Se afișează postările cu eticheta BNR. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta BNR. Afișați toate postările

joi, 13 mai 2010

Croitoru: 500.000 de bugetari stau degeaba

Profesorii şi medicii reprezintă mai puţin de jumătate din angajaţii de la stat. 

Romulus Cristea

Chiar dacă estimările din ultima perioadă indică că în sectorul bugetar ar fi angajaţi 100.000-200.000 de oameni a căror productivitate a muncii este foarte redusă, situaţia reală se referă la 500.000 de oameni care „nu au ce să facă în sectorul bugetar", potrivit declaraţiilor lui Lucian Croitoru făcute în cadrul unei întâlniri cu doctoranzii de la Academia de Studii Economice
.


Consilierul guvernatorului BNR, citat de Mediafax, consideră că principala preocupare a Guvernului trebuie s-o reprezinte „curăţarea bugetului", care în momentul de faţă este plin de „foarte multe mizerii". Aproape jumătate din angajaţii din sectorul bugetar lucrează în administraţia publică centrală, în principal în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat, iar cele mai puţine posturi sunt ocupate în sistemul de sănătate şi universităţi (sub jumătate din total), conform unui document al Ministerului Finanţelor elaborat în ultimul trimestru din 2009. În luna martie, numărul total de posturi ocupate în sectorul bugetar se ridică la 1.360.376 persoane, dintre care 674.051 în administraţia publică centrală şi 686.325 în administraţia locală.

„Stimulentele" din administraţie: 1,1 miliarde lei
Fondul de stimulente rezervat angajaţilor din instituţii publice a depăşit anul trecut 1,1 miliarde lei, pentru un număr mediu total de 336.648 posturi plătite, fără ca nivelul câştigului salarial mediu brut total să scadă în majoritatea instituţiilor sub 3.000 lei. Cel mai mare fond de stimulente a fost în Ministerul Finanţelor (890,7 milioane lei) şi Ministerul Muncii (213,2 milioane lei). Un fond important de stimulente a fost achitat şi în Ministerul Mediului (13,99 milioane lei). Stimulente au fost plătite unor angajaţi ale căror câştiguri salariale medii brute nu au scăzut în cele mai multe cazuri sub 3.000 lei, ci au urcat şi până la 9.700 lei. Cele mai mari câştiguri salariale medii brute din instituţii care au rezervat astfel de fonduri de stimulente sunt indicate pentru Consiliul Superior al Magistraturii (9.771 lei), Înalta Curte de Casaţie (8.753 lei), Curtea de Conturi (6.255 lei), Ministerul Public (6.002 lei), Ministerul Justiţiei (4.626 lei), Secretariatul General al Guvernului (3.209 lei), Ministerul Administraţiei şi Internelor (3.161 lei). Fondul total de salarii la nivelul instituţiilor publice a depăşit 12,4 miliarde lei.

În următorii ani, 250.000 de bugetari mai puţin
Din totalul posturilor din sectorul bugetar, 389.910 sunt ocupate în educaţie şi 194.886 în sănătate, în timp ce în instituţii administrative lucrează 410.926 persoane la nivel central şi 364.654 persoane la nivel local. Numărul total al angajaţilor cu statut de funcţionari publici este de 148.000. „Numărul bugetarilor cu statut de funcţionari publici nu depăşeşte 148.000, iar în ultimii ani 18.000 de funcţionari au ieşit din sistem. Din totalul bugetarilor, funcţionarii reprezintă 10%. În ultima perioadă, au fost disponibilizaţi funcţionari publici din instituţii precum Inspecţia Muncii şi Protecţia Consumatorilor", ne-a declarat Liviu Toader, vice-preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici. Peste 140.000 de angajaţi din sectorul public vor fi disponibilizaţi până la începutul anului viitor, pentru a menţine cheltuielile de personal în 2011 în limitele convenite cu FMI. Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat, luni, că personalul din sectorul public ar trebui să scadă pe termen mediu, în următorii ani, cu 250.000 de salariaţi, respectiv o reducere similară angajărilor suplimentare din perioada 2006-2008.

1.200 euro, pensia medie pentru „speciali"
Guvernul plăteşte lunar pensii medii de serviciu în cuantum cuprins între 1.176 lei şi 9.182 lei pentru un număr de peste 8.340 parlamentari, diplomaţi, magistraţi etc. Statul cheltuieşte anual 120 milioane euro pentru plata pensiilor speciale către 8.342 persoane, reprezentând 0,14% din totalul pensionarilor. Astfel, pensia medie lunară pentru categoriile „speciale" este de aproape 1.200 euro. Din totalul beneficiarilor, 694 sunt diplomaţi, care încasează o pensie medie de 4.270 lei, 1.737 sunt foşti angajaţi din industria aeronautică, cu o pensie medie de până la 9.182 lei, iar 511 sunt parlamentari, cu o pensie de 3.634 lei.


Distribuţia bugetarilor:
instituţii finanţate integral de la bugetul: 345.681 salariaţi
instituţii finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale: 10.575 salariaţi
instituţii subvenţionate din bugetul de stat: 39.123 salariaţi
unităţi sanitare finanţate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate: 194.886 salariaţi
universităţi de stat: 68.239 salariaţi
învăţământul preuniversitar: 321.671 salariaţi
autorităţi executive locale: 298. 281. salariaţi

Articol aparut in ziarul Romania libera din 14 mai 2010
Foto: Romania libera

joi, 6 august 2009

Prognoza BNR: Scade inflatia anuala

Banca Nationala a Romaniei a revizuit in scadere prognozele de inflatie pentru anii 2009 si 2010. Astfel, in acest an se preconizeaza o rata anuala a inflatiei de 4,3%, fata de 4,4%, proiectata in Raportul asupra inflatiei din luna mai, in timp ce pentru anul viitor se preconizeaza atingerea unui nivel de 2,6%, inferior valorii proiectate anterior de 2,8%.
"Nu avem mari modificari in ceea ce priveste proiectiile de sfarsit de an. Pentru decembrie 2010 suntem ceva mai optimisti, in loc de 2,8% la sfarsitul anului viitor vedem 2,6%, cu datele actuale", a precizat guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, intr-o conferinta de presa pentru prezentarea raportului asupra inflatiei. Potrivit guvernatorului, principalul factor de incertitudine ramane evolutia crizei economice internationale. "Incercam sa fim realisti si sa spunem ca sunt atatia factori incat prognozele noastre pot sa se schimbe. Primul ar fi acela ca nu stim cu suficienta exactitate cum va evolua criza economica globala. Observam o mare diversitate de previziuni", a declarat Isarescu, citat de Mediafax.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 august 2009

luni, 29 iunie 2009

"Prima Casa", contragreutate mica la picajul din constructii

» Creditele garantate de stat pentru locuinte vor putea fi accesate de beneficiari din 15 iulie.

»Patronatele nu intrevad o redresare in domeniul constructiilor pentru urmatoarele luni.

»Numarul autorizatiilor de construire in primele cinci luni, comparat cu anul trecut, a scazut cu 18%.

Populatia va putea accesa creditele garantate de stat prin intermediul Programului "Prima Casa" incepand cu 15 iulie, potrivit declaratiilor ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea. "Pana pe 15 iulie cel tarziu, daca este sa vorbim despre toate bancile, programul va intra in efectivitate si apoi oamenii pot lua credite", a afirmat ministrul Finantelor la finalul sedintei saptamanale a PDL. Pana pe 2 iulie a.c. se va semna un ordin comun intre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul IMM-urilor, in care va fi stabilita conventia de implementare a Programului "Prima Casa", iar bancile urmeaza sa semneze individual conventiile de garantare.
Plafonul de garantare de catre stat a creditelor pentru acest an este de un miliard de euro, ceea ce inseamna ca vor fi 16.000 de beneficiari. Garantia statului se distribuie in limita sumei de 60.000 euro pentru un credit contractat de un beneficiar, pentru o suma mai mare, persoana care doreste sa achizitioneze un apartament mai scump fiind nevoita sa completeze singura diferenta de bani. Programul guvernamental "Prima Casa" are ca scop principal deblocarea tranzactiilor pe piata imobiliara, prabusita de aproape o jumatate de an, sperandu-se si in deblocarea din sectorul de constructii.

Cifrele comunicate de Institutul National de Statistica (INS) nu indica deocamdata vreun semn de redresare in domeniul constructiilor: in primele cinci luni ale anului, comparat cu perioada similara a anului trecut, numarul autorizatiilor de construire a fost in scadere cu aproape 18%, mentinand tendinta de scadere evidenta inceputa din ianuarie.
Analistul economic Ilie serbanescu considera ca Programul "Prima Casa" nu va compensa caderea abrupta din constructii. "Programul guvernamental va sustine, mai degraba, bancile. Vor mai beneficia si unii dezvoltatori imobiliari care au proiecte incepute si neterminate sau locuinte nevandute. Nu se va revigora sectorul constructiilor de locuinte, creditele indreptandu-se preponderent spre locuintele deja existente in piata", a precizat Serbanescu.

De asemenea, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii – ARACO –, Laurentiu Plosceanu, apreciaza ca efectele Programului "Prima Casa" se vor simti, probabil, in domeniul constructiilor abia de la anul. "Principala problema a dezvoltatorilor imobiliari, a constructorilor, in general, ramane lipsa acuta de finantare. Destinatia creditelor va fi, in principal, pe lucrari care se executa deja in prezent si abia dupa aceea vor incepe eventual noi dezvoltari de proiecte. In situatia actuala, scaderile din sectorul de constructii vor continua si pentru trimestrul trei. Nu sunt inca semne de revenire", a declarat Plosceanu.

Articol aparut in ziarul România liberă din 30 iunie 2009
Foto: România liberă

vineri, 27 martie 2009

Angajamentul bancilor

» Grupurile bancare nu-si vor retrage banii din Romania si vor sustine subsidiarele locale.

» Acordul convenit cu FMI include o estimare a cresterii economice intre 0 si 1% in 2010.

Noua banci straine care au filiale in Romania si-au dat acordul scris, in cadrul intalnirii de joi, de la Viena, unde s-au intalnit cu reprezentantii institutiilor financiare internationale, angajandu-se sa nu retraga bani din tara noastra si sa participe cu capital suplimentar pentru sustinerea subsidiarelor locale, potrivit Mediafax. Mai mult, grupurile bancare vor sustine testul de stres pe care Banca Nationala a Romaniei (BNR) il va face pentru verificarea stabilitatii sistemului bancar. "Suntem constienti ca este in interesul nostru colectiv si in interesul Romaniei sa subscriem la angajamente coordonate de a mentine in intregime expunerea pe piata romaneasca", se precizeaza intr-o declaratie comuna a celor noua grupuri financiare transmisa de Fondul Monetar International (FMI).

La intalnirea de la Viena au participat (alaturi de oficiali ai Fondului Monetar International, ai Comisiei Europene, ai Bancii Mondiale, Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare si ai Bancii Europene de Investitii) presedintii Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus si prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

Inaintea intalnirii de la Viena, Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, declarase ca reprezentantii institutiilor financiare internationale "vor cere un tampon de capital pentru ca sa nu existe nici un pericol ca bancile din Romania sa scada sub un anumit nivel de lichidtate". Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca mentinerea finantarii de catre bancile-mama cu subsidiare in Romania poate fi convenita pe baza unui acord voluntar, care poate avea si o forma scrisa, pornind de la principiul ca institutiile bancare sunt primele care ar suferi din cauza unor dezechilibre economice.
Isarescu a mai precizat ca intelegerea cu bancile-mama poate avea doar caracterul unui acord voluntar si nicidecum obligatoriu, pentru a nu incalca principiul UE privind libera circulatie a capitalului.

Scrisoarea catre FMI a ajuns la Washington, fondul va raspunde in aprilie
Scrisoarea de intentie a Guvernului pentru Fondul Monetar International (FMI) privind acordul de finantare a ajuns la sediul din Washington al institutiei. FMI urmeaza sa trimita un raspuns autoritatilor romane la inceputul lunii aprilie, potrivit Mediafax. Scrisoarea a fost trimisa catre FMI miercuri, 25 martie.
Romania a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar International (FMI) pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro.
Programul de ajutor extern urmeaza sa fie discutat de Consiliul Executiv al FMI de la Washington in urmatoarele saptamani, iar prima transa a finantarii, de cinci miliarde euro, va fi disponibila imediat dupa aprobare. Acordul convenit de autoritatile din Romania cu delegatia Fondului Monetar International include o estimare a cresterii economice cuprinsa intre 0 si 1% in 2010, a anuntat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.

Foto: Romania libera;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 28 martie 2009

joi, 30 octombrie 2008

Socoteala de criza a BNR: Economia creste cu 4,6% in 2009

"Anul viitor, cresterea economica va fi de 4,6% din PIB, iar deficitul de cont curent de 13,3% din PIB", a declarat ieri Cristian Popa, viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Estimarea BNR a luat in calcul efectele accentuarii crizei internationale, cifra avansata pentru cresterea economica din 2009 fiind chiar mai severa decat estimarea FMI (4,8%). Comisia Nationala de Prognoza a revizuit saptamana trecuta in scadere estimarea privind cresterea economica din 2009, de la 6,5% la 6%, anticipand incetiniri ale activitatii in toate sectoarele, cu un declin mai puternic in cazul constructiilor, unde se asteapta totusi un avans de 12,8% fata de 28,8% in acest an.
Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), considera ca 4,6% crestere economica indica o situatie buna daca tinem seama de contextul actual mondial. "Ar fi bine sa fie asa. Chiar si la aceasta valoare se mentine un nivel al cresterii economice, chiar daca in anii precedenti vorbeam de 6-8%. Insa in aceste conditii trebuie analizat foarte bine cum sa se mentina cresterea. Motoarele cresterii economice raman constructiile, agricultura si serviciile. Trebuie mentinut ritmul cresterii prin adoptarea unor masuri care sa stimuleze aceste sectoare. De exemplu, in constructii, unde 85% din materialele de constructii sunt fabricate in tara, modificarea cotei de TVA de la 19% la 5% ar avea efecte benefice pentru dinamizarea sectorului in aceasta perioada. La fel, in agricultura ar trebui acordate subventii la nivelul celor din Europa", a precizat Parvan.
CNP indica pentru anul viitor o crestere cu 4,7% a industriei si cu 5,8% a serviciilor, in timp ce agricultura va avea o dinamica de 3,5%, pe fondul unei productii bune si in 2008.
In schimb, Ilie serbanescu, analist economic, apreciaza ca "nici BNR, nici Comisia de Prognoza nu au cum sa evalueze plauzibil cresterea economica pentru 2009". Analistul afirma ca sunt mai multe aspecte care pot interveni in perioada urmatoare. "Nimeni nu stie inca care va fi situatia politica de la noi (in legatura cu alegerile parlamentare din noiembrie – n.n), ce va face noul Guvern, si nu putem evalua impactul crizei internationale. Guvernul actual lasa o Romanie care a fost obisnuita sa aiba un buget de cresteri inalte si nu a prea pus nici o rezerva deoparte. Ramane de vazut, in functie de politica promovata, cresterea economica poate sa fie dusa si la zero si sub zero", a subliniat serbanescu.
Primul ministru Calin Popescu Tariceanu a declarat in mai multe randuri ca estimarile analistilor cu care s-a intalnit incadreaza cresterea PIB pentru anul viitor intre 4% si 6%.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 octombrie 2008

Foto: Romania libera

www.romanialibera.ro