Deficitul bugetar, punctul critic al discutiilor cu FMI

» Romania poate primi a doua transa de imprumut de la FMI (aproape 1,9 miliarde euro) doar dupa finalizarea primei evaluari a acordului, in a doua parte a lunii septembrie. Misiunea FMI, care se afla deja la Bucuresti, va analiza indeplinirea tintelor negociate in acordul stand-by, progresul realizat in domeniul fiscal, in sistemul public de pensii etc. Analistii economici considera ca pentru guvernanti va fi important sa obtina din partea FMI acceptarea unui deficit bugetar mai mare.

Romulus Cristea

Autoritatile romane si reprezentantii FMI au convenit in luna martie, la negocierea acordului, criterii de performanta pentru deficitul bugetar si inflatie, pornind de la un scenariu macroeconomic bazat pe o scadere a PIB-ului cu 4,1% in 2009. In conditiile in care estimari recente ale Ministerului Finantelor indica o rata de nerealizare a veniturilor bugetare de aproape doua procente din PIB, este posibil ca Romania sa solicite FMI cresterea tintei anuale de deficit bugetar de la 4,6% din PIB, cel mai probabil la 5,5% din PIB. Potrivit Mediafax, se pare ca expertii FMI lucreaza la un nou cadru macroeconomic pentru Romania, in contextul primei evaluari de la inceputul lunii august a acordului stand-by, care anticipeaza, printre altele, accentuarea scaderii economice in acest an de la 4,1%, prognoza actuala, la 7-8%.

Analistul economic Liviu Voinea considera ca la discutiile dintre guvernanti si reprezentantii misiunii FMI "se va renegocia deficitul si, probabil, partea romana va solicita cresterea tintei de deficit bugetar anual, in conditiile in care avem alti parametri macroeconomici si este evidenta accentuarea scaderii economice". Pentru Guvern, obtinerea unui deficit bugetar mai mare acceptat de FMI ar insemna posibilitatea acoperirii cheltuielilor bugetare pana la sfarsitul anului. In caz contrar, Guvernul trebuie sa reduca si mai mult din cheltuieli, situatie care exista deja in alte state din regiune ce au acord cu FMI – Ungaria, Ucraina, Letonia –, dar si in unele care incearca inca sa evite un pachet de salvare – Bulgaria si Lituania. Fondul va decide, cel mai probabil in a doua jumatate a lunii septembrie, daca sa elibereze sau nu a doua transa de imprumut, de 1,9 miliarde euro.

In cadrul misiunii de reevaluare FMI, care se va incheia pe 10 august, expertii institutiei internationale se vor intalni si cu reprezentantii sindicatelor si patronatelor. "Discutiile cu sindicatele vor viza elemente care tin de reforma sistemului de pensii, a aplicarii salarizarii unice la nivel bugetar si care au efect social", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel Alfa". FMI ar dori cresterea varstei de pensionare cat mai repede, in timp ce sindicatele spun ca o amanare a unei astfel de decizii ar fi binevenita din cauza sperantei de viata reduse. Dumitru Costin, presedintele BNS, afirma ca va participa la discutiile cu reprezentantii FMI, desi "guvernantii nu au avut nici un fel de discutii preliminare cu partenerii sociali in legatura cu acordul sau conditiile imprumutului cu FMI".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 iulie 2009

Foto: Romania libera

FMI si UE dau banii in transe

Romulus Cristea

» Acordul cu UE va fi de tip "back-to-back", cu imprumuturi simultane in euro si lei, in sume egale.

» Un acord "precautionary-stand-by" cu FMI n-are limita de suma.

Banii pe care romania intentioneaza sa-i imprumute printr-un pachet de finantari de la Comisia Europeana si Fondul Monetar International (FMI) vor fi acordati in transe, daca sunt respectate anumite conditii, monitorizarea fiind facuta atat de CE, cat si de Fond.
Imprumutul pentru Romania va fi de tip "back-to-back" si va fi livrat in transe, daca sunt indeplinite conditiile stabilite cu autoritatile romane si in coordonare cu FMI, a precizat purtatorul de cuvant al comisarului Joaquin Almunia, aducand in discutie si posibilitatea ca alte state membre "sa se alature acestui efort". La inceputul acestei saptamani, surse guvernamentale citate de Mediafax au afirmat ca, in urma evaluarii facute de Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala, Romania intentioneaza sa imprumute 19 miliarde de euro printr-un pachet de finantari de la Comisia Europeana si FMI, institutia de la Washington urmand sa contribuie cu 12 miliarde de euro.

In schimb, Amelia Torres, purtatorul de cuvant al comisarului Almunia, a precizat ca este prematur sa se faca referiri la sume si detalii. "Este prea devreme sa discutam detalii si sume. Asa cum a spus deja comisarul Joaquin Almunia, oficiali din cadrul CE, impreuna cu autoritatile romane si cu FMI, vor discuta care sunt problemele, nevoile, dar si conditiile pe care Romania va trebui sa le indeplineasca, intr-o prima faza, si cum sa distribuie ajutorul financiar intre UE, FMI si, posibil, state membre individuale care ar putea dori sa se alature acestui efort", a declarat ieri Torres. Conditiile sunt stabilite in acord cu autoritatile romane si in coordonare cu FMI. Atat FMI, cat si Comisia monitorizeaza impreuna respectarea conditiilor. Potrivit purtatoarei de cuvant, este vorba despre un imprumut "back-to-back". Aceasta inseamna imprumuturi simultane intre cele doua parti, in euro si lei, in sume egale si in conditii prestabilite.

"Inseamna ca imprumutul este acordat in exact aceleasi conditii in care UE a obtinut fondurile de pe pietele financiare", a precizat ea. Guvernul a transmis Comisiei Europene o scrisoare in care solicita inceperea negocierilor pentru incheierea unui acord de finantare, valoarea imprumutului urmand sa fie stabilita in discutiile cu oficialii CE si reprezentantii FMI. O delegatie FMI a sosit ieri la Bucuresti pentru a negocia un acord care va fi parte a unui program de finantare multilaterala, sustinut de Uniunea Europeana si de Banca Mondiala.

Romania urmeaza sa trimita FMI, dupa finalizarea negocierilor de la Bucuresti, o scrisoare de intentie pentru incheierea unui acord de tip "precautionary stand-by" pe o perioada de doi ani, cu o scadenta de cinci ani pentru rambursarea imprumutului, potrivit surselor citate de Mediafax. Un acord de tip "precautionary stand-by" este aproape similar cu unul clasic "stand-by", insa nu precizeaza valoarea imprumutului pe care Fondul il va acorda tarii respective. In schimb, FMI va elibera fonduri in eventualitatea in care tara partenera are nevoi urgente de bani.

» UE, pregatita sa sprijine Romania pentru a depasi o posibila criza
Uniunea Europeana este pregatita sa sprijine Romania pentru a depasi o posibila criza de finantare, a anuntat marti Comisia Europeana, in situatia in care autoritatile de la Bucuresti au solicitat sprijinul institutiilor financiare internationale. Guvernul a transmis Comisiei Europene o scrisoare in care solicita inceperea oficiala a negocierilor pentru incheierea unui acord de finantare, valoarea imprumutului urmand sa fie stabilita in discutiile cu oficialii CE si reprezentantii FMI.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 martie 2009

The Economist: Romania poate ateriza dur in 2009

Romulus Cristea

» Romania si Bulgaria sunt cele mai sarace si cele mai prost guvernate tari din UE.

» Expertii FMI au calculat ca leul este supraevaluat cu 19%.

Caracterizate ca fiind cele mai sarace si mai slab guvernate tari ale Uniunii Europene, Romania si Bulgaria sunt si cele mai vulnerabile in fata efectelor crizei pietelor financiare, potrivit publicatiei The Economist. Cu toate acestea, temerile privind o posibila intrare in criza a tarilor Europei de Est sunt apreciate ca exgerate. O prabusire economica a fost probabil evitata, "insa zona de Est a Balcanilor se va confrunta cu dificultati majore in urmatoarea perioada", consemneaza publicatia britanica. Romania are un deficit de cont curent de 14%, o moneda tranzactionata liber si este mai putin dependenta de exporturi inspre zona euro, fata de Bulgaria, dar poate avea o aterizare mai dura, mentioneaza The Economist. Publicatia citeaza o estimare a bancii Orien, specializata pe regiunea Balcanilor, care se asteapta la un avans economic de doar 0,9% pentru Romania in 2009.

Totusi, in urma cu doar o zi, un expert al diviziei de cercetare din grupul The Economist, Economist Intelligence Unit, a avut o evaluare mai optimista. Astfel, economia romaneasca va inregistra o crestere de pana la 3,9% in 2010, in ciuda evolutiei economice negative din Europa de Vest, sustinea Joan Howie, expert pentru Romania in cadrul Economist Intelligence Unit.
In urma cu cateva zile, Fondul Monetar International (FMI) si-a revizuit prognoza de crestere economica a Romaniei pentru anul viitor, estimand ca economia Romaniei va creste in 2009 cu 3,5%, sub nivelul de 4,8% indicat in octombrie, in contextul inrautatirii capacitatii bancilor de a se finanta in strainatate, ceea ce va afecta investitiile si consumul, si al anticiparii incetinirii exporturilor. si analistii de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) estimeaza ca PIB-ul Romaniei va creste cu 3% in 2009, in ton cu toate economiile tarilor in care este prezenta.

Totodata, The Economist precizeaza ca sistemul bancar romanesc este mai putin profitabil decat cel bulgar, dobanzile interbancare au crescut de aproape doua ori in 2008, la 15%, in timp ce expertii FMI au calculat ca leul este supraevaluat cu 19%. Sistemul bancar romanesc este mai fragil decat cel din Bulgaria. Chiar daca sunt detinute de jucatori straini, totusi bancile romanesti arata o anumita instabilitate.
Ca urmare a cheltuielilor populiste din campania electorala, deficitul bugetar ar putea ajunge la 3,9% din PIB in 2008, arata publicatia britanica.

Bulgaria beneficiaza de o situatie financiara solida, cu datorii externe reduse si excedent bugetar. Orien estimeaza, pentru Bulgaria, o crestere economica de doar 2,3% in 2009.
Totusi, moneda nationala bulgara, leva, are un curs controlat in raport cu euro, ceea ce exclude o depreciere a cursului pentru a sustine competitivitatea exporturilor, banca nationala nu poate modifica dobanzile, iar deficitul de cont curent se ridica la un sfert din PIB.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 noiembrie 2008;

Foto: Romania libera

Socoteala de criza a BNR: Economia creste cu 4,6% in 2009

Romulus Cristea

"Anul viitor, cresterea economica va fi de 4,6% din PIB, iar deficitul de cont curent de 13,3% din PIB", a declarat ieri Cristian Popa, viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Estimarea BNR a luat in calcul efectele accentuarii crizei internationale, cifra avansata pentru cresterea economica din 2009 fiind chiar mai severa decat estimarea FMI (4,8%). Comisia Nationala de Prognoza a revizuit saptamana trecuta in scadere estimarea privind cresterea economica din 2009, de la 6,5% la 6%, anticipand incetiniri ale activitatii in toate sectoarele, cu un declin mai puternic in cazul constructiilor, unde se asteapta totusi un avans de 12,8% fata de 28,8% in acest an.
Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), considera ca 4,6% crestere economica indica o situatie buna daca tinem seama de contextul actual mondial. "Ar fi bine sa fie asa. Chiar si la aceasta valoare se mentine un nivel al cresterii economice, chiar daca in anii precedenti vorbeam de 6-8%. Insa in aceste conditii trebuie analizat foarte bine cum sa se mentina cresterea. Motoarele cresterii economice raman constructiile, agricultura si serviciile. Trebuie mentinut ritmul cresterii prin adoptarea unor masuri care sa stimuleze aceste sectoare. De exemplu, in constructii, unde 85% din materialele de constructii sunt fabricate in tara, modificarea cotei de TVA de la 19% la 5% ar avea efecte benefice pentru dinamizarea sectorului in aceasta perioada. La fel, in agricultura ar trebui acordate subventii la nivelul celor din Europa", a precizat Parvan.
CNP indica pentru anul viitor o crestere cu 4,7% a industriei si cu 5,8% a serviciilor, in timp ce agricultura va avea o dinamica de 3,5%, pe fondul unei productii bune si in 2008.
In schimb, Ilie serbanescu, analist economic, apreciaza ca "nici BNR, nici Comisia de Prognoza nu au cum sa evalueze plauzibil cresterea economica pentru 2009". Analistul afirma ca sunt mai multe aspecte care pot interveni in perioada urmatoare. "Nimeni nu stie inca care va fi situatia politica de la noi (in legatura cu alegerile parlamentare din noiembrie – n.n), ce va face noul Guvern, si nu putem evalua impactul crizei internationale. Guvernul actual lasa o Romanie care a fost obisnuita sa aiba un buget de cresteri inalte si nu a prea pus nici o rezerva deoparte. Ramane de vazut, in functie de politica promovata, cresterea economica poate sa fie dusa si la zero si sub zero", a subliniat serbanescu.
Primul ministru Calin Popescu Tariceanu a declarat in mai multe randuri ca estimarile analistilor cu care s-a intalnit incadreaza cresterea PIB pentru anul viitor intre 4% si 6%.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 octombrie 2008

Foto: Romania libera

www.romanialibera.ro