joi, 25 februarie 2010

70% din companii au marit salariile anul trecut

» In toate sectoarele au fost cresteri salariale in 2009.
» Doar 16% din companiile private au apelat anul trecut la masura somajului tehnic. 
» In intreprinderile direct productive, s-a aplicat cel mai des somajul tehnic pana la trei luni pentru angajati.

Romulus Cristea


Companiile private din sectorul industrial au apelat, in proportia cea mai mare (55%), la masura de a evita concedierile angajatilor, aplicand metoda somajului tehnic pe o perioada de pana la trei luni. Sectoarele IT si servicii financiare nu au utilizat somajul tehnic, in timp ce in segmentul de bunuri de consum numai 5% au aplicat masura.
Per ansamblu, numai 16% din companiile private au apelat la somaj tehnic, pe o perioada de pana la trei luni, iar 8% la concediu fara plata, situatie care se va schimba in cursul acestui an printr-o crestere a ponderii celor doi indicatori, putandu-se astfel evita concedierile angajatilor, potrivit PricewaterhouseCoopers  (PwC).
"Companiile nu au fost interesate de somajul tehnic, pentru ca este greu sa delimitezi exact cine pleaca si cine ramane, insa au existat diferente pe diferite sectoare. De exemplu, productia este campioana pentru ca, in primul rand, este obisnuita si, in al doilea rand, pentru ca atunci cand nu are cerere poate opri activitatea. In schimb, pe partea de servicii trebuie sa restructurezi intreaga activitate. In 2010, graficul se va schimba, iar companiile vor incepe sa apeleze la somajul tehnic", a declarat Ruxandra Stoian, partener in cadrul Departamentului de Servicii de consultanta resurse umane al PwC, citata de Mediafax.
Potrivit studiului PayWell 2009, realizat in decembrie, 82% din companiile private participante la studiu au precizat ca nu au folosit somajul tehnic, 6% au aplicat masura pe o perioada mai mica de 30 de zile, 7%, intre 30 si 60 de zile, si 3%, intre 60 si 90 de zile. La nivelul pietei, analistii PwC estimeaza ca 70,4% din companii le-au acordat cresteri salariale tuturor salariatilor in 2009. In domeniul serviciilor financiare, ponderea a ajuns la 60%, iar in cel al bunurilor de consum – la 50%.
In industrie, IT si farma, ponderea a fost cuprinsa intre 79 si 86%. Reprezentantul companiei de consultanta a explicat ca, in 2009, companiile private estimau o crestere medie a salariilor de 9%, dar in realitate s-a aplicat doar una de 7,5%, iar pentru 2010 indicatorul va fi de 6%. Cea mai mare crestere salariala in 2009 a fost in industrie, de 10,5%, la polul opus situandu-se sectorul bunurilor de consum, de 7,3%.

Cum a mers Petrom intr-un an de criza
OMV Petrom, cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa de Valori Bucuresti,  a redus anul trecut numarul angajatilor cu 5.841. La sfarsitul lunii decembrie 2009, compania avea inregistrati 27.470 de salariati, fata de 33.311, in decembrie 2008, potrivit raportului anual transmis Bursei de Valori Bucuresti. Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 34% in 2009, la 1,368 miliarde lei (322,8 milioane euro), dupa ce in ultimul trimestru a avut pierderi, iar cifra de afaceri a coborat cu 23%, la 12,842 miliarde lei (3,03 miliarde euro).
Pentru al doilea an consecutiv, managementul companiei doreste sa le propuna actionarilor sa nu distribuie dividende din profitul inregistrat anul trecut. In octombrie-decembrie, Petrom a avut o cifra de afaceri de 3,38 miliarde lei, in scadere cu 10% comparativ cu intervalul similar din 2008. "In pofida conditiilor economice nefavorabile, 2009 a marcat incheierea cu succes a unor etape importante. In segmentul de explorare si productie au fost finalizate cateva proiecte-cheie. Pe masura ce piata gazelor si a carburantilor a continuat sa se deterioreze in 2009, am actionat prompt, ajustand corespunzator lantul nostru valoric si revizuind in mod adecvat strategia in activitatea de rafinare si de produse chimice", a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 26 februarie 2010
Foto: Romania libera

marți, 23 februarie 2010

Bulgarii vor hidrocentrala pe Dunare cu Romania


» In anii ’80, romanii doreau sa finanteze integral constructia hidrocentralei de la Turnu Magurele.
» Proiectul initial prevedea peste coronamentul centralei un pod rutier si cale ferata.
» Hidrocentrala pe care Romania intentioneaza sa o construiasca cu Bulgaria ar putea fi finantata cu fonduri europene.

Romulus Cristea

Autoritatile romane si bulgare discuta oportunitatea constructiei unei noi hidrocentrale pe Dunare, cu o capacitate de 440 MW. Hidrocentrala pe care Romania intentioneaza sa o construiasca pe Dunare, impreuna cu Bulgaria, ar putea fi finantata cu fonduri europene, a declarat marti secretarul de stat in Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Tudor serban. Amplasamentele aflate in discutie sunt: Macin, Turnu Magurele si Calarasi. Specialistii in hidroenergie sustin insa ca zona optima de amplasare a hidrocentralei este Turnu Magurele, mai precis Islaz.
Proiectul hidrocentralei romano-bulgare a fost dezvoltat inca din anii ’80, in acea perioada statul roman avand un interes deosebit in realizarea constructiei pe care s-a aratat, de altfel, intr-o prima etapa, dispus sa o finanteze integral.  "Prin anul 1985, Nicolae Ceausescu si Todor Jivkov (presedintii din timpul regimului comunist ai Romaniei, respectiv Bulgariei) au taiat panglica de inaugurare a santierului de la viitoarea hidrocentrala Turnu Magurele-Nicopole. S-a deschis santierul (la Islaz), a existat o organizare de santier si chiar s-au facut unele lucrari. In 1990, santierul s-a inchis, iar baracile au fost vandute", isi aduce aminte Eugen Pena de vremea cand era director la Hidrocentrale Olt.
In acele timpuri, regimul comunist din Romania dorea sa-si asigure independenta energetica, in vreme ce bulgarii primeau energie din fosta URSS si aveau planuri de dezvoltare in domeniul nuclearo-energetic. Intre timp, lucrurile s-au schimbat, bulgarii fiind cei care in ultimii ani au relansat propunerile de proiect pentru noi hidrocentrale peste Dunare. "Bulgarii vor doua hidrocentrale, dar noi consideram ca este suficienta doar una", a afirmat secretarul de stat Tudor Serban. Expertii in hidroenergie sustin ca amplasamentul optim este cel de la Islaz, unde a existat si proiectul initial al centralei-baraj Turnu Magurele-Nicopole, pe coronament fiind prevazute un pod rutier si o linie de cale ferata.

» Terminal de gaz
Dezvoltat de Romania, Georgia si Azerbaidjan, proiectul AGIR care vizeaza transportul de gaze naturale lichefiate din zona Marii Caspice in Europa, prin Romania, se va dezvolta mai repede decat Nabucco, a declarat secretarul de stat in Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Tudor Serban.
Romania, Georgia si Azerbaidjan vor semna, in luna martie, un acord pentru constructia a doua terminale de gaze naturale lichefiate (GNL) in Portul Constanta si intr-o locatie georgiana, investitia fiind de 4-6 miliarde euro.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 24 februarie 2009
Foto: Romania libera

luni, 22 februarie 2010

Producatorii de tamplarie termoizolanta incep lupta pentru supravietuire



» Loviti de scaderea cererii interne, tamplarii romani au gasit contracte bune la export.
» De la 1 februarie, toti producatorii  trebuie sa respecte standardele UE.
» Tot programul national de reabilitare termica poate fi acoperit de productia a doua firme.

Romulus Cristea

Doar 59 de firme romanesti producatoare de tamplarie performanta termoizolanta (denumita popular "termopan") dintr-un numar total de aproape 5.000 au reusit sa faca documentatia necesara pentru trecerea la standardul de exigenta european. Standardul de calitate, care se concretizeaza si prin aplicarea unui marcaj CE pe ferestrele din PVC, a devenit obligatoriu de la 1 februarie 2010.
"Potrivit legislatiei, de la 1 februarie este interzisa comercializarea tamplariei performante termoizolante care nu are «Marcaj CE». In mod normal, Inspectoratul de Stat in Constructii are tot dreptul sa aplice, de la aceasta data, amenzi consistente si poate decide retragerea produselor de pe piata daca firma producatoare livreaza produse fara marcaj", ne-a declarat Valentin Petrescu, presedintele Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT).

Reprezentantii patronatului de profil sustin ca este vorba de o armonizare a legislatiei nationale la cea europeana, normativul (SR EN 14351-1) neintroducand elemente suplimentare privind caracteristici ale profilelor de tamplarie, ci constituind "cerinte de calitate minima la nivel european" (referitor la respectarea tehnologiei si a conditiilor de lucru), prin care producatorul garanteaza respectarea standardelor din catalogul furnizorului.
"Criza economica a fost, in principal, factorul care a intarziat la noi aplicarea marcajului CE. Pentru a aplica standardul, se merge pe doua etape: teste initiale de laborator (care costa 5.000-10.000 euro) si controlul in fabrica (inca 1.000 de euro). In tara sunt trei laboratoare de testare, dar in Europa sunt foarte multe, iar costurile sunt aceleasi indiferent unde se realizeaza", a precizat presedintele PPTT. Anul 2009 a insemnat pentru producatorii de tamplarie un an de scadere a vanzarilor cu 40-50%, iar programul national de reabilitare termica nu a adus nicidecum comenzi in plus.

"Tot programul de reabilitare termica din 2009 ar putea fi acoperit doar din productia a doua mari firme. Nu a fost un volum mare, iar in 2010 comenzile vor fi, se pare, la jumatate", a spus Harileus Kilaiditis, director executiv PPTT. Marin Crutescu, director general al grupului Amvic, apreciaza ca "marcajul CE" nu impune decat reguli elementare de calitate. "In anul 2009, toate firmele producatoare de tamplarie au avut de suferit. Insa respectarea calitatii este o cerinta care nu trebuie discutata, ci doar aplicata. Anul trecut am facut exporturi in tari cu traditie, precum Franta si Elvetia. Chiar daca ai tamplarie de calitate, o grija deosebita trebuie acordata la montaj. De obicei, la montaj, in 70% din cazuri se fac greseli, ceea ce are repercusiuni asupra performantei tamplariei. In Franta, de exemplu, cerinta a fost ca la montaj sa nu folosim spuma poliuretanica, ci silicon, iar in acest caz tolerantele admise sunt foarte mici", a declarat Crutescu.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 februarie 2010
Foto: Romania libera

joi, 18 februarie 2010

Rabla 2010: Boc vrea sa dubleze casarile de masini

 » Guvernantii spera ca in acest an sa se reuseasca, prin intermediul programului de innoire a parcului auto (denumit si Programul "Rabla"), scoaterea din uz a nu mai putin de 60.000 de autovehicule.
» Din cauza crizei, anul trecut, "Rabla" a inregistrat cea mai scazuta rata de succes de la demararea programului.

Romulus Cristea

Persoanele fizice si firmele vor putea inlocui in acest an masinile uzate incepand cu data de 20 februarie, data de la care Programul "Rabla" va fi aplicat si pentru anul 2010. Potrivit noilor reglementari pentru 2010, la achizitia unui autovehicul nou, cumparatorul poate beneficia de o reducere maxima echivalenta cu trei prime de casare, fiecare in valoare de 3.800 lei. La casarea masinii uzate, proprietarul acesteia primeste un tichet valoric aferent primei de la stat, pe care il poate vinde altei persoane.
Guvernul estimeaza ca in acest an va scoate din circulatie aproximativ 60.000 de masini uzate prin Programul "Rabla", dupa ce in anul anterior situatia economica a limitat numarul autovehiculelor casate la 65% din nivelul anticipat. Dupa trei ani (2005-2007) cu rate de succes a programului in crestere, intre 92-99%, 2008 a fost primul an in care a fost inregistrata o scadere apreciabila a acestei rate, ajungandu-se la 75%.

Buget, 228 milioane lei
"Anul trecut am casat peste 32.000 de masini, dar am avut o cadere economica de -7%. Anul acesta se contureaza o crestere economica de 1,3%, astfel incat si din acest motiv speram sa fie mai bine", a spus Boc, prezent la lansarea pentru 2010 a programului de inlocuire a parcului auto national. Bugetul alocat Programului "Rabla" in 2010 este de 228 milioane lei, aferent unui numar total de 60.000 de prime de casare (40.000 de autoturisme si 20.000 de autovehicule pentru persoane juridice). Ultimul voucher pentru casare va fi acceptat la decontare pe 11 decembrie 2010.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a precizat ca tichetele valorice acordate pentru masinile casate vor fi securizate impotriva falsificarii si a amintit ca Fondul pentru Mediu dispune de un buget total de 1,8 miliarde lei pentru proiecte de mediu. Daca in cazul persoanelor fizice nu exista o limita superioara a numarului de vouchere, in cazul firmelor a fost impus un plafon in valoare de pana la 200.000 euro pe an. In schimb, un beneficiar al programului poate achizitiona doua sau mai multe autoturisme, cu conditia ca pentru nici unul sa nu obtina o reducere mai mare de trei prime de casare.
"Un voucher inseamna 3.800 lei, trei vouchere inseamna 2.800 euro. Daca ai 2.800 euro, mai pui 4.000-4.500 euro si poti lua o masina noua", a spus Borbely. Pentru acest program au fost alocate, pentru anul in curs, fonduri totale de 228 milioane lei, bani din care statul va subventiona partial achizitia a 60.000 de masini noi, o data cu operatiunile de casare a unui numar similar de autoturisme mai vechi de zece ani.

Parc auto invechit
Demarat in anul 2005, programul de reinnoire a parcului auto national a avut ca rezultat scoaterea din circulatie a peste 100.000 de masini uzate. Pe durata programului, statul roman a acordat cu titlu gratuit o prima de casare persoanelor care si-au schimbat, prin cumparare, masinile vechi cu altele noi, performante si mai putin poluante. La inceputul anului trecut, Guvernul a decis ca numarul total de masini casate sa fie majorat la 60.000 de unitati, de la 40.000 de autovehicule in 2008, iar prima de casare a urcat de la 3.000 lei la 3.800 lei. In vara anului 2009, Programul "Rabla" a fost extins de Guvern prin includerea autoutilitarelor in categoria vehiculelor ce pot fi achizitionate de persoanele fizice.
Romania se numara printre tarile cu cele mai vechi parcuri auto din Europa, varsta medie a autoturismelor fiind de peste 13 ani, ceea ce echivaleaza cu varsta obisnuita de casare a autoturismelor din multe tari europene. Tot in acest an, din 20 martie, Programul "Rabla" va fi extins si pentru tractoare si masini agricole, prima de casare fiind, in acest caz, de 17.000 lei. Potrivit ghidurilor de finantare a programelor de stimulare a parcurilor auto si de tractoare, firmele cu datorii la stat sau care au primit sanctiuni de natura financiara nu pot cumpara masini sau tractoare prin intermediul acestui program.

Doar o etapa
In acest an, programul de innoire a parcului auto se va desfasura intr-o singura etapa (fata de trei etape anuale in anii precedenti). La program pot participa atat persoanele fizice, cat si cele juridice, prima de casare fiind inlocuita cu un tichet valoric (voucher) de 3.800 lei. Ultimul voucher pentru casare va fi acceptat la decontare pe 11 decembrie 2010. O persoana fizica poate folosi pana la trei tichete valorice insumand 11.400 lei pentru a cumpara o masina noua.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 februarie 2010
Foto: Mediafax/AFP

miercuri, 17 februarie 2010

Cine mai face bani din imobiliare, cand toata lumea asteapta


» Pe langa companiile cu experienta si traditie in domeniu, au rezistat crizei si unele mici firme de imobiliare dezvoltate ca afaceri familiale.
» Tranzactiile cu locuinte si terenuri in Ungaria, promovate in vestul tarii de agentiile romanesti, au dat gres si au adus falimentul.
» Preturile crescute brusc de vanzatori la inceputul lunii ianuarie, ca efect al Programului "Prima Casa", au fost readuse la nivelul initial, din lipsa de cumparatori. 

Romulus Cristea

Firmele mici de tranzactii imobiliare au fost cele mai afectate de criza economica, pe durata anului trecut majoritatea fiind in situatia de a intra in faliment sau de a-si suspenda activitatea. Asociatiile profesionale din domeniu estimeaza ca 30% din agentiile imobiliare au inchis definitiv afacerile, iar o treime a ramas in piata la un nivel de subzistenta.
Interesanta este insa si situatia unor agentii imobiliare infiintate in pragul crizei, care au reusit, cu resurse limitate, sa se mentina la un nivel acceptabil al profitului, supravietuind alaturi de firme cu experienta. In Giurgiu, sotii Radulescu au deschis in octombrie 2008 o firma de imobiliare. Desi timp de sase luni nu au reusit sa faca nici o afacere, in prezent, cu o medie constanta de doua tranzactii lunare, proprietarii agentiei se declara multumiti de rezultate. "Nu am pornit de la ideea sa ma imbogatesc, ci sa asigur pentru familie un venit suplimentar. Pentru mine este important ca am reusit sa raman pe piata, intr-un oras puternic lovit de criza, alaturi de firme cu experienta de peste 15 ani in domeniu. Deocamdata in cadrul firmei activam doar eu si sotia, iar eventuale angajari nu voi face decat daca voi reusi sa ajung la un numar de 15 tranzactii lunare", ne-a declarat Alexandru Radulescu, de la agentia "Idaki". In Giurgiu, tranzactiile imobiliare au scazut in 2009 cu 60-70%, cumparatorii fiind interesati in principal de apartamentele cu doua camere decomandate sau de garsonierele ieftine. "Se cauta chilipirurile, se ofera bani putini, iar de tranzactiile cu terenuri nici ca putem vorbi; practic, nu se mai tranzactioneaza", a precizat patronul firmei General din Giurgiu, agentie care functioneaza tot in familie (sot si sotie). In localitate, garsonierele se vand cu 15.000 euro, iar apartamentele de doua camere, cu finisaje si dotari, sub 30.000 euro.

Romanii nu mai cumpara case in Ungaria
Intr-o alta zona a tarii, la Oradea, din aproape 200 de agentii si persoane fizice care activau in imobiliare inaintea crizei, au mai ramas 30. Daca in primele luni ale anului 2009 agentii imobiliari din zona anuntau ca un nou Eldorado al locuintelor se dezvolta peste granita, in Ungaria, situatia din prezent este cu totul alta. Firmele care s-au orientat exclusiv spre proprietatile din Ungaria au intrat in faliment si au ramas cu stocul de proprietati nevandut. "Vanzarea catre romani de proprietati in Ungaria nu a mers chiar atat de bine cum se spunea. Trebuie sa tinem cont ca acolo este o alta legislatie, sunt alte obiceiuri etc. In plus, si acolo au aparut probleme legate de criza imobiliara. In Oradea au rezistat firmele mari cu experienta. Interesant este ca la noi nu au fost variatii mari de preturi, caderea din prezent fiind de 15-20%. In general, in Oradea, apartamentele vechi sunt cele mai multe si sunt putini dezvoltatori imobiliari. Un apartament de doua camere (confort I, 50 mp) se vinde acum cu 40.000 de euro; inainte de criza se vindea cu 45.000-48.000 de euro. La terenuri situatia sta altfel, caderile de preturi, pe fondul lipsei tranzactiilor, au ajuns la 60-70%", spune Valentin Catana, director general la Casa Regal.
Despre rezultatele experientei cu imobiliarele din Ungaria, patronul unei agentii care realiza astfel de tranzactii a concluzionat: "Am inchis firma anul trecut, am ramas cu stocul de proprietati".
Ca si in alte localitati din tara, la Oradea Programul "Prima Casa" a dezmortit piata pe segmentul apartamentelor vechi.
"Situatia din imobiliare nu se va redresa probabil nici in acest an; poate din 2011 sa asistam la o revenire. Cat despre preturi, nici acestea nu vor mai cobori foarte mult, fiind posibil ca din cauza Programului «Prima Casa» sa urce putin", a precizat Valentin Catana.

Tranzactiile au scazut si cu 70%
"Volumul tranzactiilor a inregistrat o cadere istorica in 2009. In 2010 numarul tranzactiilor a inceput deja sa creasca, dar valoarea medie a tranzactiilor este mult mai scazuta decat in trecut", sustine Christopher Shonn, managing partner la NAI Property Partners.
In Cluj, jumatate din agentiile imobiliare au fost inchise din cauza crizei in 2009.
"Au rezistat firmele care aveau cat de cat lichiditati. Nivelul tranzactiilor a scazut abrupt, chiar cu pana la 70%. De exemplu, in ultima perioada am realizat sase-zece tranzactii pe luna, insa inainte de criza se faceau zece tranzactii fara probleme. In august anul trecut, de exemplu, am avut un minimum de trei tranzactii lunare, mult sub o limita suportabila, dar am depasit momentul. Noi am reusit sa ne mentinem pe piata pastrand toti cei 21 de angajati. Nu am facut disponibilizari, insa am redus cheltuielile. Consideram ca este foarte important ca am rezistat pe o piata grav afectata de criza", a declarat Sergiu Suciu, reprezentantul agentiei "Ancuta" din Cluj-Napoca.
In Cluj, preturile la locuinte au inregistrat scaderi de 40%. Un apartament de doua camere (confort I, cu finisari) se vinde cu 47.000-55.000 de euro.
In alta zona a tarii, la Iasi, din peste 200 de agentii care functionau inaintea crizei, au mai ramas 50-60. Tranzactiile cu locuinte din blocurile vechi au scazut cu 40%, insa la apartamentele din blocurile noi procentul este mai mic. La fel ca in celelalte orase ale tarii, garsonierele si apartamentele de doua camere decomandate sunt cele mai tranzactionate, insa la un nivel mult inferior anilor 2007-2008.

Nici terenurile ieftine nu se mai vand
De la izbucnirea crizei, zona tranzactiilor cu terenuri a fost cea mai afectata. Rareori agentiile imobiliare au parte de vreun amator care sa doreasca sa cumpere un teren, si doar daca este vorba de vreun chilipir.
"Cel mai greu au mers vanzarile de terenuri. Foarte dificil. Anul trecut, la agentia noastra nu a venit nici un client doritor sa cumpere vreun teren. La agentia noastra, orientata mai mult pe categoria locuintelor sub 100.000 euro, in 2009 volumul tranzactiilor a scazut cu 30%, insa volumul comisioanelor s-a micsorat cu 50%. Am ales sa ne pastram clientii, sa oferim anumite facilitati. Am reusit sa pastram numarul angajatilor, nu am facut concedieri. Chiar daca a fost o scadere de 30%, am considerat ca este mai important sa pastram o echipa de profesionisti", ne-a declarat Marian Micu, director la "Casa Voastra", agentie imobiliara din Bucuresti care activeaza pe piata de peste zece ani.
In Giurgiu, reprezentantii agentiilor imobiliare spun ca afacerile cu terenuri nu mai merg deloc. Alexandru Radulescu, de la agentia "Idaki", preconizeaza o scadere a tranzactiilor cu terenuri, pe ansamblul orasului Giurgiu, cu 70%: "Terenurile aproape ca nu se vand, am putea spune. E o afacere care nu merge. Daca, de exemplu, un teren care valora inainte de criza 50 euro/mp se ofera azi la vanzare cu 10 euro, cumparatorul nu ar vrea sa ofere nici 3-4 euro".
De asemenea, Gabriel Zamfir, presedintele Uniunii Nationale Imobiliare (UNIM), apreciaza ca piata terenurilor este cea mai afectata de criza: "Intr-adevar, statistic, preturile au scazut cu un procentaj important, insa sunt greu de facut aprecieri generale atata vreme cat numarul tranzactiilor este insuficient".

» S-a iesit din amortire
Programul "Prima Casa" a dat un mic impuls pietei imobiliare inca de la sfarsitul anului trecut. Agentii imobiliari declara la unison ca din octombrie 2009 au reusit sa vanda locuinte atat prin Programul guvernamental "Prima Casa", cat si prin Programul "Casa Noua", promovat de ING Bank Romania.
"Programul «Prima Casa» a insemnat o gura de oxigen pe piata imobiliara. La preturi putem aprecia ca nu vor fi scaderi, pentru ca exista cerere pe piata. Interesant este ca, acum trei saptamani, cand se vorbea de relansarea programului cu un nou plafon de garantare, pe piata vanzatorii au crescut preturile (de exemplu, pentru un apartament cu doua camere in Iancului se cereau 67.000 euro, in loc de 62.000 euro), insa nu au gasit cumparatori si au fost fortati sa readuca preturile la nivelul de dinainte de 15 ianuarie", a precizat Marian Micu, de la "Casa Voastra".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 februarie 2010
Foto: Romania libera

joi, 11 februarie 2010

Sfarsit sau nou inceput pentru "baietii destepti"

» Minerii se asteapta la salarii mai mari si la un loc de munca sigur dupa ce companiile lor vor fuziona cu termocentralele. Consumatorilor le-a fost promis un tarif ceva mai mic, iar "baietii destepti" ar urma sa ramana, la un moment dat, fara contracte.
» Acestea sunt principalele argumente oficiale care au stat la baza reorganizarii din temelii a sistemului energetic national. 
» Cat de bine stau ele pe picioare? Specialistii contactati de Romania libera spun ca exista riscul ca lucrurile sa sfarseasca rau. Diavolul se ascunde in detalii.



Romulus Cristea 

Doua companii nationale energetice, cu cote de piata apropiate, ar putea deveni functionale la jumatatea anului, in urma restructurarii sistemului de productie a electricitatii din Romania. Astfel,  Electra si Hidroenergetica vor fi obligate sa preia toate obligatiile societatilor inglobate, inclusiv creditele interne si externe garantate de stat, si sa instituie ipoteci pe bunurile unitatilor prin care sa garanteze rambursarea imprumuturilor. Aceste doua companii energetice nationale vor avea costuri de productie a energiei de 44-45 euro pe MW/ora, nivel inferior mediei actuale, de 48 euro pe MW/ora, potrivit afirmatiilor guvernantilor.

In prezent, cel mai ieftin producator de energie din Romania este Hidroelectrica, ale carei costuri de productie se cifreaza in jurul valorii de 26 euro pe MW/ora. La polul opus se situeaza termocentrala de la Galati, cu costuri de productie de 109 euro pe MW/ora. Opiniile privind oportunitatea infiintarii celor doua companii-gigant sunt insa impartite. Oficialii, dar si o parte din analistii economici considera oportuna decizia, in schimb, reprezentanti ai societatii civile (de exemplu, Societatea Academica din Romania), dar si specialisti in energie apreciaza ca infiintarea celor doua companii-gigant ar limita serios concurenta si ar putea determina cresterea preturilor in sectorul energetic.

"Baietii destepti" din energie pot avea probleme
Necesitatea pastrarii in functiune, din ratiuni de securitate energetica, a unor unitati de producere a energiei neeficiente si posibilitatea de a limita accesul la energie ieftina al "baietilor destepti" din energie sunt considerate de o parte din analistii economici motive de a aproba infiintarea celor doua companii energetice. "Infiintarea celor doua companii nationale din domeniul energetic nu este cea mai buna formula, insa este o solutie in contextul actual. Este clar ca in prezent avem nevoie si de energia produsa in termocentralele mai putin eficiente, la fel cum din anumite ratiuni e necesar sa se continue exploatarea carbunelui brun din Oltenia.
Altfel, problemele vor fi mai mari, ar fi nevoie sa importam mai mult gaz din Rusia pentru a acoperi nevoia de consum din Romania. Daca va pierde cineva ceva din infiintarea companiilor nationale energetice, probabil va fi vorba de «baietii destepti» din energie, care din plimbarea unor hartii obtin profit considerabil in urma unor contracte grase prin care cumpara ieftin energie, in special de la hidrocentrale, si revand scump", a declarat analistul economic Ilie serbanescu.

Insecuritate si ineficienta
Presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE), Jean Constantinescu, caracterizeaza infiintarea celor doua companii energetice ca fiind generatoare de elemente de insecuritate si lipsite de criteriul eficientei. "Infiintarea companiilor energetice nationale introduce elemente de insecuritate, cu toate ca a primit avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Discutam aici nu numai de securitatea nationala, ci si de cea energetica. Constituirea celor doua companii nu este sustenabila, nu este adus in discutie un criteriu al eficientei, ci unul de a lua banii dintr-o parte si de a da in alta parte. Beneficiarii contractelor consistente de cumparare de energie ieftina si care castiga din revanzarea energiei electrice nu vor fi foarte afectati.
O parte din contractele mari in derulare se vor incheia abia in 2014 si nu cred ca vor exista piedici sa se apeleze in continuare la astfel de practici. In plus, nu prin reinfiintarea de structuri energetice mamut vom ajuta termocentralele depasite, cu eficiente la jumatate fata de una noua. Nu trebuie trecute in conservare, ci reconstruite, iar daca nu sunt bani, sa se apeleze la investitii private", ne-a declarat presedintele IRE. In conditiile in care implementarea prevederilor de infintare a celor doua companii se va intinde cel putin pana la jumatatea anului, specialistii din energie apreciaza ca sunt suficiente impedimente ca termenul sa fie amanat si nu exclud posibilitatea unor prelungiri sine die.
"Sunt suficiente probleme care intervin in infiintarea propriu-zisa a companiilor energetice. E vorba de creditele lansate catre unele societati, de stergerea unor datorii, de avize care trebuie obtinute de la Consiliul Concurentei si Comisia Europeana. Ambele companii vor avea un cvasimonopol in conditiile lipsei de  eficienta. E posibil ca intr-o astfel de conjunctura pretul energiei sa creasca, nu sa scada", a precizat Jean Constantinescu.

Investigatie la Consiliul Concurentei
Consiliul Concurentei considera, inca de anul trecut, in perioada cand Guvernul a demarat procedurile de reorganizare din domeniul energiei, ca infiintarea unor companii-mamut in sectorul energetic poate determina dobandirea unor pozitii dominante pe piata, corelat cu oportunitatea de crestere a preturilor. In punctul de vedere elaborat de Concurenta, referitor la proiectul de hotarare de guvern privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea producatorilor de energie electrica si termica din subordinea Ministerului Economiei, se mentiona ca reorganizarea din domeniul energiei contine premisele realizarii unor operatiuni de concentrare economica.

"Infiintarea unor «campioni nationali» in domeniul energiei poate conduce la consolidarea sau dobandirea unor pozitii dominante pe anumite piete, corelat cu oportunitatea de a creste preturile si cu facilitarea accesului la informatii sensibile despre concurenti. De aceea, este esential ca operatiunile de concentrare economica sa nu fie puse in aplicare inainte de emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei, partile implicate putand lua numai acele masuri care nu sunt ireversibile si nu modifica definitiv structura pietei", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
In februarie 2010, dupa avizul Guvernului privind infiintarea companiilor energetice nationale, Compania Nationala de Energie Hidroelectrica SA a intrat in atentia Consiliului Concurentei, institutia deschizand un dosar de analiza in legatura cu "concentrarea economica ce se va realiza prin fuziunea unor sucursale SC Hidroelectrica SA (Sucursala Hidrocentrale Bistrita, SH Buzau, SH Curtea de Arges, SH Hateg, SH Portile de Fier, SH Cluj, SH Oradea, SH Sebes, SH Slatina si SH Caransebes), Filiale pentru Reparatii si Servicii Hidroserv (Bistrita, Curtea de Arges, Sebes, Hateg, Cluj, Portile de Fier si Slatina), SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA, Compania Nationala a Huilei SA si SE Paroseni si Sucursala Termoserv Paroseni din cadrul SC Termoelectrica SA".

Autoritatea de concurenta  a justificat aceasta analiza din punct de vedere al posibilelor efecte anticoncurentiale, in conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice. Potrivit dispozitiilor Legii concurentei (nr. 21/1996, republicata), operatiunile de concentrare economica ce depasesc pragurile valorice prevazute de lege sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei, pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal.

» Ce impart cei doi giganti
Electra (45% din productia Romaniei)
Centrala Nucleara Cernavoda
Hidro Tg. Jiu, Valcea, Sibiu
Termo Turceni,
Rovinari, Craiova
SN Lignit Oltenia
Hidroenergetica (40% din productia Romaniei)
Hidro Portile de Fier, Curtea de Arges, Bistrita, Buzau, Sebes, Caransebes, Oradea, Slatina, Hateg, Cluj
Termo Bucuresti, Deva, Paroseni
CN a Huilei

Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 februarie 2010 
Foto: Romania libera