Codul Fiscal penalizeaza proprietarii cu locuinte multe sau mari

Pe lângă taxa de solidaritate pentru apartamentele neînchiriate, proprietarii vor avea de plătit impozite mai mari pentru locuinţele spaţioase.

Romulus Cristea

Din 2011, proprietarii care deţin locuinţe cu su­prafeţe mari sau au mai multe apar­tamente vor achita impo­zite majorate, potrivit declaraţii­lor ministrului Finanţelor, Sebastian Vlădescu. În schimb, re­pre­zentantul Finanţelor îi asigură pe cei care deţin apartamente în care locuiesc că vor plăti impo­zite similare celor din acest an, exemplificând că pentru un apartament de două camere, impozitul va fi de circa 100 lei.
„Nimeni nu doreşte să plă­tească taxe şi impozite. Evi­tăm să mărim nişte taxe care afectează toţi cetăţenii României. Încercăm să ducem în zona de normalitate diverse zone în care taxarea în România nu este normală, ca să spun aşa. O să venim, începând cu anul viitor, cu un nou sistem de ta­xare a proprietăţilor pentru că în România proprietatea nu este, taxată", a afirmat Vlădescu, la Antena 3, citat de Mediafax. În declaraţia sa, Vlădescu s-a refe­rit  la „persoanele care au locuinţe mari, de exemplu, de 200 sau 400 metri pătraţi", şi care vor plăti un impozit de aproximativ 300 lei, dar şi la „cineva care are 20 de apartamente cu două camere şi le foloseşte pentru a realiza venituri şi care nu este normal să plătească tot acelaşi nivel de impozit" precum cel care are o singură locuinţă.

O altă măsură anunţată zilele trecute de guvernanţi viza persoanele care deţin mai multe locuinţe neînchiriate şi care vor fi obligate să achite, până la 30 septembrie, „o taxă de solidaritate" la bugetul local, suplimentar impozitului pe proprietate, în cuantum cuprins între 50% şi 200% din impozit, taxare prin care statul vrea să obţină 31 milioane lei în 2010.

Cum se pot ocoli taxele
Analiştii imobiliari apreciză că astfel de măsuri sunt de mult timp aplicate în alte ţări din Uniunea Europeană şi SUA, însă în România există suficient de multe metode de a ocoli plata impozitelor. Radu Zilişteanu, analist imobiliar

, consideră că în cazul taxei de solidaritate, proprietarii vor prefera să închirieze fictiv apartamentele

pentru a nu plăti suplimentar.
„Proprietarul care deţine lo­cuinţe neînchiriate va încheia contracte fictive de închiriere cu 10 lei pe lună, pentru că legislaţia de la noi permite. Nu există sumă minimă declarată la închiriere.În cazul proprietăţilor mari, impozitul trebuie să aibă în vedere numărul de persoane care locuiesc acolo. Una este să fie două per­soane în 200 de metri pătraţi, alta este situaţia dacă acolo locuiesc opt persoane. Oricum, măsurile anunţate dacă nu sunt bine fundamentate nu vor aduce venituri suplimentare pentru stat şi nici nu vor bulversa piaţa imobiliară. În principiu, cine are un apartament spaţios, de obicei, are bani să mai plătească şi o sută de lei în plus la impozit", spune Zilişteanu.
Vicepreşedintele Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari  ne-a declarat că nici taxarea proprietăţilor mari şi nici taxa de solidaritate nu vor schimba mare lucru pe piaţa imobiliară. „Taxa pentru locuinţele neînchiriate şi cea pentru proprietăţile de lux se plătesc în majoritatea ţărilor. Probabil, dacă vor exista proprietari care nu vor putea plăti impozitul suplimentar, vor vinde locuinţele".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 22 iunie 2010

Foto: Romania libera

Ce ne poate aduce creşterea taxelor

FINANŢE PUBLICE. FMI anunţă într-o săptămână cum vor arăta impozitele în România

În timp ce unii analişti susţin că majorarea TVA va avea efecte pozitive, temperând consumul, alţii spun că va avea consecinţe negative: frânarea creşterii economice şi accentuarea recesiunii. Cât despre majorarea cotei unice, şi unii şi ceilalţi spun că este o greşeală.

Romulus Cristea

Potrivit unor surse, impozitul pe venituri şi cel pe profit ar urma să crească la 20%, iar TVA - la 24% sau 25%. Prognoza de scădere economică a României în acest an  şi estimările privind posibile ajustări şi mai mult în jos ar putea implica măsuri suplimentare de creştere a încasărilor şi de reducere a cheltuielilor bugetare. Deşi ministrul Finanţelor a declarat marţi că încearcă să nu modifice actualul nivel al taxelor, alte surse guvernamentale sugerează că, în urma discuţiilor cu FMI, va exista un pachet de măsuri financiare care va include  o majoare a cotei unice şi a TVA. „Sunt tot felul de variante. Aud şi eu de la televizor. Avem şi noi va­­riantele noastre.  Am spus că încercăm să nu modificăm taxele", a afirmat marţi ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, după ce, cu o zi în urmă, a menţionat că una dintre analizele discutate cu echipa FMI prezentă la Bucureşti indică scăderea economiei şi în acest an, fără a fi stabilită însă o estimare finală.

În schimb, alte surse guverna­mentale sugerează că, „în şase-şapte zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, va  anunţa pachetul de măsuri financiare", care este posibil să includă şi majorarea cotei unice şi a TVA. „Deciziile nu sunt încă luate, sunt calcule făcute, încă se lucrează", potrivit sursei guvernamentale. De asemenea, potrivit unei ştiri NewsIn care citează tot o sursă guvernamentală, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat inflexibil în discuţiile cu Guvernul din zilele acestea şi a cerut majorarea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. În replică, ministrul Finanţelor a precizat miercuri că „se discută mai multe variante, s-au discutat şi ieri, şi alaltăieri", negând însă că ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%.
Dezavantaj pe termen scurt
Analistul economic Ilie Şerbă­nescu consideră că nu vor fi efecte deosebite prin aplicarea unor măsuri precum creşterea taxelor şi impozitelor sau majorarea TVA, pentru că oricum avem o cădere economică. „Nici creşterea TVA, nici mărirea impozitelor nu vor avea un efect devastator în economie. Însă mărirea TVA e de preferat, în defavoarea majorării taxelor, mai ales dacă ţinem seama că boala pricipală în economie este supraconsumul. Mărirea TVA e inevitabilă şi cea mai puţin costisitoare. E absurd, se consumă mai mai mult decât e normal în raport cu producţia, comparat cu veniturile. Creşterea TVA ar pondera consumul şi, în final, s-ar mai corecta deficitul  extern. Cu cât consumul va fi mai mic, vom obţine ceea ce, de altfel, e nevoie, un deficit extern mai mic", a declarat Şerbănescu. În schimb, profesorul de economie Daniel Dăianu apreciază că, deşi, aparent, astfel de măsuri pot stabili un echilibru peste câţiva ani, pe termen scurt reprezintă un dezavantaj, în cazul unor ţări precum Grecia, Portugalia şi chiar Ungaria creşterea economică fiind frânată, accentuând recesiunea.
„O asemenea măsură ar fi expresia faptului că execuţia bugetară prefigurează un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere iniţial. E o măsură extremă, iar discuţiile sunt anevoioase. Asemenea măsuri sunt prociclice, nu vor ajuta, deşi încearcă restabilirea unui echilibru bugetar. Pe termen scurt, astfel de măsuri vor menţine economia în recesiune, nu vom avea creştere. De fapt, astfel de măsuri realizează un transfer de resurse de la gospodării şi organizaţii economice la bugetul public. Aparent, e un beneficiu, poate peste o perioadă de timp, poate peste câţiva ani ele vor restabili un echilibru. Pe termen scurt constituie un dezavantaj. S-a văzut că în Grecia, Portugalia, Irlanda şi chiar în Ungaria, unde s-au aplicat măsuri care să conducă la reducerea deficitului bugetar, s-a pus frână creşterii economice şi au accentuat recesiunea", menţionează profesorul Dăianu.
S-a cumpărat mai puţin şi fără creşterea TVA
FMI a anunţat, înainte de începerea discuţiilor privind a patra evaluare a acordului stand-by, că a modificat prognoza de creştere economică a României în acest an de la 1,3% la 0,8%. Reprezentanţii opoziţiei au distribuit presei un document de lucru care prezintă mai multe variante de creştere a impozitului pe profit, de la 16% la 25%, respectiv pentru companiile care au avut în anul precedent un profit de 20 milioane lei sau 40 milioane lei, precum şi pentru firmele cu o rată a rentabilităţii mai mare de 9% sau peste 15%. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat la începutul acestei săptămâni că  Guvernul intenţionează să desfiinţeze cota unică de impozitare, introducând un impozit lunar de 25% asupra veniturilor de peste 4.000 de lei, să majoreze impozitul pe profit la 25% şi să dubleze valoarea taxelor şi impozitelor locale.
Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că deocamdată nu există nici un document oficial care să prezinte calcule referitoare la efectele majorării TVA sau ale desfiinţării cotei unice, iar creşterea impozitului pe profit nu ar aduce sume mari la buget. „Nu există deocamdată nici un document oficial care să documenteze care vor fi, de exemplu,  încasările la buget din majorarea TVA. Teoretic, ar fi mai avantajos să se aplice o majorare de TVA şi să s    e păstreze actualul nivel al impozitelor. Însă trebuie avut în vedere că supraconsumul de care se vorbea în urmă cu un an s-a diminuat şi este evident că, fără creşterea TVA, s-a cumpărat mai puţin. Statistica ne arată că producţia a crescut în ultimele luni, dar nu ştim cât va ţine această conjunctură şi trebuie ţinut cont că scăderea de anul trecut a fost dramatică", a subliniat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan.

Sindicatele cer TVA mic la alimente
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, după întâlnirea de marţi cu reprezentanţii FMI, referitor la problema creşterii taxelor, că  sindicaliştii preferă o taxare diferenţiată, în special la TVA. „I-am avertizat pe cei de la FMI că politica de taxe de astăzi nu este cea care corespunde şi că preferăm o taxă diferenţiată, în special la TVA", a spus Hossu, care a mai precizat că actuala politică de taxare creează un prejudiciu şi o imposibilitate de consum, mai ales pentru categoriile cu venituri foarte mici. „Este anormal să plătim acelaşi TVA la pâine şi la obiecte de lux", a spus Hossu.

Ce au făcut alţii
Polonia a redus impozitele pe salarii chiar la începutul crizei, în decembrie 2008 şi ianuarie 2009. De la grila progresivă de 19%/30%/40%, polonezii au rămas cu numai două praguri - 18% şi 32%. Simultan, polonezii au redus cheltuielile publice cu 1% din PIB şi au refuzat să acorde vreun stimul economiei. Acest cuplu de măsuri a făcut ca economia poloneză să fie singura pe creştere în 2009. Ungaria a mărit TVA de la 20% la 25% la jumătatea anului 2009. În schimb, a redus grila de impozitare de la 18%/36% la 17%/32%. Măsura a dus la însănătoşirea rapidă a finanţelor publice, iar Ungaria a anunţat la scurt timp că nu mai are nevoie de tranşele de la FMI.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 mai 2010
Foto: Romania libera

Statul vrea sa redreseze bugetul taxand consumul

Romulus Cristea

» Majorarea TVA pana la 22%, incepand din anul viitor, este luata in calcul de guvernanti ca o masura menita sa redreseze scaderea incasarilor la buget.

» Specialistii in taxe considera insa ca inaintea cresterii cotei TVA ar trebui facuta ordine in actualul sistem fiscal, implicit largita baza de impozitare, masuri prin care s-ar recupera la buget sume considerabile.

Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a reconfirmat marti declaratiile presedintelui Traian Basescu facute la o intalnire cu investitorii straini privind posibila majorare, din 2010, a TVA. Executivul are in vedere "o reforma a veniturilor", sugerand ca TVA ar putea creste, insa nivelul cotei unice va fi mentinut. "Romania astazi are cel mai scazut nivel al veniturilor publice din PIB, aproximativ 31,8%, spre deosebire de toate celelalte state din jurul nostru, care ajung in jur de 40%. Va trebui sa facem aceasta consolidare fiscala, iar daca va trebui sa luam una dintre masuri, vom pastra in continuare cota unica. Daca este posibil ca una dintre taxe, in special TVA, sa ne arate ca avem un deficit, o vom prezenta public", a declarat Pogea, intrebat daca are in vedere majorarea TVA.
Ministrul, citat de Mediafax, a mai spus ca ramane de vazut daca nivelul deficitului bugetar stabilit poate fi sustinut de actualele venituri bugetare. "Deocamdata, in bugetul pe 2010 suntem in aceasta constructie si vom vedea daca nivelul de deficit pe care l-am angajat este sustenabil cu actualele venituri si cu actualul nivel de taxare. Noi credem ca vom reusi sa luam celelalte masuri de ajustare a cheltuielilor si sa mentinem un deficit la nivelul de 5,9%, cat ne-am angajat", a precizat el. Pogea a adaugat ca Romania nu isi poate permite deficite bugetare de 7-8% din PIB, iar Executivul si-a asumat obligatia de a ajunge la un deficit mai mic de 3% din PIB pentru a adera la zona euro.

Reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) apreciaza ca o majorare a TVA ar avea ca efect scumpirea produselor si restrangerea vanzarilor prin reducerea consumului, care este deja grav afectat de criza. "Cresterea cotei de TVA nu ar trebui vazuta doar ca o modalitate de a aduce bani la buget si ar trebui insotita de masuri de scadere a fiscalitatii cu forta de munca, dupa modelul unor tari precum Germania si Franta. O reforma a veniturilor prin majorarea cotei de TVA ar trebui insotita de masuri de stimulare a economiei. Pentru populatie, majorarea TVA  inseamna reducerea consumului, datorita scumpirii produselor", ne-a declarat Cristian Parvan, secretar general AOAR.

Avocatul Gabriel Biris, expert in fiscalitate, considera ca "este regretabil ca actualul Guvern se uita mai degraba la majorarea cotelor de impunere decat la largirea bazei de impozitare". "Trebuie facuta ordine in sistemul actual, largita baza de impozitare si apoi, daca mai e nevoie, majorate cotele de impozitare", a declarat Biris. El sustine ca in anul 2005, cand s-a pus problema majorarii cu 3% a TVA, s-a demonstrat ca doar prin adoptarea a doua masuri importante (largirea bazei de impozitare, plus impozitarea corespunzatoare a tranzactiilor imobiliare in scop comercial, realizate de catre persoane fizice) se puteau colecta de trei ori mai multi bani.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 octombrie 2009
Foto: Romania libera

Statul sapa dupa bani in ograda taranilor

» Fiscalizarea productiei agricole, propusa ca una dintre masurile anticriza de catre actuala coalitie aflata la guvernare, ii pune pe jar pe fermieri. Producatorii agricoli sustin ca guvernantii ar trebui sa asigure subventii, scutiri de taxe si facilitati legislative pentru relansarea agriculturii romanesti, si nu sa adauge, deocamdata, noi impozite la cele deja existente.

Romulus Cristea

In Romania, agricultura de calitate se face pe doar un milion de hectare de teren, care sunt exploatate eficient de companii ce au investit in utilaje si tehnologii performante. Anul trecut, aproximativ 3,5 milioane de teren au ramas necultivate din cauza dezinteresului proprietarilor.
stefan Niculae, presedintele Federatiei Agrostar, considera ca, in conditiile in care statisticile indica faptul ca pe 70-80% din suprafetele de terenuri se face agricultura de subzistenta, eventuala interventie a statului de a fiscaliza activitatile din domeniu este fara rost si nu va avea efectul scontat, acela de a aduce bani la vistieria goala a statului.

"Nu este clar cum doresc guvernantii sa impoziteze activitatile din agricultura, probabil in perioada urmatoare vor veni cu clarificari privind modificarea legislatiei. Nu de alta, dar de pe 1 ianuarie a intrat in vigoare, dupa mai multe amanari, impozitul de 2% pe venitul agricol. In plus, taranii platesc la consiliile locale impozitul anual pe teren. Daca ne referim la grupurile agricole sau la asociatiile agricole, suntem in situatia in care discutam despre persoane juridice care platesc taxe si impozite. Intentia de a introduce noi impozite pentru agricultura ar trebui sa fie indreptata nu asupra producatorilor, ci asupra intermediarilor care fac afaceri fara documente. Evaziunea fiscala pe piata agricola din Romania este de doua miliarde euro. Guvernantii trebuie sa rezolve aceste probleme, ale celor care eludeaza legea, prin controale si legislatie eficienta. Nu producatorii sunt marea problema acum", a precizat presedintele Agrostar.

Subventii diminuate cu 30%
Reprezentantii agricultorilor spun ca, in timp ce in Uniunea Europeana grupurile si asociatiile de producatori sunt scutite trei ani de la plata impozitelor catre stat, in Romania astfel de facilitati nu exista. "Numai documentatia, obtinerea avizelor si aprobarile pentru infiintarea unui grup sau a unei asociatii dureaza trei-patru luni de zile", a precizat Niculae. De asemenea, Marcel Cucu, de la Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), considera ca statul trebuie sa intervina cu subventii si alte forme de ajutorare a agricultorilor, pentru ca discutam de un domeniu in care investitiile aproape nu exista. "Probabil, cei de la Ministerul Agriculturii au uitat ca abia s-a introdus impozitul pe venitul agricol din 1 ianuarie, iar subventiile le primim dupa efectuarea lucrarilor agricole. Anul asta am primit subventiile la hectar pentru anul trecut, bineinteles, la cursul euro de anul trecut", a spus Marcel Cucu.

Intermediarii, acuzati de evaziune fiscala
Producatorii agricoli sustin ca subventiile se adauga contabil la venit si se impoziteaza, iar diferenta de curs valutar si cota de impozit scad, la final, nivelul subventiilor cu 30%. "Probabil, introducerea unor noi impozite in agricultura va fi pentru zonele nefiscalizate sau pentru cei care se sustrag impozitarii. Este binecunoscuta evaziunea fiscala care se face cu grau si pe segmentul comercializarii legumelor si fructelor. Vizati, se pare, sunt samsarii, cei care intermediaza pe piata agricola fara documente fiscale", ne-a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 20 august 2009
Foto: Romania libera

De la 1 mai, firmele platesc impozit forfetar

Romulus Cristea

Guvernul a aprobat introducerea impozitului minim datorat statului de catre firme. Este vorba de un impozit forfetar calculat in functie de veniturile declarate. Firmele care au afaceri cuprinse intre 0 si 52.000 lei (circa 12.000 euro) vor plati un impozit minim in acest an, de 1.467 lei (341 euro), sau 183,3 lei lunar, urmand ca in 2010 impozitul minim datorat statului sa fie de 2.200 lei (500 euro).
Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor, a precizat ca impozitul forfetar nu a fost introdus din cauza crizei economice, ci pentru ca era o masura planificata cu mult timp inainte. Noua grila prevede ca firmele care au o cifra de afaceri cuprinsa intre 52.001 si 215.000 lei (50.000 euro) sa plateasca un impozit minim in acest an de 2.867 lei si de 4.300 lei (1.000 euro) in 2010. Societatile care vor incheia anul cu o cifra de afaceri intre 215.001 si 430.000 lei vor achita 4.333 lei in acest an si cate 6.500 lei incepand de anul viitor. Fostul ministru al Finantelor Varujan Vosganian a declarat ca introducerea impozitului forfetar este "o agresiune pentru mediul economic".

Plus de venituri
Guvernantii estimeaza ca prin introducerea impozitului forfetar aplicat firmelor se vor incasa suplimentar la buget, numai in acest an, 350 milioane lei.
Firmele care inregistreaza profit vor plati in continuare un impozit de 16%, dar nu mai putin de limita minima aferenta intervalului de venituri in care se incadreaza.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 aprilie 2009

UE cere Romaniei sa renunte la unele dintre cele 113 taxe

Romulus Cristea

» Finantele au gasit 484 de taxe si tarife care nu merg la buget.

» Pana pe 15 aprilie se va hotari cate taxe parafiscale vor fi anulate.

Comisia europeana a identificat in Romania 113 taxe, cel mai mare numar din Uniunea Europeana, si a solicitat reducerea semnificativa a numarului acestora, a declarat ieri comisarul Leonard Orban.
Strategia CE, de reducere semnificativa a acestor taxe si impozite al caror cost de colectare este de multe ori mai mare decat ceea ce aduce, are drept scopuri reducerea birocratiei si sustinerea mediului de afaceri, mai ales in actuala situatie de criza.
Ministerul Finantelor Publice are propriul calcul si a gasit pana in prezent 484 de taxe parafiscale, dintr-un total de 558 de impozite si taxe instituite prin 185 de acte normative, iar guvernantii au decis ca pana pe 15 aprilie sa reduca numarul acestora. Nu este prima tentativa de acest fel, de-a lungul ultimilor patru ani, astfel de demersuri fiind anuntate si de fostii ministri ai Finantelor, care s-au confruntat cu nemultumiri si cereri de reducere a parafiscalitatii venite din partea patronatelor si sindicatelor.

"Pana pe 15 aprilie, pe un grafic pe care ministrul Finantelor il va prezenta, vom prelua de la ministere propunerile de anulare, reducere sau comasare a unora dintre aceste taxe si tarife pentru simplificarea legislatiei fiscale din Romania", a declarat premierul Emil Boc.
Cel mai mare numar de astfel de taxe si tarife nefiscale in administratia publica centrala au fost identificate la nivelul Ministerului Mediului (102), din care mai mult de jumatate (66) la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
In Ministerul Administratiei si Internelor au fost identificate 50 de taxe nefiscale, din care 15 la Inspectoratul General al Politiei Romane. Secretariatul General al Guvernului are 42 de taxe si tarife nefiscale, in timp ce la Ministerul Economiei au fost inventariate 41 de taxe nefiscale. Un numar apropiat de taxe nefiscale a fost calculat pentru Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, respectiv 41, in timp ce la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale numarul taxelor si tarifelor nefiscale se ridica la 37.

Un numar mai redus al taxelor nefiscale, respectiv 29, este la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.
"Din nefericire, pentru foarte multe dintre aceste taxe, ne costa mai mult sa le administram decat sa luam bani efectiv din punerea lor in practica", a spus premierul Emil Boc.
Parafiscalitate defineste ansamblul taxelor si comisioanelor pe care firmele si cetatenii sunt obligati sa le achite, care nu sunt considerate impozite, deoarece sustin diverse institutii. Abonamentul TV, taxa pentru participare la o licitatie, licenta de transport data de RAR, emiterea diplomei de studii sunt taxe obligatorii, pe care contribuabilii, cetateni sau firme, nu le pot evita.

Din numarul total de taxe si tarife (558) din administratia publica centrala, doar 117 taxe se constituie ca venituri la bugetul de stat, in timp ce 89 reprezinta venituri ale institutiilor publice centrale autonome si 264 ca venituri proprii ale ministerelor. Guvernul considera ca este necesara modificarea sau abrogarea anumitor acte normative care instituie diverse taxe si tarife, incepand cu cele ale caror costuri de administrare sunt superioare incasarilor efective.
Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor din Romania, precizeaza ca "oamenii de afaceri cer de ani de zile un inventar al parafiscalitatii si reducerea numarului de taxe, multe dintre ele exagerate". Astfel de taxe urca preturile, deoarece companiile sunt obligate sa includa aceste cheltuieli in pret. "Pana in prezent, solicitarile noastre de anulare a unor tarife si taxe care tin de domeniul parafiscalitatii nu au fost luate in seama si nu s-a rezolvat nimic", a precizat Ionescu.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 martie 2009