Octombrie a fost a patra lună consecutivă de creştere a inflaţiei, după majorarea TVA http://htxt.it/Ew78
Se afișează postările cu eticheta economie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta economie. Afișați toate postările
miercuri, 10 noiembrie 2010
marți, 9 noiembrie 2010
Cat incaseaza revolutionarii din indemnizatii
Cat incaseaza revolutionarii din indemnizatii - http://htxt.it/UuZU
Din numărul total al revoluţionarilor, 65% beneficiază de indemnizaţii potrivit prevederilor Legii Recunoştinţei. În acest an, suma totală alocată de la bugetul asigurărilor sociale pentru indemnizaţiile revoluţionarilor este de aproape 69 milioane de euro.
Indemnizaţia medie lunară încasată de un revoluţionar este de 1.770 lei, potrivit datelor comuncate de Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluţionarilor (SSPR). Din totalul celor 21.053 de revoluţionari cărora li s-au reverificat dosarele în baza Legii Recunoştinţei, doar 13.696 persoane „au decizii în plată la casele de pensii”, adică 65% din total.
Secretarul de Stat SSPR, George Costin susţine însă că acesta e deocamdată numărul maxim de beneficiari de indemnizaţi, iar faptul că aceştia au decizii de plată la casele de pensii nu înseamnă că şi încasează indemnizaţia.
Secretarul de Stat SSPR, George Costin susţine însă că acesta e deocamdată numărul maxim de beneficiari de indemnizaţi, iar faptul că aceştia au decizii de plată la casele de pensii nu înseamnă că şi încasează indemnizaţia.
Citeste integral articolul la adresa:
http://www.romanialibera.ro/blog/romulus.cristea/
miercuri, 13 octombrie 2010
De ce produce Ungaria mai multe masini decat Romania
Producatorii de automobile au anuntat investitii noi de 2,2 miliarde euro in Ungaria - http://htxt.it/UdHc
miercuri, 7 iulie 2010
Cine raspunde pentru datoriile la stat
Codul fiscal. Fiscul bagă spaima în administratori
Statul încearcă să rezolve problema firmelor-fantomă, însă astfel îi încurajează pe patroni să declare falimentul mai uşor.
Romulus Cristea
Firmele sau persoanele fizice care preiau de la debitori insolvabili active la preţuri „discutabile" vor răspunde în solidar, potrivit ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (nr. 54/ 2010). Aceasta aduce modificări şi completări Codului de Procedură Fiscală, precizând categoriile de persoane fizice sau juridice care răspund în solidar cu debitorul declarat insolvabil. Astfel, sunt vizate firmele aflate în legătură cu debitorul şi care au preluat în proporţie semnificativă activele, personalul şi partenerii comerciali, continuând activitatea acestuia sub altă identitate. De asemenea, pentru debitorii declaraţi insolvabili vor răspunde în solidar şi administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credinţă, sub orice formă, a activelor debitorului. Tot împreună cu debitorul vor fi traşi la răspundere şi administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei competente deschiderea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate. Decizia investitorilor străini de a-şi plasa resursele în România ar putea să fie influenţată de aceste măsuri, susţin experţii fiscali.
Avocatul Gabriel Biriş, expert fiscal, consideră că legea explică clar care sunt persoanele fizice şi juridice care răspund, în anumite condiţii, solidar cu debitorul, însă va exista tendinţa ca, de exemplu, administratorii să se protejeze de riscuri şi să devină mult mai prudenţi. „Pentru a evita o posibilă angajare a răspunderii solidare, este posibil ca administratorii să prioritizeze plata obligaţiilor bugetare, Fiscul devenind astfel privilegiat în faţa altor creditori. Este însă bine că legea a păstrat noţiunea de rea-credinţă şi ea trebuie dovedită în instanţă", ne-a declarat Biriş. Prin noile modificări din Codul de procedură fiscală, administratorul devine al doilea debitor pentru toată suma pretinsă. Exista obligaţia răspunderii în solidar a administratorului şi în vechea formă a Codului de procedură fiscală, însă la finalul procedurii, care putea dura şi trei-patru ani, potrivit avocatului Gheorghe Piperea. „Insolvenţa nu e declarată de tribunal ci de un «controlor fiscal». Se ajunge în situaţia în care se plăteşte ce stabileşte «controlorul fiscal», exclusiv către Fisc, poate fără să se verifice dacă activele sunt suficiente pentru achitări", spune Piperea.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 8 iulie 2010
Foto: Romania libera
Romulus Cristea
Firmele sau persoanele fizice care preiau de la debitori insolvabili active la preţuri „discutabile" vor răspunde în solidar, potrivit ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (nr. 54/ 2010). Aceasta aduce modificări şi completări Codului de Procedură Fiscală, precizând categoriile de persoane fizice sau juridice care răspund în solidar cu debitorul declarat insolvabil. Astfel, sunt vizate firmele aflate în legătură cu debitorul şi care au preluat în proporţie semnificativă activele, personalul şi partenerii comerciali, continuând activitatea acestuia sub altă identitate. De asemenea, pentru debitorii declaraţi insolvabili vor răspunde în solidar şi administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credinţă, sub orice formă, a activelor debitorului. Tot împreună cu debitorul vor fi traşi la răspundere şi administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei competente deschiderea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate. Decizia investitorilor străini de a-şi plasa resursele în România ar putea să fie influenţată de aceste măsuri, susţin experţii fiscali.
Avocatul Gabriel Biriş, expert fiscal, consideră că legea explică clar care sunt persoanele fizice şi juridice care răspund, în anumite condiţii, solidar cu debitorul, însă va exista tendinţa ca, de exemplu, administratorii să se protejeze de riscuri şi să devină mult mai prudenţi. „Pentru a evita o posibilă angajare a răspunderii solidare, este posibil ca administratorii să prioritizeze plata obligaţiilor bugetare, Fiscul devenind astfel privilegiat în faţa altor creditori. Este însă bine că legea a păstrat noţiunea de rea-credinţă şi ea trebuie dovedită în instanţă", ne-a declarat Biriş. Prin noile modificări din Codul de procedură fiscală, administratorul devine al doilea debitor pentru toată suma pretinsă. Exista obligaţia răspunderii în solidar a administratorului şi în vechea formă a Codului de procedură fiscală, însă la finalul procedurii, care putea dura şi trei-patru ani, potrivit avocatului Gheorghe Piperea. „Insolvenţa nu e declarată de tribunal ci de un «controlor fiscal». Se ajunge în situaţia în care se plăteşte ce stabileşte «controlorul fiscal», exclusiv către Fisc, poate fără să se verifice dacă activele sunt suficiente pentru achitări", spune Piperea.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 8 iulie 2010
Foto: Romania libera
marți, 4 mai 2010
Ce ne poate aduce creşterea taxelor
FINANŢE PUBLICE. FMI anunţă într-o săptămână cum vor arăta impozitele în România
În timp ce unii analişti susţin că majorarea TVA va avea efecte pozitive, temperând consumul, alţii spun că va avea consecinţe negative: frânarea creşterii economice şi accentuarea recesiunii. Cât despre majorarea cotei unice, şi unii şi ceilalţi spun că este o greşeală.
Potrivit unor surse, impozitul pe venituri şi cel pe profit ar urma să crească la 20%, iar TVA - la 24% sau 25%. Prognoza de scădere economică a României în acest an şi estimările privind posibile ajustări şi mai mult în jos ar putea implica măsuri suplimentare de creştere a încasărilor şi de reducere a cheltuielilor bugetare. Deşi ministrul Finanţelor a declarat marţi că încearcă să nu modifice actualul nivel al taxelor, alte surse guvernamentale sugerează că, în urma discuţiilor cu FMI, va exista un pachet de măsuri financiare care va include o majoare a cotei unice şi a TVA. „Sunt tot felul de variante. Aud şi eu de la televizor. Avem şi noi variantele noastre. Am spus că încercăm să nu modificăm taxele", a afirmat marţi ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, după ce, cu o zi în urmă, a menţionat că una dintre analizele discutate cu echipa FMI prezentă la Bucureşti indică scăderea economiei şi în acest an, fără a fi stabilită însă o estimare finală.
În schimb, alte surse guvernamentale sugerează că, „în şase-şapte zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, va anunţa pachetul de măsuri financiare", care este posibil să includă şi majorarea cotei unice şi a TVA. „Deciziile nu sunt încă luate, sunt calcule făcute, încă se lucrează", potrivit sursei guvernamentale. De asemenea, potrivit unei ştiri NewsIn care citează tot o sursă guvernamentală, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat inflexibil în discuţiile cu Guvernul din zilele acestea şi a cerut majorarea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. În replică, ministrul Finanţelor a precizat miercuri că „se discută mai multe variante, s-au discutat şi ieri, şi alaltăieri", negând însă că ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%.
Dezavantaj pe termen scurt
Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră că nu vor fi efecte deosebite prin aplicarea unor măsuri precum creşterea taxelor şi impozitelor sau majorarea TVA, pentru că oricum avem o cădere economică. „Nici creşterea TVA, nici mărirea impozitelor nu vor avea un efect devastator în economie. Însă mărirea TVA e de preferat, în defavoarea majorării taxelor, mai ales dacă ţinem seama că boala pricipală în economie este supraconsumul. Mărirea TVA e inevitabilă şi cea mai puţin costisitoare. E absurd, se consumă mai mai mult decât e normal în raport cu producţia, comparat cu veniturile. Creşterea TVA ar pondera consumul şi, în final, s-ar mai corecta deficitul extern. Cu cât consumul va fi mai mic, vom obţine ceea ce, de altfel, e nevoie, un deficit extern mai mic", a declarat Şerbănescu. În schimb, profesorul de economie Daniel Dăianu apreciază că, deşi, aparent, astfel de măsuri pot stabili un echilibru peste câţiva ani, pe termen scurt reprezintă un dezavantaj, în cazul unor ţări precum Grecia, Portugalia şi chiar Ungaria creşterea economică fiind frânată, accentuând recesiunea.
„O asemenea măsură ar fi expresia faptului că execuţia bugetară prefigurează un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere iniţial. E o măsură extremă, iar discuţiile sunt anevoioase. Asemenea măsuri sunt prociclice, nu vor ajuta, deşi încearcă restabilirea unui echilibru bugetar. Pe termen scurt, astfel de măsuri vor menţine economia în recesiune, nu vom avea creştere. De fapt, astfel de măsuri realizează un transfer de resurse de la gospodării şi organizaţii economice la bugetul public. Aparent, e un beneficiu, poate peste o perioadă de timp, poate peste câţiva ani ele vor restabili un echilibru. Pe termen scurt constituie un dezavantaj. S-a văzut că în Grecia, Portugalia, Irlanda şi chiar în Ungaria, unde s-au aplicat măsuri care să conducă la reducerea deficitului bugetar, s-a pus frână creşterii economice şi au accentuat recesiunea", menţionează profesorul Dăianu.
S-a cumpărat mai puţin şi fără creşterea TVA
FMI a anunţat, înainte de începerea discuţiilor privind a patra evaluare a acordului stand-by, că a modificat prognoza de creştere economică a României în acest an de la 1,3% la 0,8%. Reprezentanţii opoziţiei au distribuit presei un document de lucru care prezintă mai multe variante de creştere a impozitului pe profit, de la 16% la 25%, respectiv pentru companiile care au avut în anul precedent un profit de 20 milioane lei sau 40 milioane lei, precum şi pentru firmele cu o rată a rentabilităţii mai mare de 9% sau peste 15%. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat la începutul acestei săptămâni că Guvernul intenţionează să desfiinţeze cota unică de impozitare, introducând un impozit lunar de 25% asupra veniturilor de peste 4.000 de lei, să majoreze impozitul pe profit la 25% şi să dubleze valoarea taxelor şi impozitelor locale.
Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că deocamdată nu există nici un document oficial care să prezinte calcule referitoare la efectele majorării TVA sau ale desfiinţării cotei unice, iar creşterea impozitului pe profit nu ar aduce sume mari la buget. „Nu există deocamdată nici un document oficial care să documenteze care vor fi, de exemplu, încasările la buget din majorarea TVA. Teoretic, ar fi mai avantajos să se aplice o majorare de TVA şi să s e păstreze actualul nivel al impozitelor. Însă trebuie avut în vedere că supraconsumul de care se vorbea în urmă cu un an s-a diminuat şi este evident că, fără creşterea TVA, s-a cumpărat mai puţin. Statistica ne arată că producţia a crescut în ultimele luni, dar nu ştim cât va ţine această conjunctură şi trebuie ţinut cont că scăderea de anul trecut a fost dramatică", a subliniat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan.
Sindicatele cer TVA mic la alimente
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, după întâlnirea de marţi cu reprezentanţii FMI, referitor la problema creşterii taxelor, că sindicaliştii preferă o taxare diferenţiată, în special la TVA. „I-am avertizat pe cei de la FMI că politica de taxe de astăzi nu este cea care corespunde şi că preferăm o taxă diferenţiată, în special la TVA", a spus Hossu, care a mai precizat că actuala politică de taxare creează un prejudiciu şi o imposibilitate de consum, mai ales pentru categoriile cu venituri foarte mici. „Este anormal să plătim acelaşi TVA la pâine şi la obiecte de lux", a spus Hossu.
Ce au făcut alţii
Polonia a redus impozitele pe salarii chiar la începutul crizei, în decembrie 2008 şi ianuarie 2009. De la grila progresivă de 19%/30%/40%, polonezii au rămas cu numai două praguri - 18% şi 32%. Simultan, polonezii au redus cheltuielile publice cu 1% din PIB şi au refuzat să acorde vreun stimul economiei. Acest cuplu de măsuri a făcut ca economia poloneză să fie singura pe creştere în 2009. Ungaria a mărit TVA de la 20% la 25% la jumătatea anului 2009. În schimb, a redus grila de impozitare de la 18%/36% la 17%/32%. Măsura a dus la însănătoşirea rapidă a finanţelor publice, iar Ungaria a anunţat la scurt timp că nu mai are nevoie de tranşele de la FMI.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 mai 2010
Foto: Romania libera
În schimb, alte surse guvernamentale sugerează că, „în şase-şapte zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, va anunţa pachetul de măsuri financiare", care este posibil să includă şi majorarea cotei unice şi a TVA. „Deciziile nu sunt încă luate, sunt calcule făcute, încă se lucrează", potrivit sursei guvernamentale. De asemenea, potrivit unei ştiri NewsIn care citează tot o sursă guvernamentală, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat inflexibil în discuţiile cu Guvernul din zilele acestea şi a cerut majorarea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. În replică, ministrul Finanţelor a precizat miercuri că „se discută mai multe variante, s-au discutat şi ieri, şi alaltăieri", negând însă că ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%.
Dezavantaj pe termen scurt
Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră că nu vor fi efecte deosebite prin aplicarea unor măsuri precum creşterea taxelor şi impozitelor sau majorarea TVA, pentru că oricum avem o cădere economică. „Nici creşterea TVA, nici mărirea impozitelor nu vor avea un efect devastator în economie. Însă mărirea TVA e de preferat, în defavoarea majorării taxelor, mai ales dacă ţinem seama că boala pricipală în economie este supraconsumul. Mărirea TVA e inevitabilă şi cea mai puţin costisitoare. E absurd, se consumă mai mai mult decât e normal în raport cu producţia, comparat cu veniturile. Creşterea TVA ar pondera consumul şi, în final, s-ar mai corecta deficitul extern. Cu cât consumul va fi mai mic, vom obţine ceea ce, de altfel, e nevoie, un deficit extern mai mic", a declarat Şerbănescu. În schimb, profesorul de economie Daniel Dăianu apreciază că, deşi, aparent, astfel de măsuri pot stabili un echilibru peste câţiva ani, pe termen scurt reprezintă un dezavantaj, în cazul unor ţări precum Grecia, Portugalia şi chiar Ungaria creşterea economică fiind frânată, accentuând recesiunea.
„O asemenea măsură ar fi expresia faptului că execuţia bugetară prefigurează un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere iniţial. E o măsură extremă, iar discuţiile sunt anevoioase. Asemenea măsuri sunt prociclice, nu vor ajuta, deşi încearcă restabilirea unui echilibru bugetar. Pe termen scurt, astfel de măsuri vor menţine economia în recesiune, nu vom avea creştere. De fapt, astfel de măsuri realizează un transfer de resurse de la gospodării şi organizaţii economice la bugetul public. Aparent, e un beneficiu, poate peste o perioadă de timp, poate peste câţiva ani ele vor restabili un echilibru. Pe termen scurt constituie un dezavantaj. S-a văzut că în Grecia, Portugalia, Irlanda şi chiar în Ungaria, unde s-au aplicat măsuri care să conducă la reducerea deficitului bugetar, s-a pus frână creşterii economice şi au accentuat recesiunea", menţionează profesorul Dăianu.
S-a cumpărat mai puţin şi fără creşterea TVA
FMI a anunţat, înainte de începerea discuţiilor privind a patra evaluare a acordului stand-by, că a modificat prognoza de creştere economică a României în acest an de la 1,3% la 0,8%. Reprezentanţii opoziţiei au distribuit presei un document de lucru care prezintă mai multe variante de creştere a impozitului pe profit, de la 16% la 25%, respectiv pentru companiile care au avut în anul precedent un profit de 20 milioane lei sau 40 milioane lei, precum şi pentru firmele cu o rată a rentabilităţii mai mare de 9% sau peste 15%. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat la începutul acestei săptămâni că Guvernul intenţionează să desfiinţeze cota unică de impozitare, introducând un impozit lunar de 25% asupra veniturilor de peste 4.000 de lei, să majoreze impozitul pe profit la 25% şi să dubleze valoarea taxelor şi impozitelor locale.
Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că deocamdată nu există nici un document oficial care să prezinte calcule referitoare la efectele majorării TVA sau ale desfiinţării cotei unice, iar creşterea impozitului pe profit nu ar aduce sume mari la buget. „Nu există deocamdată nici un document oficial care să documenteze care vor fi, de exemplu, încasările la buget din majorarea TVA. Teoretic, ar fi mai avantajos să se aplice o majorare de TVA şi să s e păstreze actualul nivel al impozitelor. Însă trebuie avut în vedere că supraconsumul de care se vorbea în urmă cu un an s-a diminuat şi este evident că, fără creşterea TVA, s-a cumpărat mai puţin. Statistica ne arată că producţia a crescut în ultimele luni, dar nu ştim cât va ţine această conjunctură şi trebuie ţinut cont că scăderea de anul trecut a fost dramatică", a subliniat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan.
Sindicatele cer TVA mic la alimente
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, după întâlnirea de marţi cu reprezentanţii FMI, referitor la problema creşterii taxelor, că sindicaliştii preferă o taxare diferenţiată, în special la TVA. „I-am avertizat pe cei de la FMI că politica de taxe de astăzi nu este cea care corespunde şi că preferăm o taxă diferenţiată, în special la TVA", a spus Hossu, care a mai precizat că actuala politică de taxare creează un prejudiciu şi o imposibilitate de consum, mai ales pentru categoriile cu venituri foarte mici. „Este anormal să plătim acelaşi TVA la pâine şi la obiecte de lux", a spus Hossu.
Ce au făcut alţii
Polonia a redus impozitele pe salarii chiar la începutul crizei, în decembrie 2008 şi ianuarie 2009. De la grila progresivă de 19%/30%/40%, polonezii au rămas cu numai două praguri - 18% şi 32%. Simultan, polonezii au redus cheltuielile publice cu 1% din PIB şi au refuzat să acorde vreun stimul economiei. Acest cuplu de măsuri a făcut ca economia poloneză să fie singura pe creştere în 2009. Ungaria a mărit TVA de la 20% la 25% la jumătatea anului 2009. În schimb, a redus grila de impozitare de la 18%/36% la 17%/32%. Măsura a dus la însănătoşirea rapidă a finanţelor publice, iar Ungaria a anunţat la scurt timp că nu mai are nevoie de tranşele de la FMI.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 mai 2010
Foto: Romania libera
duminică, 2 mai 2010
Vladescu: Restructurăm cat este necesar, dar nu stim cat
Finanţe Publice. Continuă concedierile din sectorul bugetar
Concedierile din sistemul bugetar vor continua în acest an, guvernanţii având ca obiectiv reducerea cheltuielilor de personal în 2010, faţă de 2009, a anunţat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.
Romulus Cristea
„Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient. Nu-mi este frică să anunţ un număr de posturi. A anunţa o concediere nu este plăcut. Este evident că în România, pe timp de criză, foarte multe locuri de muncă au fost şi sunt puse sub semnul întrebării. Este evident că acest lucru se întâmplă în acest moment şi în sectorul bugetar", a declarat duminică ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, în cadrul unei emisiuni la Pro TV. Vlădescu a menţionat însă că există o ţintă fixată privind numărul concedierilor, obiectivul Guvernului fiind de reducere a cheltuielilor de personal.
Prin acordul semnat cu FMI, Guvernul s-a angajat să reducă, prin disponibilizări în sectorul public, cheltuielile de personal cu 0,2% din PIB. „Bugetul pe anul 2010 îşi propune să realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2% din PIB în termeni structurali. După cum se anticipa în septembrie, majoritatea măsurilor menite să ducă la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totală faţă de proiecţia de bază)", se menţiona în scrisoarea de intenţie la acordul cu FMI. Îngheţarea tuturor salariilor, cu excepţia celor minime pe economie, reducerea plăţii orelor suplimentare şi a primelor şi adoptarea unei politici de înlocuire doar a unui angajat din şapte care părăsesc sistemul bugetar sunt măsuri complementare avute în vedere de guvernanţi pentru reducerea cheltuielilor cu salariile.
În schimb, Sebastian Oprescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică, apreciază că guvernanţii ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre un mod mai eficient de colectare a veniturilor la bugetul de stat, acuzând că disfuncţionalităţile apărute, de exemplu, în rambursările de TVA se datorează tocmai lipsei de personal. „Ministrul Finanţelor spune că nu ştie cum, când şi câţi bugetari vor fi disponibilizaţi, dar evită să declare că şi Ministerul Finanţelor are personal insuficient. Rambursările de TVA întârzie tocmai din cauza faptului că la această instituţie e lipsă acută de funcţionari şi astfel acest minister devine factor perturbator al activităţilor comerciale. Ca să ofer alt exemplu clar, Garda Financiară are 7-8 echipe pe judeţ, în toată ţara activând doar 600 de echipe de control la un număr de 600.000 de firme. De asemenea, la Protecţia Consumatorului nu sunt mai mult de patru-cinci echipe pe judeţ, iar în Harghita şi Covasna sunt doar câte trei echipe. În aceste condiţii, cum se poate combate eficient evaziunea fiscală care ajunge, potrivit estimărilor noastre, şi la 30% din PIB", susţine Oprescu.
Numărul de posturi din sectorul bugetar s-a redus cu 36.404, de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi, în perioada decembrie 2008-februarie 2010. Reprezentanţii sindicatelor susţin că FMI ar fi sugerat concedierea a nu mai puţin de 150.000 de bugetari în 2010. „FMI vrea ca în 2015 să rămână doar un milion de angajaţi în sectorul public", a declarat reprezentantul Alianţei „Sed Lex", Vasile Marica. Referitor la negocierile cu FMI, ministrul Finanţelor a declarat că „sunt complicate pentru că situaţia economică este una complicată", însă nu există nici un risc de întrerupere a acordului.
Tănăsescu: „Nu ştiu dacă PIB va fi pe plus"
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, declară că este cumpătat în a spune dacă economia va fi pe plus sau pe minus în 2010 şi crede într-o revenire a PIB în partea a doua a anului. „Este foarte adevărat că lucrurile s-au schimbat, de aceea aş fi cumpătat în a spune dacă va fi pe plus sau pe minus. Dar cred că va exista o tendinţă pozitivă care va arăta că economia a evoluat faţă de 2009", a afirmat Tănăsescu. El a spus că o scădere economică de 7,1%, înregistrată anul trecut, nu se va mai repeta.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 mai 2010
Foto: Romania libera/ Mircea Restea
Romulus Cristea
„Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient. Nu-mi este frică să anunţ un număr de posturi. A anunţa o concediere nu este plăcut. Este evident că în România, pe timp de criză, foarte multe locuri de muncă au fost şi sunt puse sub semnul întrebării. Este evident că acest lucru se întâmplă în acest moment şi în sectorul bugetar", a declarat duminică ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, în cadrul unei emisiuni la Pro TV. Vlădescu a menţionat însă că există o ţintă fixată privind numărul concedierilor, obiectivul Guvernului fiind de reducere a cheltuielilor de personal.
Prin acordul semnat cu FMI, Guvernul s-a angajat să reducă, prin disponibilizări în sectorul public, cheltuielile de personal cu 0,2% din PIB. „Bugetul pe anul 2010 îşi propune să realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2% din PIB în termeni structurali. După cum se anticipa în septembrie, majoritatea măsurilor menite să ducă la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totală faţă de proiecţia de bază)", se menţiona în scrisoarea de intenţie la acordul cu FMI. Îngheţarea tuturor salariilor, cu excepţia celor minime pe economie, reducerea plăţii orelor suplimentare şi a primelor şi adoptarea unei politici de înlocuire doar a unui angajat din şapte care părăsesc sistemul bugetar sunt măsuri complementare avute în vedere de guvernanţi pentru reducerea cheltuielilor cu salariile.
În schimb, Sebastian Oprescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică, apreciază că guvernanţii ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre un mod mai eficient de colectare a veniturilor la bugetul de stat, acuzând că disfuncţionalităţile apărute, de exemplu, în rambursările de TVA se datorează tocmai lipsei de personal. „Ministrul Finanţelor spune că nu ştie cum, când şi câţi bugetari vor fi disponibilizaţi, dar evită să declare că şi Ministerul Finanţelor are personal insuficient. Rambursările de TVA întârzie tocmai din cauza faptului că la această instituţie e lipsă acută de funcţionari şi astfel acest minister devine factor perturbator al activităţilor comerciale. Ca să ofer alt exemplu clar, Garda Financiară are 7-8 echipe pe judeţ, în toată ţara activând doar 600 de echipe de control la un număr de 600.000 de firme. De asemenea, la Protecţia Consumatorului nu sunt mai mult de patru-cinci echipe pe judeţ, iar în Harghita şi Covasna sunt doar câte trei echipe. În aceste condiţii, cum se poate combate eficient evaziunea fiscală care ajunge, potrivit estimărilor noastre, şi la 30% din PIB", susţine Oprescu.
Numărul de posturi din sectorul bugetar s-a redus cu 36.404, de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi, în perioada decembrie 2008-februarie 2010. Reprezentanţii sindicatelor susţin că FMI ar fi sugerat concedierea a nu mai puţin de 150.000 de bugetari în 2010. „FMI vrea ca în 2015 să rămână doar un milion de angajaţi în sectorul public", a declarat reprezentantul Alianţei „Sed Lex", Vasile Marica. Referitor la negocierile cu FMI, ministrul Finanţelor a declarat că „sunt complicate pentru că situaţia economică este una complicată", însă nu există nici un risc de întrerupere a acordului.
Tănăsescu: „Nu ştiu dacă PIB va fi pe plus"
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, declară că este cumpătat în a spune dacă economia va fi pe plus sau pe minus în 2010 şi crede într-o revenire a PIB în partea a doua a anului. „Este foarte adevărat că lucrurile s-au schimbat, de aceea aş fi cumpătat în a spune dacă va fi pe plus sau pe minus. Dar cred că va exista o tendinţă pozitivă care va arăta că economia a evoluat faţă de 2009", a afirmat Tănăsescu. El a spus că o scădere economică de 7,1%, înregistrată anul trecut, nu se va mai repeta.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 mai 2010
Foto: Romania libera/ Mircea Restea
luni, 1 martie 2010
Datoria Rompetrol de 570.000.000 euro, urmarita de FMI
» Datoriile companiei Rompetrol catre statul roman, preluate de KazMunaiGaz, au fost considerate prin acordul cu Fondul Monetar International (FMI) venituri la bugetul de stat in 2010. Potrivit legii, in septembrie, statul ar putea redeveni actionar la Petromidia daca KazMunaiGaz nu va plati datoriile istorice ale grupului Rompetrol.
Romulus Cristea
Datoriile istorice estimate la 570 milioane de euro ale Rompetrol catre statul roman, preluate de KazMunaiGaz, sunt considerate, prin acordul cu FMI, venituri la bugetul de stat in 2010, ne-au declarat surse oficiale. Potrivit acelorasi surse, textul ordonantei care apoi a fost promulgat sub forma de lege nu prevede imperativ executarea Petromidia in cazul in care actiunile nu sunt rascumparate de la stat la data scadenta (septembrie 2010). "Initial, termenul scadent a fost fixat printr-o ordonanta la 20 de ani, dupa care s-a revenit la un termen de sapte ani. In perioada 2003-2004, datoriile Petromidia erau destul de mari, cea mai mare parte din TVA neplatita, insa statul a decis sa nu execute in acea perioada Rompetrol. Textul ordonantei prevede ca statul ar putea sa redevina actionar, insa nu e foarte clar ca Rompetrol trebuie sa plateasca", au precizat sursele citate. In contul datoriilor istorice ale rafinariei Petromidia, de aproximativ 600 milioane de dolari, Rompetrol a emis obligatiuni care vor ajunge la scadenta in 2010.
In schimb, Gheorghe Gherghina, secretar de stat, ne-a declarat ca, "potrivit legii, statul ar putea executa datoria Petromidia la data scadenta". De asemenea, premierul Emil Boc a declarat in noiembrie 2009: "Petromidia are de platit pana pe 30 septembrie 2010 suma de 570 milioane euro la stat. Daca nu se platesc, statul roman poate sa redevina majoritar la Petromidia". In decembrie 2009, intre oficialii Ministerului de Finante si KazMunaiGaz a avut loc un schimb de scrisori cu privire la datoria Petromidia, dar se pare ca tulburarile manifestate pe scena politica romaneasca de la acea vreme au mai amanat o vreme luarea unor decizii clare.
KazMunaiGaz, compania kazaha care a preluat Rompetrol Grup, a anuntat inca din iulie 2009 ca este pregatita sa isi asume datoriile grupului Rompetrol si ca se afla in negocieri cu mai multe banci internationale pentru a obtine finantarea datoriilor pe care grupul trebuie sa le plateasca statului roman pana in septembrie 2010.
"Preluam toata povara raspunderii datoriilor existente. Va trebui sa platim datoriile si ducem negocieri cu o alianta de banci internationale. KazMunaiGaz are posibilitatea de a plati datoriile", declara presedintele KazMunaiGaz, Kabyldin Kairgeldy, dupa ce a achizitionat integral grupul Rompetrol de la omul de afaceri Dinu Patriciu. Referitor la apropierea termenului scadent din septembrie 2010 si al unei decizii oficiale KazMunaiGaz de rascumparare a datoriei, surse Rompetrol afirma ca nu au fost luate inca decizii clare. "Inca nu exista o hotarare luata privind modul in care KazMunaiGaz va prelua datoriile Petromidia catre stat, se mai poarta unele discutii. Pana in septembrie mai sunt sase luni si mai este timp pentru a se putea lua o decizie la nivel executiv. Oficialii de la KazMunaiGaz au fost permanent deschisi la discutii legate de aceasta problema", spun surse din cadrul Rompetrol.
Privatizarea Petromidia a inceput in 1997 si a inregistrat doua esecuri pana in anul 2000, cand a fost cumparata de Rompetrol. Pe 31 octombrie 2000, Fondul Proprietatii de Stat a vandut catre Rompetrol Group BV Rotterdam 69,99% din actiunile Petromidia, pentru 51 milioane de dolari. In 2003, Guvernul Nastase a aprobat transformarea datoriilor istorice, de 725 milioane de dolari la vremea respectiva, in obligatiuni in favoarea statului roman.
Dinu Patriciu a vandut in iunie 2009 restul actiunilor pe care le mai detinea la Rompetrol Group catre KazMunaiGaz, dupa ce, in 2007, compania kazaha a achizitionat de la omul de afaceri roman 75% din actiuni pentru 1,6 miliarde dolari. Oficialii contactati de Romania libera nu au putut preciza la ce valoare s-ar face anul acesta conversia obligatiunilor statului in actiuni. Insa, in orice scenariu, statul devine actionar majoritar al rafinariei. Astfel, capitalul social al Petromidia este de doar 514 milioane euro, in timp ce valoarea pe bursa era ieri de numai 384 milioane euro.
Romulus Cristea
In schimb, Gheorghe Gherghina, secretar de stat, ne-a declarat ca, "potrivit legii, statul ar putea executa datoria Petromidia la data scadenta". De asemenea, premierul Emil Boc a declarat in noiembrie 2009: "Petromidia are de platit pana pe 30 septembrie 2010 suma de 570 milioane euro la stat. Daca nu se platesc, statul roman poate sa redevina majoritar la Petromidia". In decembrie 2009, intre oficialii Ministerului de Finante si KazMunaiGaz a avut loc un schimb de scrisori cu privire la datoria Petromidia, dar se pare ca tulburarile manifestate pe scena politica romaneasca de la acea vreme au mai amanat o vreme luarea unor decizii clare.
KazMunaiGaz, compania kazaha care a preluat Rompetrol Grup, a anuntat inca din iulie 2009 ca este pregatita sa isi asume datoriile grupului Rompetrol si ca se afla in negocieri cu mai multe banci internationale pentru a obtine finantarea datoriilor pe care grupul trebuie sa le plateasca statului roman pana in septembrie 2010.
"Preluam toata povara raspunderii datoriilor existente. Va trebui sa platim datoriile si ducem negocieri cu o alianta de banci internationale. KazMunaiGaz are posibilitatea de a plati datoriile", declara presedintele KazMunaiGaz, Kabyldin Kairgeldy, dupa ce a achizitionat integral grupul Rompetrol de la omul de afaceri Dinu Patriciu. Referitor la apropierea termenului scadent din septembrie 2010 si al unei decizii oficiale KazMunaiGaz de rascumparare a datoriei, surse Rompetrol afirma ca nu au fost luate inca decizii clare. "Inca nu exista o hotarare luata privind modul in care KazMunaiGaz va prelua datoriile Petromidia catre stat, se mai poarta unele discutii. Pana in septembrie mai sunt sase luni si mai este timp pentru a se putea lua o decizie la nivel executiv. Oficialii de la KazMunaiGaz au fost permanent deschisi la discutii legate de aceasta problema", spun surse din cadrul Rompetrol.
Privatizarea Petromidia a inceput in 1997 si a inregistrat doua esecuri pana in anul 2000, cand a fost cumparata de Rompetrol. Pe 31 octombrie 2000, Fondul Proprietatii de Stat a vandut catre Rompetrol Group BV Rotterdam 69,99% din actiunile Petromidia, pentru 51 milioane de dolari. In 2003, Guvernul Nastase a aprobat transformarea datoriilor istorice, de 725 milioane de dolari la vremea respectiva, in obligatiuni in favoarea statului roman.
Dinu Patriciu a vandut in iunie 2009 restul actiunilor pe care le mai detinea la Rompetrol Group catre KazMunaiGaz, dupa ce, in 2007, compania kazaha a achizitionat de la omul de afaceri roman 75% din actiuni pentru 1,6 miliarde dolari. Oficialii contactati de Romania libera nu au putut preciza la ce valoare s-ar face anul acesta conversia obligatiunilor statului in actiuni. Insa, in orice scenariu, statul devine actionar majoritar al rafinariei. Astfel, capitalul social al Petromidia este de doar 514 milioane euro, in timp ce valoarea pe bursa era ieri de numai 384 milioane euro.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 2 martie 2010
Foto: Romania libera
joi, 25 februarie 2010
70% din companii au marit salariile anul trecut
» In toate sectoarele au fost cresteri salariale in 2009.
» Doar 16% din companiile private au apelat anul trecut la masura somajului tehnic.
» In intreprinderile direct productive, s-a aplicat cel mai des somajul tehnic pana la trei luni pentru angajati.
Romulus Cristea
Companiile private din sectorul industrial au apelat, in proportia cea mai mare (55%), la masura de a evita concedierile angajatilor, aplicand metoda somajului tehnic pe o perioada de pana la trei luni. Sectoarele IT si servicii financiare nu au utilizat somajul tehnic, in timp ce in segmentul de bunuri de consum numai 5% au aplicat masura.
Per ansamblu, numai 16% din companiile private au apelat la somaj tehnic, pe o perioada de pana la trei luni, iar 8% la concediu fara plata, situatie care se va schimba in cursul acestui an printr-o crestere a ponderii celor doi indicatori, putandu-se astfel evita concedierile angajatilor, potrivit PricewaterhouseCoopers (PwC).
"Companiile nu au fost interesate de somajul tehnic, pentru ca este greu sa delimitezi exact cine pleaca si cine ramane, insa au existat diferente pe diferite sectoare. De exemplu, productia este campioana pentru ca, in primul rand, este obisnuita si, in al doilea rand, pentru ca atunci cand nu are cerere poate opri activitatea. In schimb, pe partea de servicii trebuie sa restructurezi intreaga activitate. In 2010, graficul se va schimba, iar companiile vor incepe sa apeleze la somajul tehnic", a declarat Ruxandra Stoian, partener in cadrul Departamentului de Servicii de consultanta resurse umane al PwC, citata de Mediafax.
Potrivit studiului PayWell 2009, realizat in decembrie, 82% din companiile private participante la studiu au precizat ca nu au folosit somajul tehnic, 6% au aplicat masura pe o perioada mai mica de 30 de zile, 7%, intre 30 si 60 de zile, si 3%, intre 60 si 90 de zile. La nivelul pietei, analistii PwC estimeaza ca 70,4% din companii le-au acordat cresteri salariale tuturor salariatilor in 2009. In domeniul serviciilor financiare, ponderea a ajuns la 60%, iar in cel al bunurilor de consum – la 50%.
In industrie, IT si farma, ponderea a fost cuprinsa intre 79 si 86%. Reprezentantul companiei de consultanta a explicat ca, in 2009, companiile private estimau o crestere medie a salariilor de 9%, dar in realitate s-a aplicat doar una de 7,5%, iar pentru 2010 indicatorul va fi de 6%. Cea mai mare crestere salariala in 2009 a fost in industrie, de 10,5%, la polul opus situandu-se sectorul bunurilor de consum, de 7,3%.
Cum a mers Petrom intr-un an de criza
OMV Petrom, cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa de Valori Bucuresti, a redus anul trecut numarul angajatilor cu 5.841. La sfarsitul lunii decembrie 2009, compania avea inregistrati 27.470 de salariati, fata de 33.311, in decembrie 2008, potrivit raportului anual transmis Bursei de Valori Bucuresti. Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 34% in 2009, la 1,368 miliarde lei (322,8 milioane euro), dupa ce in ultimul trimestru a avut pierderi, iar cifra de afaceri a coborat cu 23%, la 12,842 miliarde lei (3,03 miliarde euro).
Pentru al doilea an consecutiv, managementul companiei doreste sa le propuna actionarilor sa nu distribuie dividende din profitul inregistrat anul trecut. In octombrie-decembrie, Petrom a avut o cifra de afaceri de 3,38 miliarde lei, in scadere cu 10% comparativ cu intervalul similar din 2008. "In pofida conditiilor economice nefavorabile, 2009 a marcat incheierea cu succes a unor etape importante. In segmentul de explorare si productie au fost finalizate cateva proiecte-cheie. Pe masura ce piata gazelor si a carburantilor a continuat sa se deterioreze in 2009, am actionat prompt, ajustand corespunzator lantul nostru valoric si revizuind in mod adecvat strategia in activitatea de rafinare si de produse chimice", a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.
» Doar 16% din companiile private au apelat anul trecut la masura somajului tehnic.
» In intreprinderile direct productive, s-a aplicat cel mai des somajul tehnic pana la trei luni pentru angajati.
Romulus Cristea
Per ansamblu, numai 16% din companiile private au apelat la somaj tehnic, pe o perioada de pana la trei luni, iar 8% la concediu fara plata, situatie care se va schimba in cursul acestui an printr-o crestere a ponderii celor doi indicatori, putandu-se astfel evita concedierile angajatilor, potrivit PricewaterhouseCoopers (PwC).
"Companiile nu au fost interesate de somajul tehnic, pentru ca este greu sa delimitezi exact cine pleaca si cine ramane, insa au existat diferente pe diferite sectoare. De exemplu, productia este campioana pentru ca, in primul rand, este obisnuita si, in al doilea rand, pentru ca atunci cand nu are cerere poate opri activitatea. In schimb, pe partea de servicii trebuie sa restructurezi intreaga activitate. In 2010, graficul se va schimba, iar companiile vor incepe sa apeleze la somajul tehnic", a declarat Ruxandra Stoian, partener in cadrul Departamentului de Servicii de consultanta resurse umane al PwC, citata de Mediafax.
Potrivit studiului PayWell 2009, realizat in decembrie, 82% din companiile private participante la studiu au precizat ca nu au folosit somajul tehnic, 6% au aplicat masura pe o perioada mai mica de 30 de zile, 7%, intre 30 si 60 de zile, si 3%, intre 60 si 90 de zile. La nivelul pietei, analistii PwC estimeaza ca 70,4% din companii le-au acordat cresteri salariale tuturor salariatilor in 2009. In domeniul serviciilor financiare, ponderea a ajuns la 60%, iar in cel al bunurilor de consum – la 50%.
In industrie, IT si farma, ponderea a fost cuprinsa intre 79 si 86%. Reprezentantul companiei de consultanta a explicat ca, in 2009, companiile private estimau o crestere medie a salariilor de 9%, dar in realitate s-a aplicat doar una de 7,5%, iar pentru 2010 indicatorul va fi de 6%. Cea mai mare crestere salariala in 2009 a fost in industrie, de 10,5%, la polul opus situandu-se sectorul bunurilor de consum, de 7,3%.
Cum a mers Petrom intr-un an de criza
OMV Petrom, cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa de Valori Bucuresti, a redus anul trecut numarul angajatilor cu 5.841. La sfarsitul lunii decembrie 2009, compania avea inregistrati 27.470 de salariati, fata de 33.311, in decembrie 2008, potrivit raportului anual transmis Bursei de Valori Bucuresti. Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 34% in 2009, la 1,368 miliarde lei (322,8 milioane euro), dupa ce in ultimul trimestru a avut pierderi, iar cifra de afaceri a coborat cu 23%, la 12,842 miliarde lei (3,03 miliarde euro).
Pentru al doilea an consecutiv, managementul companiei doreste sa le propuna actionarilor sa nu distribuie dividende din profitul inregistrat anul trecut. In octombrie-decembrie, Petrom a avut o cifra de afaceri de 3,38 miliarde lei, in scadere cu 10% comparativ cu intervalul similar din 2008. "In pofida conditiilor economice nefavorabile, 2009 a marcat incheierea cu succes a unor etape importante. In segmentul de explorare si productie au fost finalizate cateva proiecte-cheie. Pe masura ce piata gazelor si a carburantilor a continuat sa se deterioreze in 2009, am actionat prompt, ajustand corespunzator lantul nostru valoric si revizuind in mod adecvat strategia in activitatea de rafinare si de produse chimice", a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 26 februarie 2010
Foto: Romania libera
miercuri, 17 februarie 2010
Cine mai face bani din imobiliare, cand toata lumea asteapta
» Pe langa companiile cu experienta si traditie in domeniu, au rezistat crizei si unele mici firme de imobiliare dezvoltate ca afaceri familiale.
» Tranzactiile cu locuinte si terenuri in Ungaria, promovate in vestul tarii de agentiile romanesti, au dat gres si au adus falimentul.
» Preturile crescute brusc de vanzatori la inceputul lunii ianuarie, ca efect al Programului "Prima Casa", au fost readuse la nivelul initial, din lipsa de cumparatori.
Romulus Cristea
Firmele mici de tranzactii imobiliare au fost cele mai afectate de criza economica, pe durata anului trecut majoritatea fiind in situatia de a intra in faliment sau de a-si suspenda activitatea. Asociatiile profesionale din domeniu estimeaza ca 30% din agentiile imobiliare au inchis definitiv afacerile, iar o treime a ramas in piata la un nivel de subzistenta.
Interesanta este insa si situatia unor agentii imobiliare infiintate in pragul crizei, care au reusit, cu resurse limitate, sa se mentina la un nivel acceptabil al profitului, supravietuind alaturi de firme cu experienta. In Giurgiu, sotii Radulescu au deschis in octombrie 2008 o firma de imobiliare. Desi timp de sase luni nu au reusit sa faca nici o afacere, in prezent, cu o medie constanta de doua tranzactii lunare, proprietarii agentiei se declara multumiti de rezultate. "Nu am pornit de la ideea sa ma imbogatesc, ci sa asigur pentru familie un venit suplimentar. Pentru mine este important ca am reusit sa raman pe piata, intr-un oras puternic lovit de criza, alaturi de firme cu experienta de peste 15 ani in domeniu. Deocamdata in cadrul firmei activam doar eu si sotia, iar eventuale angajari nu voi face decat daca voi reusi sa ajung la un numar de 15 tranzactii lunare", ne-a declarat Alexandru Radulescu, de la agentia "Idaki". In Giurgiu, tranzactiile imobiliare au scazut in 2009 cu 60-70%, cumparatorii fiind interesati in principal de apartamentele cu doua camere decomandate sau de garsonierele ieftine. "Se cauta chilipirurile, se ofera bani putini, iar de tranzactiile cu terenuri nici ca putem vorbi; practic, nu se mai tranzactioneaza", a precizat patronul firmei General din Giurgiu, agentie care functioneaza tot in familie (sot si sotie). In localitate, garsonierele se vand cu 15.000 euro, iar apartamentele de doua camere, cu finisaje si dotari, sub 30.000 euro.
Romanii nu mai cumpara case in Ungaria
Intr-o alta zona a tarii, la Oradea, din aproape 200 de agentii si persoane fizice care activau in imobiliare inaintea crizei, au mai ramas 30. Daca in primele luni ale anului 2009 agentii imobiliari din zona anuntau ca un nou Eldorado al locuintelor se dezvolta peste granita, in Ungaria, situatia din prezent este cu totul alta. Firmele care s-au orientat exclusiv spre proprietatile din Ungaria au intrat in faliment si au ramas cu stocul de proprietati nevandut. "Vanzarea catre romani de proprietati in Ungaria nu a mers chiar atat de bine cum se spunea. Trebuie sa tinem cont ca acolo este o alta legislatie, sunt alte obiceiuri etc. In plus, si acolo au aparut probleme legate de criza imobiliara. In Oradea au rezistat firmele mari cu experienta. Interesant este ca la noi nu au fost variatii mari de preturi, caderea din prezent fiind de 15-20%. In general, in Oradea, apartamentele vechi sunt cele mai multe si sunt putini dezvoltatori imobiliari. Un apartament de doua camere (confort I, 50 mp) se vinde acum cu 40.000 de euro; inainte de criza se vindea cu 45.000-48.000 de euro. La terenuri situatia sta altfel, caderile de preturi, pe fondul lipsei tranzactiilor, au ajuns la 60-70%", spune Valentin Catana, director general la Casa Regal.
Despre rezultatele experientei cu imobiliarele din Ungaria, patronul unei agentii care realiza astfel de tranzactii a concluzionat: "Am inchis firma anul trecut, am ramas cu stocul de proprietati".
Ca si in alte localitati din tara, la Oradea Programul "Prima Casa" a dezmortit piata pe segmentul apartamentelor vechi.
"Situatia din imobiliare nu se va redresa probabil nici in acest an; poate din 2011 sa asistam la o revenire. Cat despre preturi, nici acestea nu vor mai cobori foarte mult, fiind posibil ca din cauza Programului «Prima Casa» sa urce putin", a precizat Valentin Catana.
Tranzactiile au scazut si cu 70%
"Volumul tranzactiilor a inregistrat o cadere istorica in 2009. In 2010 numarul tranzactiilor a inceput deja sa creasca, dar valoarea medie a tranzactiilor este mult mai scazuta decat in trecut", sustine Christopher Shonn, managing partner la NAI Property Partners.
In Cluj, jumatate din agentiile imobiliare au fost inchise din cauza crizei in 2009.
"Au rezistat firmele care aveau cat de cat lichiditati. Nivelul tranzactiilor a scazut abrupt, chiar cu pana la 70%. De exemplu, in ultima perioada am realizat sase-zece tranzactii pe luna, insa inainte de criza se faceau zece tranzactii fara probleme. In august anul trecut, de exemplu, am avut un minimum de trei tranzactii lunare, mult sub o limita suportabila, dar am depasit momentul. Noi am reusit sa ne mentinem pe piata pastrand toti cei 21 de angajati. Nu am facut disponibilizari, insa am redus cheltuielile. Consideram ca este foarte important ca am rezistat pe o piata grav afectata de criza", a declarat Sergiu Suciu, reprezentantul agentiei "Ancuta" din Cluj-Napoca.
In Cluj, preturile la locuinte au inregistrat scaderi de 40%. Un apartament de doua camere (confort I, cu finisari) se vinde cu 47.000-55.000 de euro.
In alta zona a tarii, la Iasi, din peste 200 de agentii care functionau inaintea crizei, au mai ramas 50-60. Tranzactiile cu locuinte din blocurile vechi au scazut cu 40%, insa la apartamentele din blocurile noi procentul este mai mic. La fel ca in celelalte orase ale tarii, garsonierele si apartamentele de doua camere decomandate sunt cele mai tranzactionate, insa la un nivel mult inferior anilor 2007-2008.
Nici terenurile ieftine nu se mai vand
De la izbucnirea crizei, zona tranzactiilor cu terenuri a fost cea mai afectata. Rareori agentiile imobiliare au parte de vreun amator care sa doreasca sa cumpere un teren, si doar daca este vorba de vreun chilipir.
"Cel mai greu au mers vanzarile de terenuri. Foarte dificil. Anul trecut, la agentia noastra nu a venit nici un client doritor sa cumpere vreun teren. La agentia noastra, orientata mai mult pe categoria locuintelor sub 100.000 euro, in 2009 volumul tranzactiilor a scazut cu 30%, insa volumul comisioanelor s-a micsorat cu 50%. Am ales sa ne pastram clientii, sa oferim anumite facilitati. Am reusit sa pastram numarul angajatilor, nu am facut concedieri. Chiar daca a fost o scadere de 30%, am considerat ca este mai important sa pastram o echipa de profesionisti", ne-a declarat Marian Micu, director la "Casa Voastra", agentie imobiliara din Bucuresti care activeaza pe piata de peste zece ani.
In Giurgiu, reprezentantii agentiilor imobiliare spun ca afacerile cu terenuri nu mai merg deloc. Alexandru Radulescu, de la agentia "Idaki", preconizeaza o scadere a tranzactiilor cu terenuri, pe ansamblul orasului Giurgiu, cu 70%: "Terenurile aproape ca nu se vand, am putea spune. E o afacere care nu merge. Daca, de exemplu, un teren care valora inainte de criza 50 euro/mp se ofera azi la vanzare cu 10 euro, cumparatorul nu ar vrea sa ofere nici 3-4 euro".
De asemenea, Gabriel Zamfir, presedintele Uniunii Nationale Imobiliare (UNIM), apreciaza ca piata terenurilor este cea mai afectata de criza: "Intr-adevar, statistic, preturile au scazut cu un procentaj important, insa sunt greu de facut aprecieri generale atata vreme cat numarul tranzactiilor este insuficient".
» S-a iesit din amortire
Programul "Prima Casa" a dat un mic impuls pietei imobiliare inca de la sfarsitul anului trecut. Agentii imobiliari declara la unison ca din octombrie 2009 au reusit sa vanda locuinte atat prin Programul guvernamental "Prima Casa", cat si prin Programul "Casa Noua", promovat de ING Bank Romania.
"Programul «Prima Casa» a insemnat o gura de oxigen pe piata imobiliara. La preturi putem aprecia ca nu vor fi scaderi, pentru ca exista cerere pe piata. Interesant este ca, acum trei saptamani, cand se vorbea de relansarea programului cu un nou plafon de garantare, pe piata vanzatorii au crescut preturile (de exemplu, pentru un apartament cu doua camere in Iancului se cereau 67.000 euro, in loc de 62.000 euro), insa nu au gasit cumparatori si au fost fortati sa readuca preturile la nivelul de dinainte de 15 ianuarie", a precizat Marian Micu, de la "Casa Voastra".
Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 februarie 2010
Foto: Romania libera
» Tranzactiile cu locuinte si terenuri in Ungaria, promovate in vestul tarii de agentiile romanesti, au dat gres si au adus falimentul.
» Preturile crescute brusc de vanzatori la inceputul lunii ianuarie, ca efect al Programului "Prima Casa", au fost readuse la nivelul initial, din lipsa de cumparatori.
Romulus Cristea
Interesanta este insa si situatia unor agentii imobiliare infiintate in pragul crizei, care au reusit, cu resurse limitate, sa se mentina la un nivel acceptabil al profitului, supravietuind alaturi de firme cu experienta. In Giurgiu, sotii Radulescu au deschis in octombrie 2008 o firma de imobiliare. Desi timp de sase luni nu au reusit sa faca nici o afacere, in prezent, cu o medie constanta de doua tranzactii lunare, proprietarii agentiei se declara multumiti de rezultate. "Nu am pornit de la ideea sa ma imbogatesc, ci sa asigur pentru familie un venit suplimentar. Pentru mine este important ca am reusit sa raman pe piata, intr-un oras puternic lovit de criza, alaturi de firme cu experienta de peste 15 ani in domeniu. Deocamdata in cadrul firmei activam doar eu si sotia, iar eventuale angajari nu voi face decat daca voi reusi sa ajung la un numar de 15 tranzactii lunare", ne-a declarat Alexandru Radulescu, de la agentia "Idaki". In Giurgiu, tranzactiile imobiliare au scazut in 2009 cu 60-70%, cumparatorii fiind interesati in principal de apartamentele cu doua camere decomandate sau de garsonierele ieftine. "Se cauta chilipirurile, se ofera bani putini, iar de tranzactiile cu terenuri nici ca putem vorbi; practic, nu se mai tranzactioneaza", a precizat patronul firmei General din Giurgiu, agentie care functioneaza tot in familie (sot si sotie). In localitate, garsonierele se vand cu 15.000 euro, iar apartamentele de doua camere, cu finisaje si dotari, sub 30.000 euro.
Romanii nu mai cumpara case in Ungaria
Intr-o alta zona a tarii, la Oradea, din aproape 200 de agentii si persoane fizice care activau in imobiliare inaintea crizei, au mai ramas 30. Daca in primele luni ale anului 2009 agentii imobiliari din zona anuntau ca un nou Eldorado al locuintelor se dezvolta peste granita, in Ungaria, situatia din prezent este cu totul alta. Firmele care s-au orientat exclusiv spre proprietatile din Ungaria au intrat in faliment si au ramas cu stocul de proprietati nevandut. "Vanzarea catre romani de proprietati in Ungaria nu a mers chiar atat de bine cum se spunea. Trebuie sa tinem cont ca acolo este o alta legislatie, sunt alte obiceiuri etc. In plus, si acolo au aparut probleme legate de criza imobiliara. In Oradea au rezistat firmele mari cu experienta. Interesant este ca la noi nu au fost variatii mari de preturi, caderea din prezent fiind de 15-20%. In general, in Oradea, apartamentele vechi sunt cele mai multe si sunt putini dezvoltatori imobiliari. Un apartament de doua camere (confort I, 50 mp) se vinde acum cu 40.000 de euro; inainte de criza se vindea cu 45.000-48.000 de euro. La terenuri situatia sta altfel, caderile de preturi, pe fondul lipsei tranzactiilor, au ajuns la 60-70%", spune Valentin Catana, director general la Casa Regal.
Despre rezultatele experientei cu imobiliarele din Ungaria, patronul unei agentii care realiza astfel de tranzactii a concluzionat: "Am inchis firma anul trecut, am ramas cu stocul de proprietati".
Ca si in alte localitati din tara, la Oradea Programul "Prima Casa" a dezmortit piata pe segmentul apartamentelor vechi.
"Situatia din imobiliare nu se va redresa probabil nici in acest an; poate din 2011 sa asistam la o revenire. Cat despre preturi, nici acestea nu vor mai cobori foarte mult, fiind posibil ca din cauza Programului «Prima Casa» sa urce putin", a precizat Valentin Catana.
Tranzactiile au scazut si cu 70%
"Volumul tranzactiilor a inregistrat o cadere istorica in 2009. In 2010 numarul tranzactiilor a inceput deja sa creasca, dar valoarea medie a tranzactiilor este mult mai scazuta decat in trecut", sustine Christopher Shonn, managing partner la NAI Property Partners.
In Cluj, jumatate din agentiile imobiliare au fost inchise din cauza crizei in 2009.
"Au rezistat firmele care aveau cat de cat lichiditati. Nivelul tranzactiilor a scazut abrupt, chiar cu pana la 70%. De exemplu, in ultima perioada am realizat sase-zece tranzactii pe luna, insa inainte de criza se faceau zece tranzactii fara probleme. In august anul trecut, de exemplu, am avut un minimum de trei tranzactii lunare, mult sub o limita suportabila, dar am depasit momentul. Noi am reusit sa ne mentinem pe piata pastrand toti cei 21 de angajati. Nu am facut disponibilizari, insa am redus cheltuielile. Consideram ca este foarte important ca am rezistat pe o piata grav afectata de criza", a declarat Sergiu Suciu, reprezentantul agentiei "Ancuta" din Cluj-Napoca.
In Cluj, preturile la locuinte au inregistrat scaderi de 40%. Un apartament de doua camere (confort I, cu finisari) se vinde cu 47.000-55.000 de euro.
In alta zona a tarii, la Iasi, din peste 200 de agentii care functionau inaintea crizei, au mai ramas 50-60. Tranzactiile cu locuinte din blocurile vechi au scazut cu 40%, insa la apartamentele din blocurile noi procentul este mai mic. La fel ca in celelalte orase ale tarii, garsonierele si apartamentele de doua camere decomandate sunt cele mai tranzactionate, insa la un nivel mult inferior anilor 2007-2008.
Nici terenurile ieftine nu se mai vand
De la izbucnirea crizei, zona tranzactiilor cu terenuri a fost cea mai afectata. Rareori agentiile imobiliare au parte de vreun amator care sa doreasca sa cumpere un teren, si doar daca este vorba de vreun chilipir.
"Cel mai greu au mers vanzarile de terenuri. Foarte dificil. Anul trecut, la agentia noastra nu a venit nici un client doritor sa cumpere vreun teren. La agentia noastra, orientata mai mult pe categoria locuintelor sub 100.000 euro, in 2009 volumul tranzactiilor a scazut cu 30%, insa volumul comisioanelor s-a micsorat cu 50%. Am ales sa ne pastram clientii, sa oferim anumite facilitati. Am reusit sa pastram numarul angajatilor, nu am facut concedieri. Chiar daca a fost o scadere de 30%, am considerat ca este mai important sa pastram o echipa de profesionisti", ne-a declarat Marian Micu, director la "Casa Voastra", agentie imobiliara din Bucuresti care activeaza pe piata de peste zece ani.
In Giurgiu, reprezentantii agentiilor imobiliare spun ca afacerile cu terenuri nu mai merg deloc. Alexandru Radulescu, de la agentia "Idaki", preconizeaza o scadere a tranzactiilor cu terenuri, pe ansamblul orasului Giurgiu, cu 70%: "Terenurile aproape ca nu se vand, am putea spune. E o afacere care nu merge. Daca, de exemplu, un teren care valora inainte de criza 50 euro/mp se ofera azi la vanzare cu 10 euro, cumparatorul nu ar vrea sa ofere nici 3-4 euro".
De asemenea, Gabriel Zamfir, presedintele Uniunii Nationale Imobiliare (UNIM), apreciaza ca piata terenurilor este cea mai afectata de criza: "Intr-adevar, statistic, preturile au scazut cu un procentaj important, insa sunt greu de facut aprecieri generale atata vreme cat numarul tranzactiilor este insuficient".
» S-a iesit din amortire
Programul "Prima Casa" a dat un mic impuls pietei imobiliare inca de la sfarsitul anului trecut. Agentii imobiliari declara la unison ca din octombrie 2009 au reusit sa vanda locuinte atat prin Programul guvernamental "Prima Casa", cat si prin Programul "Casa Noua", promovat de ING Bank Romania.
"Programul «Prima Casa» a insemnat o gura de oxigen pe piata imobiliara. La preturi putem aprecia ca nu vor fi scaderi, pentru ca exista cerere pe piata. Interesant este ca, acum trei saptamani, cand se vorbea de relansarea programului cu un nou plafon de garantare, pe piata vanzatorii au crescut preturile (de exemplu, pentru un apartament cu doua camere in Iancului se cereau 67.000 euro, in loc de 62.000 euro), insa nu au gasit cumparatori si au fost fortati sa readuca preturile la nivelul de dinainte de 15 ianuarie", a precizat Marian Micu, de la "Casa Voastra".
Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 februarie 2010
Foto: Romania libera
joi, 12 noiembrie 2009
Gaz ieftin pentru industrie, nu si pentru populatie
Combinatele energofage vor fi alimentate inca un an doar cu gaze din productia interna.
Unele dintre marile companii industriale vor primi, pana la sfarsitul anului 2010, gaze din productia interna cu aproape 50% mai ieftine decat cele importate. Amendamentul pentru prelungirea perioadei in care anumite companii vor fi alimentate doar din productia interna a fost depus in Parlament, dupa cum a anuntat joi Adriean Videanu, ministrul Economiei. Totodata, Videanu a mai mentionat ca "facilitatea este pentru sectorul industrial, nu pentru populatie".Jean Constantinescu, presedintele IRE, considera insa ca o astfel de derogare se rasfrange asupra intreprinderilor mici si a consumatorilor casnici, care nu vor mai beneficia de reduceri de tarife, in conditiile in care pretul gazului la nivel international a scazut in ultimul an si cu peste 50%.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 noiembrie 2009
Foto: Simon Howden / Freedigitalphotos
Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 noiembrie 2009
Foto: Simon Howden / Freedigitalphotos
marți, 10 noiembrie 2009
Profitul Petrom a scazut cu o treime la noua luni
Compania a inregistrat in perioada ianuarie-septembrie 2008 o cifra de afaceri de 13 miliarde lei si un profit net de 2,29 miliarde lei. Investitiile s-au redus cu 42% in primele noua luni, de la 4,64 miliarde lei (1,1 miliarde euro), pana la 2,71 miliarde lei (641 milioane euro). Veniturile totale s-au diminuat cu 29% in primele trei trimestre, la 10,68 miliarde lei (2,52 miliarde euro), comparativ cu incasarile din perioada similara a anului trecut, de 15,08 miliarde lei. Petrom si-a redus cheltuielile cu 27%, de la 12,23 miliarde lei la 8,94 miliarde lei (2,11 miliarde euro). Cu toate acestea, in al treilea trimestru din 2009 Petrom a avut o cifra de afaceri de 3,53 miliarde lei, in scadere cu 25% comparativ cu intervalul iulie-septembrie 2008, cand a fost de 4,733 miliarde lei. Profitul net din al treilea trimestru a fost de 615 milioane lei, cu 2% sub castigul din aceeasi perioada a anului trecut, de 626 milioane lei.
"In ciuda conditiilor economice nefavorabile, in primele noua luni si trimestrul al treilea am inregistrat rezultate bune, sustinute de efectele raspunsului prompt la deteriorarea mediului: instrumente pentru acoperirea riscului pretului la titei in 2009, ajustarea costurilor si a operatiunilor, precum si asigurarea finantarii pentru proiectele-cheie. De asemenea, am redus costurile de productie si ne-am consolidat pozitia pe piata de retail a carburantilor. Cu toate acestea, rezultatele noastre cumulative pentru primele noua luni au fost afectate de preturile mai mici la titei, conditiile economice dificile si de deteriorarea marjelor, marcate de declinul in sectoarele industriale si comerciale", a declarat Mariana Gheorghe, director general executiv al Petrom.
In primele noua luni, productia de titei si gaze a grupului a coborat cu 4% fata de perioada similara din 2008, atingand nivelul de 51,12 milioane baril echivalent petrol, din cauza scaderii productiei interne. Productia de titei a grupului a fost de 24,94 milioane barili, cu 3% mai redusa fata de intervalul ianuarie-septembrie de anul trecut. Productia de gaze naturale in Romania a atins valoarea de 3.963 mil. mc, cu 6% mai mica fata de perioada ianuarie-septembrie 2008.
Nivelul productiei de gaze a fost afectat in cea mai mare parte de reducerea cererii (efect al opririi partiale a fabricilor de ingrasaminte si a altor consumatori industriali din Romania), fapt ce a determinat cresterea presiunii in sistemul de transport al gazelor, precum si din cauza intarzierilor la echiparea si punerea in productie a sondelor-cheie de pe zacamantul Mamu. Productia totala de titei si gaze in Romania in trimestrul trei a inregistrat o usoara crestere comparativ cu trimestrul doi. Cresterea productiei s-a datorat in principal punerii in productie a sondelor strategice Delta 6 si Lebada Vest 4, care compenseaza partial declinul natural al celorlalte zacaminte.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 noiembrie 2009
Foto: Suat Eman / Freedigitalphotos
In primele noua luni, productia de titei si gaze a grupului a coborat cu 4% fata de perioada similara din 2008, atingand nivelul de 51,12 milioane baril echivalent petrol, din cauza scaderii productiei interne. Productia de titei a grupului a fost de 24,94 milioane barili, cu 3% mai redusa fata de intervalul ianuarie-septembrie de anul trecut. Productia de gaze naturale in Romania a atins valoarea de 3.963 mil. mc, cu 6% mai mica fata de perioada ianuarie-septembrie 2008.
Nivelul productiei de gaze a fost afectat in cea mai mare parte de reducerea cererii (efect al opririi partiale a fabricilor de ingrasaminte si a altor consumatori industriali din Romania), fapt ce a determinat cresterea presiunii in sistemul de transport al gazelor, precum si din cauza intarzierilor la echiparea si punerea in productie a sondelor-cheie de pe zacamantul Mamu. Productia totala de titei si gaze in Romania in trimestrul trei a inregistrat o usoara crestere comparativ cu trimestrul doi. Cresterea productiei s-a datorat in principal punerii in productie a sondelor strategice Delta 6 si Lebada Vest 4, care compenseaza partial declinul natural al celorlalte zacaminte.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 noiembrie 2009
Foto: Suat Eman / Freedigitalphotos
duminică, 6 septembrie 2009
Moody’s a revizuit perspectiva ratingului Transelectrica, de la stabila la negativa
Moody’s a revizuit de la stabila la negativa perspectiva calificativului pentru creditele pe termen lung dat Companiei Nationale de Transport al Energiei "Transelectrica". Revizuirea a fost justificata ca urmare a impactului reducerii consumului de energie in Romania asupra rezultatelor financiare ale companiei.
Romulus Cristea
Schimbarea perspectivei reflecta deteriorarea rezultatelor financiare, structura rigida a costurilor si programul masiv de investitii, care depaseste sursele de venit ale companiei Transelectrica – se mentioneaza intr-un comunicat al agentiei de evaluare financiara Moody’s.
Ultima modificare a ratingului Transelectrica a avut loc pe 23 ianuarie 2007, cand Moody’s a revizuit in crestere calificativul companiei de la "Ba1" la "Baa3", potrivit Mediafax. In prezent, Moody’s a revizuit de la stabila la negativa perspectiva calificativului "Baa3" – pentru creditele pe termen lung – al Transelectrica.
In august, Transelectrica a comunicat ca a obtinut, pentru primul semestru, un profit net de 8,9 milioane lei, in scadere de aproape 13 ori comparativ cu rezultatul din perioada similara a anului trecut, de 115,5 milioane lei.
Datoriile pe termen scurt ale Transelectrica se ridica la 540,32 milioane lei, iar cele pe termen lung – la 1,01 miliarde lei.
Veniturile Transelectrica au scazut cu 106 milioane lei (8%), la 1,27 miliarde lei, in primul semestru din 2009, fata de perioada similara a anului trecut, cu impact direct asupra profitabilitatii companiei, intrucat costurile de operare ale retelei de inalta tensiune pentru transportul energiei sunt fixe.
Profitul operational al Transelectrica a scazut cu 112 milioane lei, respectiv 75%, in primele sase luni ale anului, la 36,7 milioane lei.
In plus, devalorizarea monedei nationale in 2009 aproape ca a dublat costurile de administrare a datoriilor, daca tinem cont ca 95% din creantele Transelectrica sunt in valuta.
Programul de investitii al companiei destinat modernizarii si extinderii bazei de active va necesita, implicit, resurse financiare importante. Intrucat capacitatea de generare a capitalului, afectata de scaderea semnificativa a cantitatii de energie transportata, a redus posibilitatile Transelectrica de a acoperi costurile din surse proprii, compania ar avea nevoie de o majorare a tarifelor de transport, reducerea semnificativa a planului de investitii si asigurarea unei finantari externe pentru a evita o deteriorare majora a lichiditatii si cresterea presiunii asupra ratingului, considera analistii Moody’s.
Agentia de rating a luat in considerare faptul ca reglementarile pietei de energie ar trebui sa ofere companiei Transelectrica o oarecare protectie in privinta scaderii veniturilor prin majorarea tarifelor din 2010. Conform metodologiei Moody’s privind companiile de stat, calificativul Transelectrica include potentialul sprijin din partea Guvernului Romaniei. Evaluarea sprijinului din partea Guvernului si actualul rating al statului roman raman neschimbate in acest moment. Cresterea dependentei in situatia unei intrari in imposibilitate de plata de la medie la ridicata reflecta corelarea dintre evolutia situatiei economice din Romania si rezultatele operatorului Transelectrica, compania generand aproape in totalitate veniturile pentru piata interna, in timp ce datoria in moneda straina o expune la fluctuatiile cursului valutar.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 septembrie 2009
Foto: Romania libera
Romulus Cristea
Schimbarea perspectivei reflecta deteriorarea rezultatelor financiare, structura rigida a costurilor si programul masiv de investitii, care depaseste sursele de venit ale companiei Transelectrica – se mentioneaza intr-un comunicat al agentiei de evaluare financiara Moody’s.Ultima modificare a ratingului Transelectrica a avut loc pe 23 ianuarie 2007, cand Moody’s a revizuit in crestere calificativul companiei de la "Ba1" la "Baa3", potrivit Mediafax. In prezent, Moody’s a revizuit de la stabila la negativa perspectiva calificativului "Baa3" – pentru creditele pe termen lung – al Transelectrica.
In august, Transelectrica a comunicat ca a obtinut, pentru primul semestru, un profit net de 8,9 milioane lei, in scadere de aproape 13 ori comparativ cu rezultatul din perioada similara a anului trecut, de 115,5 milioane lei.
Datoriile pe termen scurt ale Transelectrica se ridica la 540,32 milioane lei, iar cele pe termen lung – la 1,01 miliarde lei.
Veniturile Transelectrica au scazut cu 106 milioane lei (8%), la 1,27 miliarde lei, in primul semestru din 2009, fata de perioada similara a anului trecut, cu impact direct asupra profitabilitatii companiei, intrucat costurile de operare ale retelei de inalta tensiune pentru transportul energiei sunt fixe.
Profitul operational al Transelectrica a scazut cu 112 milioane lei, respectiv 75%, in primele sase luni ale anului, la 36,7 milioane lei.
In plus, devalorizarea monedei nationale in 2009 aproape ca a dublat costurile de administrare a datoriilor, daca tinem cont ca 95% din creantele Transelectrica sunt in valuta.
Programul de investitii al companiei destinat modernizarii si extinderii bazei de active va necesita, implicit, resurse financiare importante. Intrucat capacitatea de generare a capitalului, afectata de scaderea semnificativa a cantitatii de energie transportata, a redus posibilitatile Transelectrica de a acoperi costurile din surse proprii, compania ar avea nevoie de o majorare a tarifelor de transport, reducerea semnificativa a planului de investitii si asigurarea unei finantari externe pentru a evita o deteriorare majora a lichiditatii si cresterea presiunii asupra ratingului, considera analistii Moody’s.
Agentia de rating a luat in considerare faptul ca reglementarile pietei de energie ar trebui sa ofere companiei Transelectrica o oarecare protectie in privinta scaderii veniturilor prin majorarea tarifelor din 2010. Conform metodologiei Moody’s privind companiile de stat, calificativul Transelectrica include potentialul sprijin din partea Guvernului Romaniei. Evaluarea sprijinului din partea Guvernului si actualul rating al statului roman raman neschimbate in acest moment. Cresterea dependentei in situatia unei intrari in imposibilitate de plata de la medie la ridicata reflecta corelarea dintre evolutia situatiei economice din Romania si rezultatele operatorului Transelectrica, compania generand aproape in totalitate veniturile pentru piata interna, in timp ce datoria in moneda straina o expune la fluctuatiile cursului valutar.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 septembrie 2009
Foto: Romania libera
miercuri, 2 septembrie 2009
Producatorii scad preturile ca sa poata vinde
» Preturile productiei industriale, pe total piata interna si externa, au scazut in iulie cu 0,3% fata de iunie, dupa trei luni consecutive de crestere, potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica.
» Analistii economici considera ca scaderea consumului populatiei, dar si a investitiilor straine, determina producatorii sa scada preturile.
Atat preturile productiei industriale pe piata interna, cat si cele de pe piata externa au scazut in iulie fata de luna iunie cu 0,3%, respectiv cu 0,6%, a anutat INS. Fata de luna iulie a anului trecut, scaderea consemnata a fost de 1,4%.
In Romania statisticile INS au indicat scaderi ale preturilor productiei industriale doar pentru lunile martie si iulie, pentru celelalte perioade ale anului fiind consemnate cresteri, in conditiile manifestarii din plin a crizei economice.
Faptul ca preturile productiei industriale au inceput sa scada in iulie, dupa trei luni de cresteri consecutive, indica, potrivit analistului economic Ilie serbanescu, o "anomalie" in contextul adancirii crizei si al contractiei economice. "Ar trebui sa ne intrebam de ce scaderea a fost de doar 0,3%, in conditiile scaderii severe a consumului si ale scaderii productiei industriale cu 9%.
Problemele care apar au doua cauze evidente: energia si creditele. In toata lumea dobanzile scad, la noi cresc. In alte parti preturile la materia prima se mentin sau scad, la noi cresc. La noi se mentin in anumite domenii monopoluri care creeaza disfunctionalitati si este evident ca economia nu are cum sa se revigoreze", a precizat Ilie serbanescu.
Pe sectoare de activitate, cresteri de preturi s-au inregistrat la distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare, cu 1,8%, si la produsele din industria extractiva, cu 0,4%, respectiv la productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, cu 0,4%. Preturile produselor din industria prelucratoare au scazut cu 0,6%.
Reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) apreciaza ca o contractie la preturile productiei industriale este fireasca in contextul scaderii investitiilor straine directe si a cererii din partea consumatorilor. "In trimestrul II PIB-ul a scazut cu 8,7% fata de acelasi trimestru al anului anterior.
De asemenea, investitiile straine directe in Romania au scazut in primele sase luni cu aproape 43% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, iar consumul populatiei continua sa scada. In aceste conditii, producatorii sunt cumva captivi, trebuie sa caute solutii sa-si vanda marfa. Este clar ca producatorii scad preturile ca sa nu ramana cu produsele pe stoc", a declarat Cristian Parvan, secretar general al AOAR.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 septembrie 2009
Foto: Romania libera
duminică, 16 august 2009
Afacerile din transportul rutier au cazut cu 60%
Declinul din sectorul transportului rutier de marfuri si persoane a inceput in 2006, pe fondul unei suprasaturari a pietei, oferta depasind cu mult cererea, si a continuat pana in prezent, cand, din cauza crizei economice, piata transporturilor a cazut cu 60%. Printre cauzele care au determinat aceasta prabusire, reprezentantii transportatorilor indica taxele uriase si legislatia neunitara si deficitara.
Romulus Cristea
Afacerile din transportul rutier de marfuri si persoane sunt intr-o continua cadere libera, iar degradarea acestora conduce direct la cresterea numarului de accidente grave in care sunt implicate autovehiculele comerciale. Dupa ce, timp de mai bine de zece ani, pana in 2006, transporturile rutiere au cunoscut o crestere continua, suprasaturarea pietei si apoi, de la sfarsitul anului 2008, criza economica au condus la prabusirea afacerilor cu mai bine de 60%. Tendinta pentru lunile urmatoare nu este deloc incurajatoare. Luna august, considerata de transportatori ca fiind una "critica" (din cauza concediilor si a restrictiilor de circulatie), va aduce un nou val masiv de falimente in randul transportatorilor de marfuri generale.
"Taxele uriase si multitudinea de autoritati specifice sugruma transportatorul rutier roman, in timp ce in alte state acest sector economic este incurajat si subventionat. Reducerea cuantumului taxelor specifice reprezinta unica formula de stopare a declinului transporturilor rutiere si de directionare a putinelor acumulari catre siguranta si calitatea transporturilor. Un exemplu simplu este cel al taxei de drum (vigneta), a carei incasare este si asa deficitara din cauza sistemului prost si a coruptiei fara egal. Valoarea taxei de drum ar trebui corelata pana la depasirea recesiunii cu cifra de afaceri anuala inregistrata de companiile de transport, prin acest sistem statul urmand sa incaseze mai multi bani fara sa fie nevoie de alte investitii", a declarat Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport (FORT).
In 2008, potrivit afirmatiilor lui Hagiu, taxa de drum reprezenta aproximativ 2% din cifra de afaceri a unui transportator, in timp ce acum ea se situeaza aproape de 10%, si acest exemplu se poate extinde la toate taxele suportate de catre transportatori. Pentru exemplificare, pentru un camion se plateste in medie o taxa de drum de 1.500 euro pe an. La ora actuala, un camion efectueaza maximum zece curse pe luna, mai mari de 300-400 kilometri, rulajul lunar fiind de 5.000 lei lunar. Rezulta ca pentru anul in curs cifra de afaceri realizata cu un camion este de aproximativ 60.000 lei/an (14.285 euro), de unde reiese ca taxa de drum este de 10% din rulajul realizat, de aproape cinci ori mai mare decat anul trecut.
Statistica FORT arata ca cele mai afectate transporturi rutiere sunt cele specia-lizate unui anumit tip de productie, cum ar fi transporturile frigo, materiale de constructii, textile etc. In acelasi timp, si transporturile de marfuri generale in afara Romaniei sunt afectate de lipsa exporturilor si importurilor, acestea scazand cu pana la 60% fata de perioada similara a anului trecut.
"Transporturile rutiere de persoane se afla, de asemenea, intr-un mare declin din cauza micsorarii drastice a fluxului de calatorii si a somajului, precum si a problemelor financiare ale cetatenilor din clasa sociala cu venituri minime. Un alt aspect important ce afecteaza grav acest sector de activitate este neplata subventiilor acordate unor categorii sociale defavorizate, lucru ce apasa tot pe umerii transportatorului de persoane ce acumuleaza datorii atat fata de furnizori, cat si fata de bugetul de stat. In acest moment, Ministerul de Finante are 5 luni intarziere la plata deconturilor pentru biletele subventionate", a precizat presedintele FORT.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 17 august 2009
Foto: Romania libera
Romulus Cristea
Afacerile din transportul rutier de marfuri si persoane sunt intr-o continua cadere libera, iar degradarea acestora conduce direct la cresterea numarului de accidente grave in care sunt implicate autovehiculele comerciale. Dupa ce, timp de mai bine de zece ani, pana in 2006, transporturile rutiere au cunoscut o crestere continua, suprasaturarea pietei si apoi, de la sfarsitul anului 2008, criza economica au condus la prabusirea afacerilor cu mai bine de 60%. Tendinta pentru lunile urmatoare nu este deloc incurajatoare. Luna august, considerata de transportatori ca fiind una "critica" (din cauza concediilor si a restrictiilor de circulatie), va aduce un nou val masiv de falimente in randul transportatorilor de marfuri generale."Taxele uriase si multitudinea de autoritati specifice sugruma transportatorul rutier roman, in timp ce in alte state acest sector economic este incurajat si subventionat. Reducerea cuantumului taxelor specifice reprezinta unica formula de stopare a declinului transporturilor rutiere si de directionare a putinelor acumulari catre siguranta si calitatea transporturilor. Un exemplu simplu este cel al taxei de drum (vigneta), a carei incasare este si asa deficitara din cauza sistemului prost si a coruptiei fara egal. Valoarea taxei de drum ar trebui corelata pana la depasirea recesiunii cu cifra de afaceri anuala inregistrata de companiile de transport, prin acest sistem statul urmand sa incaseze mai multi bani fara sa fie nevoie de alte investitii", a declarat Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport (FORT).
In 2008, potrivit afirmatiilor lui Hagiu, taxa de drum reprezenta aproximativ 2% din cifra de afaceri a unui transportator, in timp ce acum ea se situeaza aproape de 10%, si acest exemplu se poate extinde la toate taxele suportate de catre transportatori. Pentru exemplificare, pentru un camion se plateste in medie o taxa de drum de 1.500 euro pe an. La ora actuala, un camion efectueaza maximum zece curse pe luna, mai mari de 300-400 kilometri, rulajul lunar fiind de 5.000 lei lunar. Rezulta ca pentru anul in curs cifra de afaceri realizata cu un camion este de aproximativ 60.000 lei/an (14.285 euro), de unde reiese ca taxa de drum este de 10% din rulajul realizat, de aproape cinci ori mai mare decat anul trecut.
Statistica FORT arata ca cele mai afectate transporturi rutiere sunt cele specia-lizate unui anumit tip de productie, cum ar fi transporturile frigo, materiale de constructii, textile etc. In acelasi timp, si transporturile de marfuri generale in afara Romaniei sunt afectate de lipsa exporturilor si importurilor, acestea scazand cu pana la 60% fata de perioada similara a anului trecut.
"Transporturile rutiere de persoane se afla, de asemenea, intr-un mare declin din cauza micsorarii drastice a fluxului de calatorii si a somajului, precum si a problemelor financiare ale cetatenilor din clasa sociala cu venituri minime. Un alt aspect important ce afecteaza grav acest sector de activitate este neplata subventiilor acordate unor categorii sociale defavorizate, lucru ce apasa tot pe umerii transportatorului de persoane ce acumuleaza datorii atat fata de furnizori, cat si fata de bugetul de stat. In acest moment, Ministerul de Finante are 5 luni intarziere la plata deconturilor pentru biletele subventionate", a precizat presedintele FORT.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 17 august 2009
Foto: Romania libera
miercuri, 12 august 2009
Legume si fructe: evaziunea fiscala atinge cota de 70%
Fenomen caracterizat recent de primul ministru Emil Boc ca „un sport la moda”, evaziunea de pe piata fructelor si legumelor a ajuns, potrivit reprezentantilor organizatiilor patronale la o cota ingrijoratoare, de aproape 70%. Guvernantii, dar si producatorii considera ca este necesar sa se adopte urgent masuri legislative ferme pentru combaterea evaziune de pe piata legumelor si fructelor, piata estimata la un miliard de euro pe an.
Romulus Cristea
Pe piata legumelor si fructelor din Romania sunt prezente doua mari categorii de producatori. In prima categorie se incadreaza persoanele fizice autorizate, societatile comericale si grupurile de producatori, iar din a doua categorie fac parte micii producatori. „Perturbarile apar in cea mai mare masura in zona micilor producatori unde nu se lucreaza cu documente si de cele mai multe ori chiar certificatele de producatori sunt de forma, nu sunt autentice. Pe lantul de la producatori la consumatori preturile ajung sa se dubleze, chiar sa se tripleze, nejustificat de mult si daca mai adaugam ca intermediarii si o parte din comerciantii finali evita sa lucreze legal, cu facturi, se ajunge dimensiuni enorme ale evaziunii fiscale pe o piata estimata la un miliard de euro/an. Toata problema rezulta din faptul ca piata nu este organizata si lipseste o legislatie unitara”, ne-a declarat Aurel Tanase, directorul general al Organizatiei Nationale Interprofesionale pentru legume sI fructe Prodcom.
Producatorii de legume si fructe considera ca trebuie adoptate norme si hotarari care sa reglementeze toate zonele pietei de profil, incepand de la a facilita accesul in complexele agroalimentare a producatorilor (care pot desface individual produsele sau printr-o forma de asociere), separarea la stadurile de vanzare a produselor de import de cele de export, pana la monitorizarea atenta a pietelor de gros unde sa se instaleze cantare electronice pentru verificarea camioanelor atat la intrare, cat si la iesire.
Productia de pe piata interna se directioneaza intr-o proportie de 20-25% in supermarketuri, restul mergand pe piata agroalimentara. „Categoriile de comercianti mici si medii opereaza de obicei in piete si in cele mai dese cazuri fara documente sau cu acte pe o cantitate mult mai mica decat desfac la taraba. E o practica care se cunoaste, dar masurile intarzie de ani si ani de zile. Zona cea mai evidenta de evaziune fiscala este cea a interfetei dintre producatori si consumatori. Putem estima, fara sa gresim ca evaziunea cu legume si fructe atinge cote care chiar depasesc 65- 70%. Evaziunea nu apare doar la ceea ce se produce pe piata interna ci trebuie sa luam in calcul si importurile unde firmele fantoma actioneaza nestingherit de ani de zile. Foarte probabil, piata nefiscalizata a importurilor de legume-fructe este undeva in intervalul 40-60%”, a precizat Emil Farago, presedintele Asociatiei Nationale a Producatorilor de Fructe.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 august 2009
Foto: Romania libera
Romulus Cristea
Pe piata legumelor si fructelor din Romania sunt prezente doua mari categorii de producatori. In prima categorie se incadreaza persoanele fizice autorizate, societatile comericale si grupurile de producatori, iar din a doua categorie fac parte micii producatori. „Perturbarile apar in cea mai mare masura in zona micilor producatori unde nu se lucreaza cu documente si de cele mai multe ori chiar certificatele de producatori sunt de forma, nu sunt autentice. Pe lantul de la producatori la consumatori preturile ajung sa se dubleze, chiar sa se tripleze, nejustificat de mult si daca mai adaugam ca intermediarii si o parte din comerciantii finali evita sa lucreze legal, cu facturi, se ajunge dimensiuni enorme ale evaziunii fiscale pe o piata estimata la un miliard de euro/an. Toata problema rezulta din faptul ca piata nu este organizata si lipseste o legislatie unitara”, ne-a declarat Aurel Tanase, directorul general al Organizatiei Nationale Interprofesionale pentru legume sI fructe Prodcom.Producatorii de legume si fructe considera ca trebuie adoptate norme si hotarari care sa reglementeze toate zonele pietei de profil, incepand de la a facilita accesul in complexele agroalimentare a producatorilor (care pot desface individual produsele sau printr-o forma de asociere), separarea la stadurile de vanzare a produselor de import de cele de export, pana la monitorizarea atenta a pietelor de gros unde sa se instaleze cantare electronice pentru verificarea camioanelor atat la intrare, cat si la iesire.
Productia de pe piata interna se directioneaza intr-o proportie de 20-25% in supermarketuri, restul mergand pe piata agroalimentara. „Categoriile de comercianti mici si medii opereaza de obicei in piete si in cele mai dese cazuri fara documente sau cu acte pe o cantitate mult mai mica decat desfac la taraba. E o practica care se cunoaste, dar masurile intarzie de ani si ani de zile. Zona cea mai evidenta de evaziune fiscala este cea a interfetei dintre producatori si consumatori. Putem estima, fara sa gresim ca evaziunea cu legume si fructe atinge cote care chiar depasesc 65- 70%. Evaziunea nu apare doar la ceea ce se produce pe piata interna ci trebuie sa luam in calcul si importurile unde firmele fantoma actioneaza nestingherit de ani de zile. Foarte probabil, piata nefiscalizata a importurilor de legume-fructe este undeva in intervalul 40-60%”, a precizat Emil Farago, presedintele Asociatiei Nationale a Producatorilor de Fructe.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 august 2009
Foto: Romania libera
Recolta de grau scazuta nu modifica, deocamdata, pretul painii
Oficialii Ministerului Agriculturii si reprezentantii organizatiilor producatorilor agricoli sustin la unison ca nu sunt motive pentru o eventuala crestere a pretului painii in acest an. Desi productia de grau este mai mica decat anul trecut cand s-a inregistrat o crestere importanta, cantitatea recoltata pana in prezent este suficienta pentru acoperirea consumul intern si pentru insamantari.
Pana in prezent graul a fost recoltat de pe 97% din suprafete, iar cantitatea din acest an a insumat 5,22 milioane tone de grau. Desi recolta este cu 20% mai mica decat anul trecut, pretul painii nu ar trebui sa creasca, potrivit ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ilie Sarbu. "O crestere a pretului painii nu ar fi justificata din punct de vedere al materiei prime", a declarat Sarbu, intr-o conferinta de presa. Desi de acord cu afirmatiile ministrului Agriculturii referitoare la pretul painii, reprezentantii producatorilor agricoli sustin ca seceta si ploile au redus productia agricola cu 40-45%. "Nu stim cum s-au facut raportarile de productie catre Ministerul Agriculturii. Noi am estimat ca seceta si problemele de finantare datorate crizei au redus recolta cu 40%, chiar pana la jumatate.
Pe langa faptul ca nu au cazut precipitatii cand era nevoie, s-au folosit si mai putine ingrasaminte, din lipsa de bani. Insa, daca tinem cont ca pentru intern avem nevoie de aproape patru milioane tone (trei pentru consum si aproximativ 800 mii tone pentru insamantari), nu sunt motive pentru a se majora pretul la paine", ne-a declarat stefan Nicolae, presedintele organizatiei profesionale Agrostar.
Stocuri pentru autoconsum
Estimarile specialistilor din Ministerul Agriculturii indica si faptul ca mai exista in hambarele fermierilor stocuri de grau pentru autoconsum de aproape un milion de tone. "Este clar ca recolta de cereale din acest an este mai mica decat anul trecut. Criza si conditiile meteo nefavorabile au contribuit la reducerea productiei. Insa si in aceste conditii este grau suficient, cel putin pana la sfarsitul anului, pentru a nu se creste pretul la produsele de panificatie.
Este probabil sa apara probleme abia de anul viitor, daca in perioada februarie-martie va fi necesar sa se importe grau de panificatie. Nu doar cantitatea de grau este importanta, ci si calitatea acestuia. Daca cantitatea de grau este suficienta in acest an, calitatea graului lasa de dorit. Agricultorii au anuntat inca de acum cateva luni ca exista probleme cu calitatea graului, in special din cauza secetei care s-a manifestat peste tot in tara", a precizat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara.
Anul trecut, datorita conditiilor meteo prielnice recolta de grau, care a atins 7,8 milioane tone, a crescut cu 153% fata de anul anterior cand seceta facuse ravagii si se atinsese un minimum al ultimilor ani agricoli. Productii comparative cu cele din anul 2008 au mai fost doar in anii 2001 si 2004.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 august 2009
Foto: Romania libera
duminică, 9 august 2009
Start intarziat la Prima Casa
» La o luna de la demararea Programului "Prima Casa", Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a aprobat 237 de dosare de cereri de garantie din partea statului pentru credite de locuinta, alte cateva zeci fiind in curs de analiza. De asemenea, cateva mii de persoane au trecut pragul bancilor pentru a se interesa de program, insa numarul celor care au obtinut imprumutul este de zeci de ori mai mic.
Romulus Cristea
Programul "Prima Casa" se urneste cu greu, desi a trecut o luna de la debutul oficial, cand a fost contractat primul credit, aprobat de BRD. Lansarea programului a fost marcata oficial pe 8 iulie, cand, in prezenta prim-ministrului si a altor oficialitati, o familie formata din doi tineri casatoriti care depusesera dosarul de credit in luna iunie a semnat contractul de credit pentru un apartament de doua camere. Valoarea creditului a fost de 43.000 euro.
Intr-o prima etapa, din cele 20 de banci care isi anuntasera initial intentia de a participa la program, doar 13 au semnat prima forma a Conventiei cu Fondul de Garantare, acestea acordand credite de 2,5 milioane euro. Apoi, bancherii au observat o serie de lacune ale Conventiei cu Fondul si s-a decis sa se faca unele modificari care interesau mai putin consumatorul, avand menirea sa clarifice unele aspecte legale: verificarea asigurarii, executarea garantiei, instituirea ipotecii legale, si nu conventionale, si includerea in program a locuintelor nou-construite prin credit bancar si deja ipotecate.
La mijlocul saptamanii trecute, 17 banci din cele 19 ramase in cursa (ING Bank, nemultumita de prima forma a Conventiei de garantare, s-a retras si a anuntat ca va lansa un produs similar cu creditul "Prima Casa") semnasera noua conventie cu Fondul de Garantare, iar celelalte doua se pregateau sa semneze.
"Pana in prezent, am acordat garantii in valoare de 9,6 milioane euro pentru 236 de credite distribuite prin sapte banci", ne-a declarat Irina Constantinescu, director in cadrul FNGCIMM.
Reprezentantii bancilor, dar si cei ai agentiilor imobiliare afirma ca numarul persoanelor care sunt interesate de program este foarte mare, dar in realitate numarul contractelor incheiate este inca mic, existand asteptari pozitive pentru urmatoarea perioada.
"Ne-au intrat peste 8.000 de oameni in banca pentru credite in cadrul Programului «Prima Casa». Dintre acestia, circa 400 sunt in contact cu noi si doar 11 au gasit casa, au semnat contractul si cu noi, si cu vanzatorul. Ca individul sa ajunga la banca si sa ia creditul, trebuie sa rezolve o serie de probleme inainte, printre care si sa stabileasca locuinta pe care vrea sa o achizitioneze", a declarat presedintele CEC Bank, Radu Ghetea, citat de Mediafax.
Pentru creditele prin Programul "Prima Casa", persoanele interesate vor plati un avans de 5% pentru o locuinta de maximum 60.000 euro sau de 3.000 euro plus diferenta din pretul de achizitie.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 10 august 2009
Foto: Romania libera
miercuri, 5 august 2009
Usoare semne de temperare a declinului din industrie
» Desi comenzile noi din industrie au inregistrat in iunie o noua cadere pe rate anuale (luna calendaristica din 2009 raportata la luna similara din 2008), pentru a saptea luna consecutiv, amplitudinea s-a atenuat in ultimele doua luni ale semestrului I. Analisti economici afirma ca micile cresteri ale comenzilor de la o luna la alta ar putea fi semnele unei redresari timide in industrie.
Romulus Cristea
In luna iunie, comenzile noi din industrie pe total (piata interna si piata externa) au crescut fata de luna precedenta cu 4,9% si au scazut fata de luna corespunzatoare din anul anterior cu 16,2%, marcand a saptea luna de scaderi consecutive, potrivit datelor anuntate de Institutul National de Statistica (INS).
De asemenea, cifra de afaceri din industrie, pe total, a crescut, in termeni nominali, fata de luna precedenta cu 7,4% si a scazut fata de luna corespunzatoare din anul precedent cu 16,6%, pentru a opta luna consecutiv, ultima crestere fiind consemnata in octombrie 2008, cand afacerile din industrie au crescut cu 7,3% fata de aceeasi luna din anul 2007. Chiar daca ritmul anual consemneaza scaderi atat pentru comenzile din industrie, cat si pentru cifra de afaceri, pe total, indicatorii valorici indica cresteri de la luna la luna in trimestrul II, ceea ce ar putea indica o usoara redresare in sector.
De exemplu, indicatorii valorici ai comenzilor noi din industrie au avut o tendinta crescatoare de la o luna la alta si au atins in iunie cel mai inalt nivel pentru toata perioada semestrului I. "Atenuarea caderii ratei anuale in ultimele doua luni ale semestrului I, atat pentru comenzile noi din industrie, cat si pentru cifra de afaceri din industrie, ar putea indica semnele de mult asteptate de noi ale unei mici redresari, de reluare a activitatii in industrie. Oricum, in Romania totul depinde – vrem, nu vrem – de reluarea unor investitii in tari dezvoltate precum Franta, Germania etc. S-ar putea sa avem mici semne de redresare, e posibil sa incepem sa recuperam prin reluarea unor activitati. Dar, de la o industrie la alta, totul e diferentiat. Sunt intreprinderi care au reluat activitatile la maximum in baza unor comenzi recente si sunt inca intreprinderi care o duc rau si inchid activitatile", a declarat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Cifra de afaceri din industrie, in luna iunie 2009, comparativ cu luna precedenta, a crescut pe total industrie cu 7,4%, sustinuta de cresterea din industria prelucratoare (7,6%) si industria extractiva (2,3%).
Pe marile grupe industriale, cresteri ale cifrei de afaceri s-au inregistrat in sectoarele: industria bunurilor de capital (14,2%), industria energetica (11,1%), industria bunurilor de folosinta indelungata (6,8%) si industria bunurilor de uz curent (4,8%).
Comenzile noi din industrie, in luna iunie 2009, comparativ cu luna precedenta, au fost mai mari cu 4,9%. Pe marile grupe industriale s-au inregistrat cresteri ale comenzilor noi in toate sectoarele, astfel: industria bunurilor de capital (10,2%), industria bunurilor de uz curent (8,6%) si industria bunurilor de folosinta indelungata (0,3%). Industria bunurilor intermediare a scazut cu 3,6%.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 august 2009
Foto: Romania libera
Criza a redus spre zero avansul preturilor din industrie
In iunie, preturile productiei industriale (luand in calcul piata interna si piata externa) au inregistrat o crestere cu 0,6% comparativ cu luna precedenta si s-au situat aproape la acelasi nivel cu cel inregistrat fata de luna corespunzatoare din anul 2008, potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica (INS).
Romulus Cristea
Preturile productiei industriale in luna iunie, per total piata interna si piata externa, au inregistrat o crestere cu 0,6% comparativ cu luna precedenta. In luna mai, preturile productiei industriale per total au inregistrat o crestere cu 0,4% comparativ cu luna precedenta si o crestere cu 1,4% fata de luna corespunzatoare din anul 2008. Pe sectoare de activitate, in iunie preturile produselor din industria prelucratoare au crescut cu 1,0%, cele din industria extractiva au scazut cu 1,3%, preturile produselor la productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat au scazut cu 0,4%. Preturile produselor la distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare s-au situat aproape la acelasi nivel inregistrat in luna anterioara, a anuntat INS.
Pe marile grupe industriale, cresteri de preturi au fost la produsele din industria energetica (2,7%), industria bunurilor de capital (0,6%), industria bunurilor de uz curent (0,3%), industria bunurilor de folosinta indelungata (0,2%). Scaderi de preturi au fost la produsele din industria bunurilor intermediare (-1,0%). Preturile productiei industriale per total (piata interna si piata externa) s-au situat la acelasi nivel inregistrat fata de luna corespunzatoare din anul 2008 (o comprimare de doar 0,03%, pe fondul scaderilor din industria extractiva si prelucratoare).
Preturile la electrocasnice in UE au crescut cu 1,9%
In schimb, luand in calcul doar evolutia preturilor productiei industriale pe piata interna, Romania s-a plasat in iunie pe locul 3 in UE, dupa Malta si Ungaria, in functie de ritmul de crestere a preturilor practicate de producatorii industriali, de 1,3%, fata de aceeasi perioada din 2008, potrivit Eurostat. Romania, Ungaria si Malta sunt singurele state din UE in care preturile din industrie (piata interna) au crescut. Cele mai importante comprimari anuale ale preturilor practicate de producatorii industriali au fost inregistrate de Olanda (-13,2%), Danemarca (-11,2%) si Belgia (-9,4%). Preturile la energie in UE au scazut cu 16%, insa preturile bunurilor de folosinta indelungata au crescut cu 1,9%.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 august 2009
Foto: Royalty Free Photos
Misiunea FMI cere reglementarea pensiilor speciale
Romulus Cristea
Delegatia Fondului Monetar International a cerut Guvernului ca pensiile speciale sa fie calculate in raport cu nivelul contributiilor sociale platite, iar pensionarea din motive medicale sa fie strict reglementata, in conditiile in care aproape un sfert din romani ies din activitate pe caz de boala. FMI a mai cerut si cresterea varstei de pensionare, conditie pe care Executivul s-a obligat sa o aplice, gradual, prin acordul stand-by. Solicitarile Fondului ar fi fost transmise Guvernului de membrii delegatiei FMI la Bucuresti, potrivit Mediafax.
Delegatia Fondului Monetar International a cerut Guvernului ca pensiile speciale sa fie calculate in raport cu nivelul contributiilor sociale platite, iar pensionarea din motive medicale sa fie strict reglementata, in conditiile in care aproape un sfert din romani ies din activitate pe caz de boala. FMI a mai cerut si cresterea varstei de pensionare, conditie pe care Executivul s-a obligat sa o aplice, gradual, prin acordul stand-by. Solicitarile Fondului ar fi fost transmise Guvernului de membrii delegatiei FMI la Bucuresti, potrivit Mediafax. Noua lege a pensiilor, în curs de elaborare, va integra prevederile acordului încheiat cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana privind cresterea vârstei de pensionare.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 august 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
