Se afișează postările cu eticheta exproprieri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta exproprieri. Afișați toate postările

marți, 10 martie 2009

435 milioane euro pentru Autostrada Cernavoda-Constanta

Ministerul Transporturilor a incheiat un nou tip de contract pentru terminarea ultimelor tronsoane din Autostrada Soarelui. Centura de ocolire a orasului Constanta va fi gata peste 36 de luni si va costa 142 milioane euro.



In luna aprilie anul acesta vor incepe lucrarile de constructie la tronsoanele de autostrada Cernavoda-Medgidia si Medgidia-Constanta, a anuntat ieri Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii. Cele doua tronsoane de drum insumand 51 de kilometri vor completa traseul Autostrazii Soarelui, urmand sa fie finalizate in 2011.
Din 2007 pana in prezent nu s-a mai construit nici un kilometru la Autostrada Bucuresti-Constanta, desi lucrarile au fost inaugurate in urma cu mai bine de un sfert de secol. Ministrul Berceanu a declarat ieri ca s-au semnat contractele pentru trei lucrari.
Primul contract se refera la tronsonul Cernavoda-Medgidia, care va avea o lungime de 19,2 km, doua poduri si doua pasaje. Proiectantul este firma Colas, iar valoarea lucrarilor este de 224 milioane euro, din care 71% sunt fonduri de la Banca Europeana de Investitii (BEI), iar 29% sunt fonduri de la Guvern.

Cel de-al doilea tronson, Medgidia-Constanta, va avea o lungime de 31,8 km. Valoarea lucrarilor se ridica la 211 milioane euro, din care 71% printr-un contract de finantare de la BEI si 29% de la Guvern. Proiectantul este consortiul italiano-german Astaldi-Max Voegl. Pentru cele doua tronsoane de autostrada, termenul de finalizare este 24 de luni.
Tot ieri s-a anuntat si semnarea contractului pentru varianta de ocolire a municipiului Constanta, in lungime de 22 km, cu 11 poduri, 10 pasaje si cinci noduri rutiere. Valoarea lucrarilor este de 142 milioane euro, din care cu finantare BERD 54% si de la Guvern 46%. Contractul a fost atribuit proiectantului JVFCC-Astaldi, avand termenul de incepere in noiembrie 2008 si cel de finalizare de 36 de luni.

Pentru aceste doua tronsoane din Autostrada Soarelui, dar si pentru centura orasului Constanta, Ministerul Transporturilor a incheiat un nou tip de contract, care prevede posibilitatea de a amenda constructorii pentru nerespectarea termenelor contractuale. Daca dupa aplicarea amenzii constructorul continua sa nu remedieze problemele constatate, CNADNR va avea posibilitatea de a rezilia contractul si de a reface licitatia. "Am incheiat un alt tip de contract, dupa un alt model, in care partea romana, CNADNR, are dreptul de a amenda constructorul pentru nerespectarea termenelor intermediare si nerespectarea conditiilor de management al traficului in zona. Amenda este de 50.000 lei", a declarat Berceanu.

» 2.300 de imobile expropriate
In primele trei luni ale anului, Executivul a emis opt hotarari prin care s-a alocat suma de 366 milioane lei pentru plata a 2.317 imobile expropriate. Exproprierile au fost facute pentru lucrari la Autostrada Brasov-Cluj-Bors, Autostrada Bucuresti-Brasov si Autostrada Arad-Timisoara-Lugoj, precum si pentru drumurile de centura din Bucuresti, Ploiesti-Vest si Constanta.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 martie 2009

marți, 14 octombrie 2008

Ruleta exproprierilor pe traseul Autostrazii Bucuresti-Brasov


» Proprietarii de terenuri sunt nemultumiti de pretul platit de stat la expropriere.

» O parte dintre primarii nu pot face planul de urbanism deoarece nu cunosc traseul autostrazii.

» Autoritatile complica prin contracte acordate societatilor de avocatura procedurile de expropriere care, conform legii, sunt simple si clare.

Proprietarii ale caror terenuri vor fi expropriate pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov sunt nemultumiti atat de pretul care a fost oferit pe metrul patrat de teren, cat si din cauza lipsei de transparenta a autoritatilor. Localnicii se mai plang de faptul ca nu au fost informati, ca nu li s-au explicat clar termenele si conditiile exproprierii.
"Aseara am vazut urma lamei de buldozer pe terenul meu, iar azi dimineata m-am trezit ca pamantul este decopertat si se fac lucrari de fundatii pentru autostrada. Nu am fost de acord cu exproprierea pentru ca mi s-a oferit un pret mai mic decat pretul cu care s-au vandut terenuri similare in zona", ne-a declarat stefan Nicolae, care a ramas peste noapte cu doar 2.000 de metri patrati din proprietatea de jumatate de hectar cu deschidere la lac.

Bogdan Ioan, un alt localnic nemultumit din comuna Dascalu, cu o proprietate in Moara Vlasiei,

se plange ca de un an de zile primaria refuza sa-i elibereze orice fel de act pentru teren, motivandu-se ca ar urma o expropriere, desi nu a primit nici un fel de instiintare. Majoritatea locuitorilor din zona au cate o patanie de povestit sau de reclamat in legatura cu exproprierile pentru viitoarea autostrada.
Pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov va fi nevoie de exproprierea a circa 2.500 de proprietari. De altfel, pe tronsoanele unde deja au inceput lucrarile de executie o parte dintre exproprieri au fost facute, singurul impediment pentru accelerarea procedurilor fiind lipsa banilor de la buget.

De-a lungul localitatilor aflate pe portiunea Bucuresti-Moara Vlasiei-Ploiesti, proprietarii de terenuri care nu au acceptat de la bun inceput despagubirea acordata prin hotarare de Guvern se plang de sumele mici acordate in raport cu pretul pietei sau refuza pur si simplu, din principiu, ideea exproprierii. Cu toate acestea, lucrarile la autostrada au inceput chiar si pe terenurile nemultumitilor.

Au schimbat de trei ori traseul
Dinca Nicolae, consilier la Primaria din Stefanestii de Jos, jud. Ilfov, localitate aflata la nici 10 kilometri de Bucuresti, spune ca oamenilor din comuna nu li s-a explicat mare lucru de catre autoritati despre modul in care se vor face exproprierile: "Eu, desi sunt consilier aici in comuna, nu am stiut niciodata cu exactitate pe unde trece autostrada. De 3-4 ori s-a schimbat traseul, in fiecare an se facea cate un PUG (Plan Urbanistic General). Multi sunt nemultumiti de modul in care s-a procedat si de suma oferita pentru despagubire". stefan Nicolae, proprietar de teren cu amplasamentul pe traseul viitoarei autostrazi, afirma ca a aflat de expropriere in anul 2006, din zvonuri, dupa care a primit si o confirmare verbala de la

primarie.

"Abia in primavara acestui an am primit o notificare scrisa prin care eram instiintat sa ma prezint la sediul Consiliului Local cu documentele doveditoare ale proprietatii pentru intocmirea procesului-verbal cu privire la despagubiri. Era si un ultimatum, se preciza ca, daca nu ma prezint, se va emite oricum o hotarare de stabilire a despagubirilor. Am fost si am spus ca nu sunt de acord cu despagubirile. In iunie am fost iarasi convocat la primarie, dar nu era nimeni acolo. Cand sa ies pe poarta, am vazut o masina cu numar de Bucuresti. Am intrebat daca au venit pentru exproprieri si una dintre persoane, cred ca era un avocat, mi-a spus din mers ca voi primi 30 de euro pe metrul patrat. Nici n-am apucat sa mai raspund ca nu accept acest pret si masina a d

emarat in tromba. Cum sa accept 30 de euro pe metrul patrat pentru un teren cu deschidere langa lac, cand pretul obtinut de un vecin al meu a fost de 100 de euro pe metrul patrat?", a povestit Stefan.

Din terenul de 5.000 mp cu deschidere spre lac, stefan Nicolae va mai ramane cu doar 2.000 mp. Suparat, acesta ne duce spre amplasamentul terenului sau si ne explica cum aseara a vazut urma lamei buldozerului pe proprietate, iar dimineata s-a trezit cu utilaje care excavau de zor si turnau fundatii, fara sa fi primit nici o notificare. stefan spera insa ca, printr-un proces deschis impotriva statului, ar putea primi o despagubire dreapta pentru terenul expropriat.

Autoritatile spun ca au organizat consultari publice
O parte dintre proprietarii de terenuri nemultumiti au reclamat la Ministerul Transporturilor modul in care s-a procedat la realizarea exproprierilor, adaugand ca nu ar fi existat nici macar

un aviz al Consiliului Local pentru traseul viitoarei autostrazi. Reprezentantii Ministerului Transporturilor au raspuns sesizarii argumentand ca investitia Autostrada Bucuresti-Brasov s-a avizat, fara observatii, in sedinta Consiliului Interministerial de Avizare a Lucrarilor Publice. In plus, se mai mentioneaza in scrisoarea de raspuns: "Traseul pe raza comunei stefanestii de Jos si pe raza comunei Voluntari a fost stabilit de comun acord cu reprezentantii autoritatilor locale, fiind organizate si consultari publice a caror organizare a fost anuntata prin afisare la primarie".

Petre Ene, directorul de proiect al autostrazii, a declarat ca Ministerul Transporturilor sau Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) nu notifica proprietarii, ci listele cu persoanele expropriate sunt trimise la primarie, unde se afiseaza. "Poate ca pare putin dur sau poate e neplacut, insa listele cu persoanele expropriate se trimit la

primarii, care le afiseaza undeva la vedere. Locuitorii comunei respective au obligatia cetateneasca sa se informeze. Nu se poate aduce ca argument nici faptul ca nu ai fost notificat, nici ca nu ai vazut la primarie listele. Listele cu persoanele expropriate se afiseaza la primarii."

Procedura simpla, complicata de autoritati
Reprezentantii societatilor de avocatura care s-au ocupat de exproprieri au confirmat faptul ca au existat patru variante de trasee pentru autostrada. Cat priveste procedurile propriu-zise de expropriere, avocatii spun ca totul s-a facut conform legii si prevederilor contractuale. "Anuntul privind constructia autostrazii a fost publicat in presa inca din 2006, apoi s-au afisat tabelele la primarii. S-au intrunit comisiile la primarii, proprietarii au fost chemati si s-au intocmit procese-verbale in care acestia au scris daca sunt de acord sau nu cu despagubirile. Proprietarii nu pot spune ca nu au fost instiintati sau ca nu au fost notificati. Fiecare proprietar a fost cautat de noi individual si, daca nu a fost gasit pentru a i se inmana procesul-verbal de la comisie, i s-a trimis prin posta cu o confirmare de primire", a declarat Emil Jaravete, avocat la Societatea civila profesionala Dragomir Toma si Asociatii.

Despre cazurile in care unii proprietari s-au trezit cu lucrari de constructie pe terenuri fara a se fi terminat procedurile de expropriere, avocatul Jaravete a declarat ca avem de-a face cu o situatie de fapt, "firma de avocatura care se ocupa de exproprieri nu are nimic de-a face cu o astfel de situatie, problema urmand sa fie rezolvata intre proprietar si firma de constructii".
Avocatul Dumitru Radescu e de parere ca procedura de expropriere, care conform legii este una simpla, este transformata chiar de autoritati in una complicata prin acordarea unor contracte societatilor de avocatura. "In lege se mentioneaza clar ca toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurii de expropriere si retrocedari se suporta de catre expropriator. Ministerul Transporturilor plateste acum si cheltuielile de cadastru, publicitate imobiliara si altele, la care se adauga si onorariile avocatilor. Totul ar fi fost mai simplu si mai putin costisitor daca s-ar fi decontat direct proprietarilor cheltuielile conform precizarilor din lege", a precizat Radescu.

Despagubiri refuzate

Doina Manaila, primar in comuna Dascalu, localitate in care sunt pe listele de exproprieri 52 de persoane fizice si sase societati comerciale, ne-a declarat ca, "practic, primaria nu are nici un rol direct in derularea procedurilor de expropiere, Consiliul Local ajutand doar cetatenii cu informatii, stabilirea unor legaturi cu Oficiul de Cadastru si nu de putine ori facand cadastrul pentru proprietarii care nu il aveau". De exemplu, primaria din Dascalu a asigurat spatiu pentru ca proprietarii din comuna sa se poata intalni cu reprezentantii biroului de avocatura desemnat de CNADNR pentru procedurile de expropriere. "La aceste intalniri, proprietarii de terenuri au venit de cele mai multe ori cu avocatii lor si au declarat daca sunt de acord sau nu cu primirea sumei pentru expropriere.

La noi in comuna au fost si oameni care si-au ridicat sumele de bani cuvenite pentru exproprieri, au fost si cetateni care nu au fost de acord", a precizat primarul din Dascalu. si in aceasta comuna reprezentantii Consiliului Local au reclamat faptul ca traseul autostrazii a fost modificat de mai multe ori, dar si aspectul ca PUG-ul nu este inca definitivat referitor la traiectoria autostrazii. Sumele oferite pentru despagubiri variaza intre 4,8-12 euro/mp, in timp ce satenii afirma ca valoarea de piata este 5-25 euro/mp si chiar 60 euro in zona lacului. Suprafata totala care va fi expropriata in localitate este de 6 hectare suprafata agricola.

Dan Nastase, proprietar de teren aflat pe lista de expropriati, spune ca a refuzat si participarea la convocarile-intruniri de la primarie, iar altceva nu mai stie pentru ca nu a primit nici o adresa: "Nu ma intereseaza si nu stiu nimic de mersul exproprierilor. Ce-i aia expropriere? Nu sunt de acord cu oferirea unui pret prestabilit, firesc ar fi sa se faca o negociere, iar pretul sa fie apropiat de piata, nu asa, sa ne cheme ca la colectiv la comunisti si sa ne spuna: asta-i pretul fie ca vreti, fie ca nu vreti".

Casa pentru demolare, modernizata
In comuna Moara Vlasiei, pe traseul viitoarei autostrazi se vor expropria proprietati apartinand unui numar de 400 de persoane si un singur imobil va fi demolat. Proprietara Ioana Mihai isi compara casa in care locuiesc cinci persoane cu "un apartament de la oras, cu de toate la interior". Ioana Mihai plange cand vorbeste de demolarea locuintei pentru care a muncit 20 de ani si sustine ca nu a fost informata niciodata oficial despre expropriere, a auzit doar din zvonuri ca va fi demolata pentru a se face loc autostrazii. Culmea, in curtea casei stau stive de materiale de constructii, saci de ciment si un rand de tamplarie noua tip termopan pentru inlocuirea celei vechi din lemn. Sotul Ioanei Mihai spune ca, daca se va oferi un pret corect, ar accepta exproprierea, dar cum nu au fost anuntati oficial, isi vor continua viata ca si pana acum.

Nici la Primaria Moara Vlasiei, pe lista cu persoane care vor fi expropriate prin hotarare de Guvern nu figureaza imobilul familiei Mihai, insa la o verificare amanuntita a documentelor primarul Andrei Filip confirma ca traseul viitoarei autostrazi va trece pe amplasamentul casei respective, dar nu isi poate explica de ce imobilul respectiv, construit pe o suprafata de teren de 900 metri patrati, nu apare inca listat in hotararea de Guvern privind exproprierile din comuna.

» Statul a dat 30 milioane euro
Pentru viitoarea Autostrada Bucuresti-Brasov, exproprierile sunt realizate cu societati de avocatura. Pentru sectorul Bucuresti-Moara Vlasiei suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, iar numarul de proprietati afectate este de 677. Suprafata expropriata pe acest sector pana in prezent este de 17%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Transporturilor.
Pentru sectorul Moara Vlasiei-Ploiesti, suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, exproprierile fiind realizate in proportie de 68%.
Pentru exproprierea terenului aferent celor doua tronsoane, au fost promovate trei hotarari de Guvern, suma totala estimata fiind de 110.947.078 lei (29.507.201 euro), din care pana in prezent s-au platit 14.857.946,72 lei (3.952.000 euro).
Contractul de expropriere pentru segmentul Comarnic-Brasov a inceput in anul 2006. In momentul de fata au fost identificati 608 proprietari, dintre care 200 pe sectorul Comarnic-Predeal si 408 pe sectorul Predeal-Brasov, suprafata de expropriat fiind de 2.783.950 mp.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 14 octombrie 2008

Foto: Romania libera; Andrei Dumitru;

www.romanialibera.ro

luni, 22 octombrie 2007

Lucrarile la Esplanada ar putea incepe in 2009



» Revendicarile de terenuri si procedurile de expropriere au intarziat inceperea constructiilor.

» Investitiile in proiectul Esplanada sunt evaluate la aproximativ un miliard de euro.

» Ansamblul Esplanada se va dezvolta pe 10,7 hectare, iar constructia va dura doi-trei ani.


Contractul pentru realizarea proiectului imobiliar Esplanada din zona centrala a Bucurestiului ar putea fi aprobat pana la sfarsitul anului, iar lucrarile de constructie vor incepe in 2009."Am primit saptamana trecuta de la Executiv un ultim mandat pentru a finaliza negocierile cu TriGranit si sper ca in luna decembrie sa prezentam Guvernului actul normativ prin care sa definitivam acest contract", a declarat ieri ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Laszlo Borbely. Proiectul si inceperea constructiilor au fost intarziate mai bine de doi ani din cauza problemelor aparute la exproprierea terenurilor.
"Din pacate, sunt revendicari de terenuri care intarzie inceperea lucrarilor. Constructia efectiva ar putea incepe peste doi ani, dar termenul depinde foarte mult de rezolvarea acestor probleme", a afirmat Borbely.Potrivit lui Borbely, dupa semnarea contractului proiectul va fi transferat de la Ministerul Dezvoltarii la Primaria Capitalei.Lucrarile la proiectul Esplanada, estimat la o valoare de aproximativ un miliard de euro, erau prevazute sa inceapa in cursul acestui an, printr-un parteneriat public-privat. Dezvoltatorul proiectului Esplanada va fi compania ungara TriGranit.Investitia vizeaza constructia unui ansamblu de spatii de birouri, locuinte si spatii comerciale, pe o suprafata de teren de peste 10,7 hectare. Conform proiectului, constructiile vor avea o suprafata desfasurata de 800.000 de metri patrati.Pentru derularea investitiei, autoritatile romane au incheiat in 2006 un memorandum de colaborare cu reprezentantii TriGranit.
TriGranit Development Corporation, fondata in 1997, are capital maghiar, american, canadian si britanic. Compania este unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Europa Centrala si de Est, cu proiecte finalizate de 1,5 miliarde de euro. TriGranit este implicata in 30 de proiecte in 12 tari, care presupun un program de investitii de 5 miliarde de euro. Recent, dezvoltatorul imobiliar austriac Immoeast Immobilien Anlagen a achizitionat, pentru aproximativ 400 milioane de euro, un pachet de 25% din actiunile TriGranit.Participatia majoritara la TriGranit este detinuta de omul de afaceri maghiar Sandor Demjan, pachete minoritare fiind impartite de Peter Munk, Nathaniel Rothschild si Sandor Csanyi, presedintele bancii OTP. Sandor Demjan, actionarul majoritar al TriGranit, dezvoltatorul proiectelor imobiliare Esplanada din Bucuresti, Polus Center din Cluj-Napoca si cel din Constanta, este cel mai bogat om din Ungaria, conform clasamentului anual realizat de publicatia Napi Gazdaság.Compania ungara TriGranit urmareste investitii intre 2 si 3 miliarde de euro in Romania. Trigranit isi concentreaza numai 5% din operatiuni in Ungaria si vrea ca Romania sa devina a treia piata a companiei, dupa Rusia si Polonia.Majoritatea celor 800 de chiriasi ai companiei TriGranit doresc sa intre pe piata romaneasca, o data cu finalizarea proiectului Esplanada din Bucuresti, a declarat Erno Koncz, director de comunicare al Trigranit."La nivel european TriGranit are in portofoliu peste 800 de chiriasi. Am informat chiriasii ca ne vom extinde si in Bucuresti, ca vom construi proiectul Esplanada si ne-au spus ca ne vor urma. Proiectele noastre genereaza venituri si locuri de munca", a spus Koncz la o intalnire cu ziaristii.Printre chiriasii imobilelor detinute de TriGranit in Europa se numara Tesco, Saturn, C&A, Douglas, Esprit, Mexx, Samsonite, Pierre Cardin, Morgan Stanley, Boehringer.In ceea ce priveste inceperea lucrarilor la proiectul Esplanada, Koncz a declarat ca, in general, faza de pregatire a unei constructii de o asemenea dimensiune dureaza in jur de doi-trei ani.
» Dupa semnarea contractului, proiectul va fi transferat de la Ministerul Dezvoltarii la Primaria Capitalei.
http://www.romanialibera.ro/


Articol aparut in Romania libera, marti, 23 octombrie 2007