Patronatul ofera pachete compensatorii suficient de tentante pentru cei care doresc sa plece: intre 2.000 si 2.500 lei, plus intre 6 si 24 salarii brute, in functie de vechime, la care se adauga si unele facilitati la plata asigurarilor. Cu toate acestea, angajatorul a refuzat definitiv 300 de dosare ale unor persoane care doreau sa fie disponibilizate, avandu-se in vedere o eventuala reluare a productiei", a precizat Adrian Adascalitei, prim-vicepresedinte al Federatiei Metarom.

Sindicalistii spera ca statul sa intervina printr-o serie de masuri legislative pentru reluarea productiei in ramura metalurgie. "La ultima intalnire cu reprezentantii Executivului s-au propus mai multe masuri, printre care acordarea unor comenzi suplimentare pentru continuarea unor lucrari de infrastructura care sa-i preia anumite cantitati de otel. In plus, asteptam o hotarare de Guvern care sa acorde facilitati pentru somajul tehnic prin scutirea angajatorului si a angajatului de la plata impozitului si a cotelor la asigurari in cazul acordarii somajului tehnic", a mentionat Nelu Radu, vicepresedintele Metarom. Conducerea combinatului ArcelorMittal a anuntat ca din cauza reducerii productiei are intentia sa-i trimita in somaj tehnic pe toti cei 12.500 de salariati, in sase transe de cate 2.000 de oameni, pe durata a cate zece zile. Patronatul doreste sa ajunga la 10.000 de salariati in 2012.

Foto: Romania libera;

Articola aparut in ziarul Romania libera din 16 martie 2009;

Romanii cheltuiesc mult pe mancare si putin pentru recreere

Romulus Cristea

» Cheltuielile lunare pe gospodarie au fost, in trimestrul al doilea, de 1.820 de lei, suma care reprezinta 89% din totalul veniturilor.

» Veniturile medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 39,1% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural.

Cheltuielile pentru alimente reprezinta 43,1% din totalul cheltuielilor lunare ale unei gospodarii, in timp ce pentru cultura si recreere cheltuielile sunt de 3,8%, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Reprezentantii confederatiilor apreciaza ca inca exista discrepante mari intre structura cheltuielilor pentru gospodariile din Romania si gospodariile din alte tari ale Uniunii Europene (UE), mai ales in ceea ce priveste cheltuielile pentru alimente, servicii si cultura.
Cheltuielile lunare pe gospodarie au fost in medie, in trimestrul al doilea, de 1.820 de lei, suma care reprezinta 89% din totalul veniturilor, respectiv 2.046 de lei lunar pe gospodarie, ambii indicatori fiind in usoara crestere fata de primele trei luni ale anului, conform datelor INS.

"Nivelul de cheltuieli din totalul veniturilor lunare ale unei gospodarii este apropiat de cel din celelalte tari UE, unde in medie circa 10% din venituri raman pentru economisire. Problemele pe care le avem sunt insa cu structura cheltuielilor, unde pentru mancare cheltuim de cateva ori mai mult decat alte tari europene, iar pentru recreere si cultura de cateva ori mai putin", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA".
Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si a pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Din totalul cheltuielilor pentru consum, cheltuielile unei gospodarii pentru produse alimentare reprezinta 43,1%, pentru imbracaminte si incaltaminte – 6,9%, recreerea si cultura reprezinta 3,8%, iar pentru diverse produse si servicii procentul este de 3,6%.

Cel mai scazut nivel este pentru educatie (0,9%), explicabil prin serviciile publice de care beneficiaza membrii gospodariilor. "Daca intr-o gospodarie din Romania pentru produse alimentare se cheltuie sc 43,1% din venituri, in celelalte tari europene nu se depasesc 15-18%. Trebuie precizat ca si pentru diverse servicii o gospodarie din Romania cheltuiste pe luna 3,6% din venit, in timp ce in alte tari din UE intervalul este de 30-40%. La cultura si recreere exista o alta discrepanta, in timp ce la noi cheltuiala este de 3,8%, in celelalte tari din UE cheltuielile se cifreaza la 10-15%", a precizat Dandea.
Veniturile totale medii lunare au fost, in termeni nominali, de 2.046 de lei pe gospodarie si 702 lei pe persoana, in intervalul analizat de INS. Veniturile banesti au fost, in medie, de 1.719 lei lunar pe gospodarie (590 lei pe persoana), iar veniturile in natura, de 327 lei lunar pe gospodarie (112 lei pe persoana).

» Diferente
In trimestrul II 2008, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 39,1% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 13,9% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 65,6% (63,5% in trimestrul I) din salarii, de 19,5% (20,2%) din prestatii etc.
In rural, principala sursa a veniturilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 34,3% din totalul veniturilor (38,0% in trim. I 2008).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 octombrie 2008;

Foto: Romania libera;

www.romanialibera.ro

Sindicatele negociaza salariile pe voturi

Liderii marilor confederatii recunosc ca exista o oarecare legatura intre intensificarea protestelor si anul electoral 2008

Romulus Cristea

Ca in fiecare an electoral si in 2008 (an in care se organizeaza alegeri locale si parlamentare), protestele sindicale se multiplica si cresc in amploare, tendinta prognozata si pentru anul viitor cand vor avea loc alegeri prezidentiale. Majoritatea liderilor sindicali de confederatii considera ca perioadele premergatoare alegerilor sunt prolifice si propice solicitarilor de ordin social, guvernantii fiind mai deschisi in a acorda cu generozitate majorari salariale sau alte facilitati in special pentru lucratorii din sectorul bugetar. In schimb, reprezentantii patronatelor si asociatiilor oamenilor de afaceri considera ca masurile cu caracter populist adoptate cu mare graba in perioadele electorale, oferte acordate prioritar din bani publici, se rasfrang negativ si pe perioada indelungata asupra mediului de afaceri. Perioada dinaintea alegerilor a constituit pentru unii lideri sindicali si momentul obtinerii unor favoruri care nu mai au legatura cu activitatea sindicala, semnand acorduri politice cu partide precum PSD in schimbul unor functii in consiliile locale sau judetene, in Parlament etc.
Potrivit analistilor, si la nivel european se constata o intensificare a activitatilor organizatiilor sindicale care s-au reorientat si au adoptat o noua strategie pentru obtinerea de drepturi salariale.



Zeci de proteste ale lucratorilor atat din sectorul bugetar, cat si din domeniul privat au marcat primele luni ale anului electoral 2008. Functionarii publici, profesorii, cercetatorii, cadrele sanitare, dar si transportatorii rutieri, energeticienii si agricultorii au organizat mitinguri, proteste de strada sau au intrerupt lucrul, solicitand, in principal, salarii mai mari si diverse facilitati. Alegerile locale bat la usa si, in prezent, la Dacia Pitesti are loc o greva generala care se prelungeste de la sfarsitul lunii martie si care a fost declarata legala de justitie, iar pentru perioada urmatoare se pregatesc alte proteste ale angajatilor din sectorul bugetar, nemultumiti de decizia guvernantilor de a intrerupe acordarea tichetelor-cadou. Liderii sindicali, dar si analistii recunosc in parte ca exista o oarecare legatura intre intensificarea miscarilor de protest si faptul ca suntem intr-un an electoral important, care va fi marcat de alegerile locale si parlamentare. Miscarile sindicale de amploare din acest an electoral nu constituie o noutate strategica a organizatiilor lucratorilor, exemple similare existand si in trecut.

Sindicatele si politica
In Romania nu exista o centralizare a datelor din care sa reiasa numarul exact al lucratorilor care sunt inscrisi in sindicate. Conform estimarilor sindicale, lucratorii sunt sindicalizati intr-o proportie de 35-50%. Datorita privatizarilor si divizarii marilor intreprinderi, in ultimii ani numarul sindicalistilor a scazut, la fel si proportia protestelor. In perioada postdecembrista au avut loc circa 4.000 de proteste sindicale (mitinguri, marsuri, greve), majoritatea in perioada anilor 1990-2000, dupa acest interval manifestarile de nemultumire ale salariatilor diminuandu-se considerabil.


In anul 2000, cand au avut loc alegeri generale, miscarile sociale pentru obtinerea de majorari salariale au inceput cu aproximativ 6 luni inainte. In toamna aceluiasi an, a avut loc si o greva generala a transportatorilor. In 2001, mai multi lideri sindicali obtin locuri in Parlament, doi dintre acestia, Marian Sarbu si Miron Mitrea, primind cate un post de ministru, la Ministerul Muncii, respectiv la Transporturi. Colaborarea dintre unele sindicate si partide s-a concretizat prin redistribuirea de locuri in Consiliile de Administratie, acordarea de prime de vacanta si altele.
In 2004, alt an al alegerilor, sindicatele s-au pus din nou in miscare, existand diverse manifestari de protest, cele mai cunoscute fiind cele ale profesorilor.
Anul 2008: urmeaza sa aiba loc alegerile locale in iunie si cele parlamentare in toamna. Ca de obicei, CNSLR-"Fratia" isi reinnoieste angajamentele fata de PSD in schimbul unor favoruri (locuri in partid, in consiliile locale etc.). De la inceputul anului, protestele atat in sectorul bugetar, cat si in cel privat se tin lant.


Probleme salariale
Analistii economici au opinii diferite in legatura cu intensificarea miscarilor sociale din ultima perioada. Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicata, apreciaza ca nu trebuie cautata neaparat o motivatie politica in intensificarea protestelor: "Protestele lucratorilor au si o motivatie economica, exista o reinflamare a inflatiei, in ultimele 5-6 luni leul s-a depreciat si deci salariile acestora in lei s-au diminuat. Nu cred ca exista o legatura intre anul electoral si protestele la care asistam. Daca ne referim la sectorul bugetar, acest lucru poate s-ar mai putea discuta, dar la greve precum sunt la Dacia Pitesti sau mai stiu ce unitate privata discutiile sunt altele. Cert este ca salariile unor muncitori au devenit mai mici in timp ce unele companii au un grad de profitabilitate ridicat".



Dumitru Costin, liderul Blocului National Sindical, confederatie care a sustinut multe dintre conflictele de durata ale sindicatelor, considera ca nu e vorba de nici un element politic care sa aiba legatura cu protestele: "Ce se intampla cu actiunile sindicalistilor de la BNS nu are nici o legatura cu politicul. Grevele precum sunt cele de la fabrica de rulmenti din Alexandria sau Dacia Pitesti, intreprinderi private, au fost rezultatul unei salarizari necores-pun-zatoare, ccea ce a condus la inrautatirea vietii angajatilor".


Supliment pentru 2009
Sindicalistii de la CNS Cartel ALFA afirma ca in fiecare an, primavara, organizatiile lucratorilor incep sa se agite deoarece este perioada in care societatile comerciale isi fac bilantul pe anul anterior si consiliile de administratie decid modificarea fondului de salarii pe anul in curs. "Protestele sunt normale in aceasta perioada a anului, nu e vorba de un an de varf. Dar, intr-adevar, intr-un an electoral exista obiceiul unor solicitari de varf fata de clasa politica. Intr-o astfel de perioada clasa politica e mai sensibila, incearca sa rezolve rapid inaintea alegerilor ceea ce a neglijat timp de trei ani. Repet insa, anul acesta nu s-a intamplat ceva special.



E vorba de revendicarile firesti ale angajatilor, fie ca sunt din domeniul privat, fie din sectorul bugetar. Dar, tinand cont ca si anul viitor, in 2009, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European si Presedintie, politicienii trebuie sa se astepte si la alte solicitari de ordin social", a declarat Bogdan Hossu, liderul Cartel ALFA. Petru Dandea, vicepresedintele aceleiasi confederatii, spune ca actualii guvernanti au ales de aceasta data o alta metoda, mai eficace, pentru a atrage voturi importante: "Au ales sa majoreze pensiile in conditiile in care de acestea beneficiaza 5,5 milioane de persoane, iar in cazul angajatilor din sectorul bugetar, unde sunt doar 1,1 milioane de salariati, au ales sa stranga surubul, incercand sa nu mai aloce tichete-cadou.

Valorificarea perioadei electorale

Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), considera ca exista doua elemente care trebuie luate in discutie cand se discuta despre posibila intensificare a miscarilor sindicale din acest an: "Ca o prima coordonata este clar ca avem de-a face cu o valorificare a anului electoral. Sindicatele protesteaza stiind ca vor obtine un raspuns aproape sigur de la clasa politica dornica sa ofere pe bani publici anumite stimulente sau facilitati. Dupa ce se preia puterea, toate acestea se reflecta, bineinteles, asupra mediului de afaceri, doar trebuie sa fie cineva care sa si plateasca. In plus, trebuie sa luam in considerare si componenta externa. Sindicatele incearca sa speculeze situatia aparuta, in care se analizeaza discrepantele mari dintre salariile acordate in marile companii celor cu functii manageriale, in comparatie cu salariile medii ale celorlalti angajati. Pe acest fond, miscarea sindicala europeana a inceput sa se reorganizeze, exemplul recent fiind demonstratia din aceasta luna de la Ljublijana (Slovenia).


Cat priveste situatia din Romania, nu vom asista in acest an la manifestatii de amploare ca in alti ani. Sindicalistii au inceput sa inteleaga anumite mecanisme economice. Poate doar in cazul angajatilor bugetari, doar e vorba de bani publici, vom avea sigur alte manifestatii. Functionarii cer salarii mai mari, in invatamant si sistemul sanitar la fel, mai ramane ca guvernantii sa intre in greva pentru ca au salarii mici".

Tranzactie pe voturi

» Marius Petcu, presedintele CNSLR-"Fratia", confederatie cu aproape un milion de membri, organizatie care are o afinitate politica valorificata prin semnarea periodica a unor intelegeri cu PSD, recunoaste ca un an electoral este privit de sindicalisti ca o perioada optima pentru proteste: "Intr-un an electoral exista asteptari mai mari. Da, exista o legatura intre faptul ca suntem intr-un an electoral si intensificarea unor proteste ale sindicalistilor. Intr-adevar, sindicatele incearca sa creeze presiuni asupra clasei politice. Pare, intr-adevar, o tranzactie pe voturi. Intr-o astfel de perioada, sindicatele au oarecum o atitudine comuna. In fiecare an electoral au existat miscari mai ample de protest ale lucratorilor, nu e ceva special in acest an. Cu siguranta, miscarile se vor intensifica si in perioada urmatoare. De exemplu, in aceasta perioada, dupa decizia Guvernului de a nu mai acorda tichete-cadou salariatilor din sectorul bugetar, confederatiile sindicale vor adopta cu siguranta o pozitie comuna. si pe plan european sindicatele adopta un alt tip de actiune, se merge pe ideea de Europa sociala, cu revendicari specifice. Noi incercam sa ne implicam si mai mult in politica, bineinteles, in miscari de stanga pentru a putea obtine pentru sindicalisti solutionarea unor revendicari, salariale in special, dar si de alta natura".


De mentionat ca in acest an CNSLR-"Fratia" nu a organizat vreo actiune de protest de amploare ca in cazul celorlalte confederatii.
Speram ca ele sa fie cat mai putin severe".
Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 Aprilie 2008
www.romanialibera.ro

Drepturile de autor, fara taxe sociale

Drepturile de autor, fara taxe sociale

Romulus Cristea

Drepturile de autor, diurnele de deplasare si participarea salariatilor la profit nu vor fi incluse in baza de calcul din care angajatorii au obligatia sa retina si sa achite contributii la asigurarile de somaj, potrivit unui proiect de hotarare de guvern initiat de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse. In schimb, sunt incluse in baza de calcul salariul de baza lunar brut, solda bruta lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, remuneratia directorilor si membrilor directoratului societatilor pe actiuni, precum si sporurile, adaosurile si drepturile banesti, acordate potrivit legii ori contractelor colective sau individuale de munca, sub forma de procent.Repercusiuni la pensiePetre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA", considera ca neluarea in calcul a drepturilor de autor in baza de calcul pentru achitarea asigurarilor sociale, pe termen lung, este in defavoarea angajatului. "In anumite domenii, contractele obisnuite de munca sunt inlocuite cu contractele de drepturi de autor, cu toate ca munca prestata si programul de lucru nu se schimba. Contractul de drepturi de autor trebuie aplicat corect pentru profesiile liberale, in anumite conditii si nu pentru o munca desfasurata zi de zi, cu program de lucru ca pentru orice angajat obisnuit." Sindicalistii apreciaza ca o astfel de masura poate avea repercusiuni nedorite la pensie pentru angajatii care accepta neconditionat un astfel de contract. "Este o masura luata pentru un an electoral. Pe viitor lucrurile se vor schimba in sensul ca Romania va trebui sa adopte legislatia europeana ce prevede penalizarea angajatorului care abuzeaza de astfel de contracte. In mai multe tari europene (de exemplu, Belgia) astfel de contracte de drepturi de autor, incheiate pentru o munca obisnuita, sunt penalizate.O clarificare a legislatieiInsa in opinia finantistilor exista si avantaje de luat in calcul. Av. Gabriel Biris, consultant financiar, apreciaza ca "un contract de drepturi de autor este avantajos din punct de vedere financiar, venitul net fiind mai mare decat in cazul unui contract de munca obisnuit. Cel care a incheiat un contract de drepturi de autor se poate duce sa-si plateasca singur contributiile la asigurarile sociale. Proiectul de hotarare de guvern este o clarificare a legislatiei din domeniu. Nici in prezent pentru drepturile de autor nu e necesara includerea in baza de calcul pentu achitarea contributiilor la asigurarile de somaj". VenituriGuvernul a extins anul trecut categoriile de venituri luate in calcul, la determinarea contributiilor sociale, adaugand la salariu si sumele provenite din prime si stimulente. Proiectul de hotarare detaliaza, prin norme, sumele care intra si cele care nu sunt incluse in baza de calcul asupra careia angajatorii au obligatia de a vira contributia la bugetul asigurarilor.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 16 ianuarie 2008
www.romanialibera.ro