Se afișează postările cu eticheta autostrada. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta autostrada. Afișați toate postările

duminică, 7 martie 2010

Bucuresti-Ploiesti: inaugurarea lui Boc, amanata pentru 2012


» Tronsonul de autostrada Bucuresti-Ploiesti nu va fi gata nici in acest an, dupa aproape trei ani de la demararea lucrarilor. Desi reprezentantii Guvernului condus de Emil Boc au anuntat, nu mai devreme de jumatatea anului trecut, ca in toamna anului 2009 vor fi asfaltati 30 de kilometri, iar din iulie 2010 se va putea circula pe autostrada intre centurile oraselor Bucuresti si Ploiesti, situatia din teren este cu totul alta: cel mult doi kilometri superficial asfaltati (intr-o zona des vizitata de oficiali si presa) si o parte din constructorii care afirma ca in nici un caz autostrada nu se va putea finaliza in cursul anului 2010.
Termenul initial pentru terminarea lucrarilor la tronsonul Bucuresti-Ploiesti a fost anuntat pentru 2009, in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. In 2009 se revine, iar noii reprezentanti ai Ministerului Transporturilor devanseaza lucrarile cu inca un an. Constructorii spun, in schimb, ca asfaltarea pe intreg tronsonul nu va fi incheiata, in cel mai fericit caz, mai devreme de prima jumatate a anului 2011, iar segmentul urban al autostrazii (circa sapte kilometri) va fi gata abia peste doi ani daca se obtine finantare si nu intervin alte probleme (de exemplu, cercetari arheologice care insa au fost deja previzionate de specialisti).

Romulus Cristea

Bugetul redus asigurat pentru a finanta continuarea lucrarilor este principala justificare a oficialilor cand vine vorba de intarzierile repetate la constructia de autostrazi. Aceeasi justificare se ofera la finele fiecarui an, cand se trage linie si se constata ca termenele de constructie nu sunt respectate. Cu toate acestea, politicienii nu se sfiesc sa tot anunte noi si noi termene, de cele mai multe ori nerealiste si care contrazic realitatea din teren.
In cazul tronsonului Bucuresti-Brasov, la jumatatea lunii februarie 2010, premierul Emil Boc a declarat in cadrul unei intruniri de la Ploiesti ca lucrarile sunt realizate in proportie de 50% si ca spera ca acestea sa fie finalizate pana la sfarsitul anului. De asemenea, Boc a afirmat intr-o conferinta de presa ca se lucreaza "in ritm accelerat" la constructia autostrazii.

Pentru a observa stadiul lucrarilor, o echipa a ziarului s-a deplasat la fata locului, in punctele de lucru ale autostrazii. Ca o prima observatie, potrivit spuselor lucratorilor aflati pe santier, lucrul a fost reluat pe 1 martie, dupa ce, in perioada decembrie 2009-sfarsitul lunii februarie 2010, iarna deosebit de grea a intrerupt lucrarile. Stadiul lucrarilor este practic la nivelul anului trecut, exceptand unele manopere la poduri si alte traversari. Cei 30 de kilometri de asfalt sunt, de fapt, maximum doi, in zona Barcanesti-Rafov, zona vizitata des de oficiali si jurnalisti cand li se prezinta stadiul lucrarilor. O alta portiune de autostrada deosebit de importanta si care practic reprezinta zona de preluare a traficului dinspre Bucuresti nici nu a fost inceputa. Este vorba de aproape 7 kilometri de drum intre zona Petricani din sectorul 2 si zona spre stefanesti de langa centura Bucurestiului.

Amanare dupa amanare
Termenul initial pentru terminarea tronsonului Bucuresti-Ploiesti, anul 2009, a fost anuntat in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. In 2009, se revine, iar noii reprezentanti ai Ministerului Transporturilor sustin ca lucrarile se vor termina cel tarziu la sfarsitul anului 2010. Deci o devansare de inca un an, insa se mai mentioneaza unele termene intermediare: in toamna anului 2009 se va turna asfalt pe 30 de kilometri, iar in iunie-iulie 2010, daca finantarile vor fi suficiente, am putea circula cu autovehiculele pe un segment de cateva zeci de kilometri din Autostrada Bucuresti-Brasov.
La inceputul acestui an au intervenit din nou probleme legate de buget. Chiar daca  anul acesta, potrivit promisiunilor, urmau sa se deschida circulatiei cei 12 kilometri intre centura ocolitoare a Bucurestiului si Moara Vlasiei, precum si cei 42 kilometri dintre Moara Vlasiei si Ploiesti, suma aprobata pentru proiect  este de 700 milioane lei, jumatate din cat ceruse compania pentru definitivarea lucrarilor. si cum banii asigurati de la buget sunt insuficienti, termenul va fi din nou amanat. Pana cand? Greu inca de raspuns. O parte din lucratorii aflati pe santiere ne-au declarat ca, si in conditiile in care ar fi bani suficienti si totul ar decurge fara probleme,  lucrarile la autostrada nu vor fi gata in nici un caz in acest an.

Partea urbana a autostrazii, peste doi ani
Autostrada Bucuresti-Ploiesti este impartita in doua segmente: Bucuresti-Moara Vlasiei (19,5 km), contract castigat in aprilie 2007 de consortiul italian Pizzarotti si Tirena Scavi, si tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti (42,5 km), contract adjudecat in octombrie 2006 de consortiul roman format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB si Pa & Co International. Valoarea totala de executie a celor doua segmente a fost stabilita la 420 milioane euro. Cele doua tronsoane sunt gata in proportie de 21% si, respectiv, 42%, potrivit informatiilor publicate pe  site-ul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
In prima portiune a autostrazii, intre Bucuresti si Moara Vlasiei, care insumeaza 19,6 kilometri, constructor este consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi. Lucrarile de santier avanseaza in mai multe puncte de lucru, incluzand atat constructia unor poduri si pasarele, cat si portiuni de kilometri intregi unde se lucreaza la terasament. Turnarea betoanelor pentru piloanele de la podul ce traverseaza Balta Cretuleasca a fost incetinita de descoperirea unui sit arheologic.
Partea urbana a autostrazii, care ar trebui sa faca jonctiunea intre zona Petrichioaia din sectorul 2 si zona centura, la stefanesti (la kilometrul 6 al autostrazii), nu va putea fi terminata mai devreme de 2012. "Amplasamentul nu a fost inca predat de beneficiar (CNADNR – n.n.), procedura este in desfasurare. Daca ni se preda terenul si nu intervin alte probleme (de exemplu, cercetari arheologice de mare durata), segmentul de autostrada ar putea fi finalizat intr-un an si jumatate-doi ani", ne-a declarat Francesco Burdisso, director de santier la Pizzarotti. 
Cat priveste stadiul exproprierilor, repre-zentantii constructorilor italieni spun ca, pe portiunea care se lucreaza, acestea sunt incheiate in proportie de peste 90%, existand doar mici suprafete ramase neexpropriate. "La noi, lucrarile sunt gata in proportie de peste 21% – stadiul fizic certificat. Cat priveste finantarea din acest an pentru continuarea lucrarilor, nu am fost inca informati. Urmeaza sa aflam. Au mai ramas si de anul trecut niste restante, dar nu mult. Conform planului nostru, asfaltarea autostrazii intre kilometrul 6 si kilometrul 19,5 se va face anul viitor, speram in prima jumatate a anului 2011", a precizat Burdisso.

Lucrari arheologice extinse
Cercetarile arheologice ale siturilor peste care va trece traseul viitoarei autostrazi au fost intrerupte pe perioada iernii si se vor relua peste doua saptamani. Cea mai ampla lucrare de cercetare arheologica se desfasoara in zona Baltii Cretuleasca, unde s-au descoperit un complex de locuire si o necropola cu morminte datate de la sfarsitul sec. XVI-prima jumatate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrazi ce trece prin stefanesti. "Cercetarea arheologica efectuata in perioada 18 mai-31 august 2009 pe traseul viitoarei Autostrazi A3 Bucuresti-Brasov, in zona viaductului de traversare a Vaii Pasarea, a condus la descoperirea unei necropole plane de inhumatie, datand din perioada sec. XVI-XVII, dar si a unor vestigii diverse apartinand unor structuri de habitat, incadrabile cronologic in perioada preistorica (culturile Glina, Hallstatt timpuriu) si in cea medievala, sec. IV-VI, cultura Dridu, sec. XVII-XVIII. Au fost investigate exhaustiv 271 de morminte de inhumatie si peste 80 de complexuri arheologice cu functiuni diverse (locuinte semiadancite, bordeie, cuptoare etc.), practic fiind cercetata integral intreaga suprafata afectata de construirea autostrazii. Cercetarea necropolei plane de inhumatie – situata in cuprinsul viitoarei cai rutiere –, dar si analiza spatiala a dispunerii defunctilor si a mormintelor indica foarte clar faptul ca este vorba de un cimitir crestin, datand de la sfarsitul secolului al XVI-lea si din secolul al XVII-lea, partea sa estica fiind afectata semnificativ de lucrari antropice moderne si contemporane. In baza observatiilor stratigrafice preliminare, se poate considera ca necropola plana de inhumatie din secolele XVI-XVII are suprapus orizontul de locuire medievala datand din sec. XVII-XVIII. Toate aceste descoperiri confirma potentialul arheologic semnificativ – relativ bine cunoscut anterior, datorita altor cercetari mai vechi, de mai mica sau mai mare amploare – existent de-a lungul Vaii Pasarea", ne-a declarat Corina Bors, de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care coordoneaza lucrarile arheologice din zona.

Cu autostrada in curte
Singura bucata de autostrada asfaltata (cu un prim strat superficial) se afla in zona Barcanesti-Rafov si nu depaseste o lungime de 2 kilometri. Pe tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti (42,5 km), contract adjudecat de consortiul roman format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB si Pa & Co International, se lucreaza, segmentat, in mai multe zone ale viitoarei autostrazi: Moara Vlasiei, Vlasia, Lipia, Barcanesti etc. Stadiul fizic certificat al lucrarilor de constructie este 42%,  un nivel dublu fata de primul segment al autostrazii (Bucuresti-Moara Vlasiei). Desi lucrarile au fost contractate inca din 2006, nici pana in prezent problema exproprierilor nu a fost in totalitate rezolvata. "Din 900 de dosare de expropriere, care reprezinta tot atatea loturi ale localnicilor, doar 400 au fost incheiate. La o parte, din cauza reverificarii documentatiei tehnice, s-a dat respingere, la o alta parte s-au efectuat plati conform legii. Sunt cazuri in care pe terenurile oamenilor se efectueaza de mai mult timp lucrari la autostrada, insa nu s-au platit banii de exproprieri. De asemenea, sunt zeci de contestatii in instanta, oamenii in general reclamand pretul mic platit pe teren", ne-a declarat viceprimarul de la Moara Vlasiei, Florin Cucu.
La Moara Vlasiei va fi expropriat un singur imobil, cel al Ioanei Mihai, in care locuiesc sase persoane. "Inca nu stim nimic clar, desi de 4-5 ani ni se tot spune ca s-ar putea sa fim demolati. Abia in toamna au venit sa faca un cadastru pentru expropriere. Altceva nu stim. Nu ni s-a spus nici ce bani primim, cat teren ramane sau unde ne mutam. Asteptam o decizie", ne-a declarat proprietara Ioana Mihai.

La Barcanesti, Savu Afina, proprietara unui imobil aflat pe traseul viitoarei autostrazi, a refuzat in cateva randuri sa se mute, desi a primit somatie. De cateva luni are in curtea altadata cultivata cu arpagic si rosii pilonii unui pod suspendat al autostrazii, iar casa este practic la nici 2 metri de autostrada. "Suntem, in total, noua persoane care locuim in aceasta casa. Am fost  data in judecata de compania de autostrazi, in aprilie avem termen la tribunal. Problema noastra este ca din banii primiti drept despagubire pentru casa nu vom reusi sa ridicam alta. Pentru teren am primit 30.000 lei, iar pentru casa ni s-au oferit 110.000 lei. Am primit trei somatii de evacuare, ne-am opus de fiecare data", spune Afina Savu. Langa casa femeii, constructorii au demolat celelalte constructii si au turnat pilonul podului peste DN1. 

Articol aparut in ziarul Romania libera din 8 martie 2010

Foto: Romania libera

joi, 22 octombrie 2009

Runda de prelungiri la negocierile pentru autostrada din Carpati

» Contractul de concesiune pentru tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov ar putea fi incheiat la sfarsitul anului, a anuntat ieri ministrul de resort, Radu Berceanu. Prelungirea negocierilor dintre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) si consortiul castigator se datoreaza unor probleme legate de termenele de finalizare.

Romulus Cristea


Incheierea contractului de constructie prin concesiune a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov se va putea realiza la sfarsitul anului, a declarat joi ministrul Transporturilor. Prelungirea termenului de negocieri cu cateva luni a fost anuntat dupa ce, in urma cu o luna si jumatate, tot ministrul Berceanu estimase ca semnarea efectiva a contractului de concesiune pentru proiectarea, finantarea, constructia si operarea Autostrazii Comarnic-Brasov va fi la sfarsitul lunii septembrie.
"Consortiul a castigat contractul in primavara si de atunci nu mai terminam negocierile. Problemele sunt legate de felul in care doresc sa puna oferta in contract. Este vorba de termene si sper ca spre sfarsitul anului sa incheiem contractul", a spus ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, la conferinta "Romania Construct Forum 2009".

Lucrarile incep din 2010 si dureaza patru ani
Licitatia pentru construirea prin concesionare a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov a fost castigata, in luna mai, de consortiul format din companiile Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions SA, Vinci Construction Grand Projets SAS si Aktor SA, valoarea contractului fiind de 1,5 miliarde euro.
Tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov va avea o lungime de 58 kilometri si vor fi realizate 57 de poduri, pasaje, viaducte si tuneluri. Autostrada va fi data in concesiune pe 30 de ani. Constructorul isi va putea recupera valoarea investitiei fie din taxa de autostrada, daca Guvernul va decide plata unei taxe, sau din alocatii de la bugetul de stat, in cazul in care circulatia pe viitoarea autostrada A3 nu va fi taxata.
Lucrarile de constructie pe segmentul de 58 de kilometri vor incepe in 2010 si vor dura patru ani. Dupa expirarea termenului de concesiune de 30 de ani, statul are posibilitatea sa prelungeasca perioada de administrare a autostrazii, sa preia administrarea prin Compania de Autostrazi ori sa organizeze o noua licitatie. Tronsonul Comarnic-Brasov face parte integranta din proiectul Autostrazii Bucuresti- Brasov, lucrarile de constructii fiind demarate in urma cu mai bine de doi ani si jumatate, insa nici pana in prezent nu exista vreun kilometru circulabil.
Reprezentantii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii sustin insa ca de anul viitor, incepand din iunie-iulie, daca vor exista finantarile necesare, se va putea circula pe toata portiunea Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 octombrie 2009
Foto: Romania libera

marți, 14 iulie 2009

Pe Autostrada Bucuresti-Ploiesti se va circula din 2010

Romulus Cristea

» Dupa mai bine de doi ani de la inceperea lucrarilor la tronsonul de autostrada Bucuresti-Ploiesti, nici un metru de drum nu este inca asfaltat. Termenul initial, anul 2009, anuntat in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban pentru finalizarea lucrarilor a fost devansat cu inca un an. Autoritatile promit ca in iunie-iulie 2010, daca finantarile vor fi suficiente, am putea circula cu autovehiculele pe un segment de cateva zeci de kilometri din Autostrada Bucuresti-Brasov. Presedintele tarii si primul-ministru au fost saptamana trecuta pe santierul viitoarei autostrazi, iar declaratiile privind stadiul lucrarilor au fost similare: se lucreaza de zor si mai avem doar un an pana la darea in folosinta a tronsonului Autostrazii Bucuresti-Ploiesti. Pentru a observa stadiul lucrarilor, o echipa a ziarului s-a deplasat la fata locului, in punctele de lucru ale autostrazii.

Pana in primul trimestru al anului, constructorii si oficialii din Ministerul Transporturilor argumentau ca intarzierile la lucrarile Autostrazii Bucuresti-Ploiesti sunt datorate in principal problemelor legate de exproprieri. In prezent procedurile de expropriere fiind mult simplificate, constructia autostrazii poate inainta mai lejer, iar singurele dificultati care mai sunt invocate sunt doar cele legate de finantare.
In prima portiune a autostrazii, intre Bucuresti si Moara Vlasiei, care insumeaza 19,6 kilometri, constructor este consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi. Lucrarile de santier avanseaza in patru puncte de lucru, incluzand atat constructia unor poduri si pasarele, cat si portiuni de kilometri intregi unde se lucra de zor la terasament. Fata de luna martie, schimbarile din zona sunt vizibile. Turnarea betoanelor pentru piloanele de la podul ce traverseaza balta Cretuleasca e incetinita de descoperirea unui sit arheologic.

Pe o portiune a traseului, zeci de muncitori, macarale, camioane, buldozere si dispozitive de turnat betoane fac un zgomot de nedescris, sub un nor de praf ridicat de rotile utilajelor. In continuarea viitoarei autostrazi, traseul e intrerupt brusc de o linie imaginara care delimiteaza terenul unde lucreaza in liniste arheologii la decopertarea celor peste o suta de morminte din necropola medievala.
Localnicii din stefanesti care in urma cu un an se opuneau cu inversunare exproprierilor, reclamand ca despagubirile erau sub pretul pietei, au acceptat situatia si, in mare parte, au incasat banii. "N-am avut ce sa facem, oricum lucrarile incepusera pe teren fara sa fim atentionati. Acum o luna am acceptat banii pe terenul expropriat", ne-a declarat Nicu Stefan, proprietar de teren in stefanesti, pe al carui fost teren de la Cretuleasca trece autostrada.

Asfaltarea de toamna
Si in celelalte comune de pe traseul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti se lucreaza pe mai multe portiuni ale viitoarei autostrazi. Langa Moara Vlasiei si Gruiu se efectueaza diverse lucrari la terasament. Andrei Filip, primarul comunei Moara Vlasiei, spune ca sunt in lucru 6-7 kilometri din autostrada. "La Padurea Surlari, unde au fost probleme, la inceperea lucrarilor, din cauza zonei protejate Natura 2000, s-au obtinut avizele si s-au facut defrisari. Probabil ca vor incepe si aici lucrarile in curand", ne-a declarat Andrei Filip. La Moara Vlasiei au existat nu mai putin de 900 dosare de expropriere, insa autoritatile locale afirma ca acestea nu mai incurca acum in nici un fel continuarea lucrarilor, printr-o hotarare de guvern fiind aprobata exproprierea intregului traseu al autostrazii. Eventualilor nemultumiti de pretul oferit pe terenuri le mai ramane doar calea judecatoriei, fara a se mai putea opune exproprierii propriu-zise.


La Vlasiei, unde lucrarile sunt executate de Euroconstruct, se lucreaza de asemenea la terasamentul autostrazii pe o lungime de cativa kilometri. Daca in august anul trecut si in martie anul acesta nu era nici un semn ca s-ar lucra pe santier, in prezent zeci de camioane, buldozere si compactoare sunt in plina activitate.
In punctele de lucru ale companiei UMB din zona Tancabesti, lucrarile se desfasoara in acelasi ritm intens ca la inceputul anului. Reprezentantii firmei afirma ca in toamna acest tronson va fi asfaltat si ca activitatile pe santier ar putea fi mult accelerate daca ar exista finantare permanenta.


In zona localitatii Barcanesti, la sfarsitul anului trecut si in primele luni ale anului curent defrisarille de paduri, dar si procedurile de expropriere a unor imobile apartinand atat persoanelor fizice, cat si autoritatii locale au intarziat o buna bucata de timp lucrarile de santier. In prezent, pentru expropriati nici nu se mai pune problema (ca in urma cu un an) de a li se construi alte locuinte; ei au primit in cont sume de bani pentru exproprierea caselor si locuintelor. In zona podului autostrazii ce traverseaza DN1, cativa localnici disperati refuza sa-si paraseasca locuintele, justificand ca sumele primite sunt foarte mici.

"In casa locuim noua persoane. Pentru teren am primit 30.000 lei, iar pentru casa ni s-au oferit 110.000 lei. Cu banii astia nu avem unde sa ne mutam; nu gasim o casa cu banii astia. Am refuzat sa plecam din locuinta, am fost dati in judecata si am primit trei citatii pentru evacuare in ultima perioada", ne spune, plangand, Afina Savu din Tancabesti. Langa casa femeii, constructorii au demolat celelalte constructii si au turnat pilonul podului peste DN1 chiar in calcanul unei case expropriate.

De la o centura la alta
Adrian Ionescu, directorul Directiei Infrastructura Rutiera din cadrul Ministerului Transporturilor, afirma ca in toamna se vor asfalta 30 kilometri din tronsonul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti. "Cei 30 de kilometri din portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti vor fi asfaltati in toamna, insa nu vor fi circulabili. Abia anul viitor, prin iunie-iulie, se va putea circula pe toata portiunea Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase."
Portiunea autostrazii care pleaca din Bucuresti pana la centura – vreo 5-6 kilometri – nu va fi executata in acest an. Abia in 2010 va incepe constructia acestui segment, cu termen de finalizare in anul 2011. Viitoarea Autostrada Bucuresti-Brasov este impartita in patru tronsoane: Bucuresti-Moara Vlasiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploiesti-Comarnic si Comarnic-Brasov. Lungimea totala a autostrazii ar urma sa fie de aproximativ 164 km. Specialistii afirma ca intreaga Autostrada Bucuresti-Brasov nu va putea fi terminata mai devreme de anul 2013.


130 de morminte la picioarele podului
Un complex de locuire si o necropola cu 130 de morminte datate sfarsitul sec. XVI-prima jumatate a sec. XVII au fost descoperite chiar la picioarele podului viitoarei autostrazi ce trece prin stefanesti, la balta Cretuleasca. Corina Bors, de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care coordoneaza lucrarile arheologice din zona, ne-a spus ca lucrarile de cercetare arheologica au inceput in luna mai si vor continua pana in prima jumatate a lunii august. "Aici, in zona Cretuleasca, unde este un sit arheologic, a fost descoperita necropola medievala de inhumatie si au fost deja cercetate 100 de morminte. La nord de necropola exista un complex de locuire din perioada medievala timpurie (cultura Dridu). Scheletele din morminte si inventarul gasit se scot, se cerceteaza si se depoziteaza la Muzeul National de Istorie, apoi se publica rezultatele cercetarii", ne-a declarat Corina Bors.

Cei 30 de kilometri din portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti vor fi asfaltati in toamna, insa nu vor fi circulabili. Abia anul viitor, prin iunie-iulie, se va putea circula pe toata portiunea Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase." Adrian Ionescu, directorul Directiei Infrastructura Rutiera – Ministerul Transporturilor

Cu banii primiti din despagubirile pentru terenul expropriat si casa care urmeaza sa fie demolata nu putem cumpara nimic. Am refuzat sa parasim locuinta si am fost dati in judecata pentru evacuare." Afina Savu, locuitor din Barcanesti

Articol aparut in ziarul Romania libera din 15 iunie 2009

Foto: Romania libera/ Andrei Dumitru

luni, 6 iulie 2009

CNADNR: datoriile depasesc de peste doua ori investitiile anuntate

» Pentru finalizarea unor lucrari de infrastructura, Guvernul vrea sa aloce 100 milioane euro pana la sfarsitul anului.

» Datoriile din primul semestru pentru lucrari executate la drumuri si autostrazi insumeaza 225 milioane euro.

» Autostrada Transilvania, Pasajul Baneasa si cateva centuri de ocolire a oraselor, considerate lucrari prioritare.

Guvernul ar urma sa aloce, pana la sfarsitul anului, 100 milioane euro pentru finalizarea unor lucrari de infrastructura care au fost deja incepute si care sunt considerate prioritare. Cel mai probabil, alocarea sumei de 100 milioane euro ar urma sa se faca in urma viitoarei rectificari bugetare din septembrie. "Avem peste 100 milioane de euro pentru finalizarea unor lucrari. Obiectivul nostru este ca in acest an sa finalizam lucrarile si sa nu mai lasam din nou lucrari incepute si neterminate", a afirmat Boc la sfarsitul saptamanii trecute, cu ocazia unei vizite pe santierul centurii Valcele-Apahida. Potrivit premierului, pana la sfarsitul anului se vor finaliza lucrarile la 42 kilometri ai Autostrazii Transilvania, la tronsonul Campia Turzii-Gilau, centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, centura municipiului Gherla, drumurile Cluj-Bistrita, Cluj-Suceava si Arad-Lugoj, centurile Timisoarei si Ploiestiului si Pasajul Baneasa.

Pentru proiectele de investitii derulate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) in 2009, finantarea de la buget este de aproximativ 1,7 miliarde lei (405 milioane euro), in conditiile in care reprezentantii institutiei afirma ca ar fi fost nevoie de o suma cel putin dubla pentru continuarea proiectelor, la care sa se adauge si fondurile externe nerambursabile. Mai mult, sustin oficialii CNADNR, in 2009 s-au platit datorii restante de 140 milioane euro, ramase din 2008.

In prezent, pentru lucrarile deja executate de constructori la drumuri si autostrazi in trimestrele I si II, CNADNR mai are de plata 948 milioane lei (225 milioane euro). "Pe santiere se lucreaza chiar daca mai sunt datorii catre constructori. Cei care executa lucrari trebuie platiti si se fac unele «reasezari», adica se dau bani pentru unele lucrari considerate mai importante. In august-septembrie va fi o rectificare de buget, care probabil va permite continuarea investitiilor", a declarat Dorina Tiron, director general CNADNR. Premierul Emil Boc a anuntat ca Guvernul va achita in aceasta luna companiei americane Bechtel o datorie de 48 milioane euro. Suma reprezinta cheltuieli curente neonorate pentru lucrarile la Autostrada Transilvania. "Sunt cheltuieli curente care practic trebuie aduse la zi si pe care in iulie le aducem in grafic. Este o datorie de 48 milioane euro", a afirmat Boc.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 iulie 2009

Foto: Romania libera

marți, 10 martie 2009

435 milioane euro pentru Autostrada Cernavoda-Constanta

Ministerul Transporturilor a incheiat un nou tip de contract pentru terminarea ultimelor tronsoane din Autostrada Soarelui. Centura de ocolire a orasului Constanta va fi gata peste 36 de luni si va costa 142 milioane euro.



In luna aprilie anul acesta vor incepe lucrarile de constructie la tronsoanele de autostrada Cernavoda-Medgidia si Medgidia-Constanta, a anuntat ieri Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii. Cele doua tronsoane de drum insumand 51 de kilometri vor completa traseul Autostrazii Soarelui, urmand sa fie finalizate in 2011.
Din 2007 pana in prezent nu s-a mai construit nici un kilometru la Autostrada Bucuresti-Constanta, desi lucrarile au fost inaugurate in urma cu mai bine de un sfert de secol. Ministrul Berceanu a declarat ieri ca s-au semnat contractele pentru trei lucrari.
Primul contract se refera la tronsonul Cernavoda-Medgidia, care va avea o lungime de 19,2 km, doua poduri si doua pasaje. Proiectantul este firma Colas, iar valoarea lucrarilor este de 224 milioane euro, din care 71% sunt fonduri de la Banca Europeana de Investitii (BEI), iar 29% sunt fonduri de la Guvern.

Cel de-al doilea tronson, Medgidia-Constanta, va avea o lungime de 31,8 km. Valoarea lucrarilor se ridica la 211 milioane euro, din care 71% printr-un contract de finantare de la BEI si 29% de la Guvern. Proiectantul este consortiul italiano-german Astaldi-Max Voegl. Pentru cele doua tronsoane de autostrada, termenul de finalizare este 24 de luni.
Tot ieri s-a anuntat si semnarea contractului pentru varianta de ocolire a municipiului Constanta, in lungime de 22 km, cu 11 poduri, 10 pasaje si cinci noduri rutiere. Valoarea lucrarilor este de 142 milioane euro, din care cu finantare BERD 54% si de la Guvern 46%. Contractul a fost atribuit proiectantului JVFCC-Astaldi, avand termenul de incepere in noiembrie 2008 si cel de finalizare de 36 de luni.

Pentru aceste doua tronsoane din Autostrada Soarelui, dar si pentru centura orasului Constanta, Ministerul Transporturilor a incheiat un nou tip de contract, care prevede posibilitatea de a amenda constructorii pentru nerespectarea termenelor contractuale. Daca dupa aplicarea amenzii constructorul continua sa nu remedieze problemele constatate, CNADNR va avea posibilitatea de a rezilia contractul si de a reface licitatia. "Am incheiat un alt tip de contract, dupa un alt model, in care partea romana, CNADNR, are dreptul de a amenda constructorul pentru nerespectarea termenelor intermediare si nerespectarea conditiilor de management al traficului in zona. Amenda este de 50.000 lei", a declarat Berceanu.

» 2.300 de imobile expropriate
In primele trei luni ale anului, Executivul a emis opt hotarari prin care s-a alocat suma de 366 milioane lei pentru plata a 2.317 imobile expropriate. Exproprierile au fost facute pentru lucrari la Autostrada Brasov-Cluj-Bors, Autostrada Bucuresti-Brasov si Autostrada Arad-Timisoara-Lugoj, precum si pentru drumurile de centura din Bucuresti, Ploiesti-Vest si Constanta.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 martie 2009

duminică, 1 martie 2009

Exproprierile rup Autostrada Bucuresti-Brasov

Reprezentantii ministerului Transporturilor au anuntat ca au in plan pentru acest an realizarea, cu prioritate, a 30 de kilometri din Autostrada Bucuresti-Brasov, desi in doi ani de la inaugurarea lucrarilor nu a fost asfaltat nici un metru de drum. Singura portiune pe care la ora actuala se lucreaza se afla intre kilometrul 54 si kilometrul 60 al viitoarei autostrazi. Situatia din teren se pare ca va incurca socotelile oficialilor de vreme ce exproprierile nu au fost finalizate, iar constructorii reclama faptul ca sunt incurcati in realizarea lucrarilor de terenuri, imobile si parcele de paduri cu situatie juridica neclarificata.

Criza economico-financiara a adus si schimbari ale pozitiei proprietarilor de terenuri care acum nu doresc sa se mai judece cu statul si au coborat pretentiile, insa solicita imperativ plata banilor pentru exproprieri, despagubiri care nu au mai venit de luni de zile. "Vreau banii pe terenul luat, la valoarea de anul trecut. Nu doresc sa ma mai judec cu statul pentru ca nu are rost. Terenul mi-a fost luat acum cinci luni, se lucreaza pe el, dar eu nu am primit nici o letcaie", ne-a spus un localnic din stefanestii de Jos.

Autostrada Bucuresti-Brasov este proiectata sa aiba o lungime de 164 de kilometri si este impartita in patru tronsoane. Pana in prezent s-au desfasurat unele lucrari de decopertare, fundatii, excavatii si umpluturi doar pe primul tronson, pe mici portiuni, intre Bucuresti si Ploiesti.

La aproape doi ani de la demararea lucrarilor la Autostrada Bucuresti-Brasov, nici un metru de drum, din totalul de 164 de kilometri, nu a fost inca asfaltat. Recent, oficialii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (MTI) au anuntat ca lucrarile la primul tronson al Autostrazii Bucuresti-Brasov vor fi abordate cu prioritate in acest an, umand sa se finalizeze 30 de kilometri, dar si in aceasta situatie segmentul nu va fi practicabil, fiind amplasat intre doua lucrari de poduri. Pe teren insa lucrurile nu sunt inca foarte clare nici pentru autoritatile locale si expropriati, nici pentru constructori. Primarii afirma ca traseul autostrazii a fost schimbat de nenumarate ori si cu greu reusesc prin diverse relatii sa faca rost de harti.

Constructorii spun ca ar putea termina mai repede lucrarile daca nu ar fi impiedicati de suprafete de teren cu regim juridic neclar (paduri si terenuri neexpropriate inca etc.) si care se interpun pe distante scurte pe traseu. In cazul expropriatilor sau al celor care urmeaza sa fie expropriati, situatia s-a schimbat putin fata de anul trecut din cauza crizei economico-financiare. Daca in urma cu nici un an majoritatea localnicilor erau nemultumiti de pretul oferit pe metrul patrat de teren sau cautau sa se opuna exproprierilor, acum, cand preturile imobilelor si suprafetelor agricole au scazut mult, acestia nu mai doresc decat obtinerea rapida a banilor pe exproprieri.

"Am facut rost de harti"
Viceprimarul din Stefanestii de Jos (localitate aflata la 10 kilometri de Bucuresti), judetul Ilfov, sustine ca pentru locuitorii comunei lucrurile nu sunt nici acum foarte clare. "Traseul autostrazii a fost modificat de cinci-sase ori. Cred ca ultima modificare la traseul autostrazii de care am aflat a fost acum vreo luna. stiu ca s-a refacut planul parcelar, s-a mai extins. Prin demersuri proprii am reusit sa facem rost, in sfarsit, de o harta. Pe teritoriul comunei au inceput lucrari la autostrada in doua zone: la lac si spre zona Dascalu. S-a lucrat in toamna, firma de constructii are organizate puncte de lucru, dar acum, din cauza vremii, lucrarile stationeaza", ne-a declarat Eugen Paraschiv, viceprimarul localitatii.
Reprezentantii Consiliului Local au afirmat ca nu cunosc situatia exacta a celor expropriati si nici cate persoane vor ramane fara terenuri sau imobile. "In situatia de a fi expropriat sunt si eu. Anul trecut, pe 9 iulie, se anuntase ca va veni cineva sa vorbeasca cu cetatenii referitor la exproprieri. Din cate imi aduc aminte, reprezentantii firmei care se ocupa de exproprieri au stat pe la poarta primariei, dar oamenii nu stiau cui trebuie sa se adreseze. Au stat putin si au plecat. Nu au fost sedinte de informare organizate", afirma Paraschiv. Reprezentantii firmei de avocatura care s-au ocupat de exproprieri au confirmat faptul ca au existat mai multe variante ale traseelor de autostrada, insa au precizat ca procedurile de expropriere s-au facut potrivit procedurilor contractuale si conform cu prevederile legii.

Expropriatii isi cer drepturile
"Am trimis o scrisoare la Ministerul Transporturilor, sa mi se dea banii pe terenul care mi-a apartinut si pe care au inceput lucrari de constructii fara sa fiu avertizat. Aveam un teren la lac cu suprafata de 5.000 de metri patrati, din care 3.000 de metri patrati mi-au fost luati. Am ramas cu o bucata de 2.000 de metri patrati care nu mai poate fi utilizata pentru ca este blocata de alte proprietati. Pe bucata de teren deja luata cer sa mi se dea banii, iar pentru suprafata inutilizabila ramasa doresc fie sa mi se creeze drum de acces, fie sa se procedeze la expropriere. Suma oferita anul trecut a fost de 30 euro/metrul patrat, in conditiile in care se vindea la liber cu peste 100 euro/ mp", ne-a spus stefan Nicolae din stefanestii de Jos. Anul trecut, Nicolae, care era si consilier la primarie, s-a trezit intr-o dimineata ca mai multe utilaje au inceput sa escaveze pe terenul sau.

El sustine ca nu a fost notificat si singurele informatii pe care le avea proveneau din zvonuri. Reprezentantii MTI afirma insa ca traseul viitoarei autostrazi a fost stabilit in urma consultarilor cu reprezentantii autoritatilor locale, fiind organizate consultari publice al caror anunt a fost afisat la primarie. In plus, anuntul a fost publicat in presa inca din 2006, iar listele cu expropriatii s-au afisat la primarii, la vedere. "Nu se poate aduce ca argument nici faptul ca nu ai fost notificat, nici ca nu ai vazut listele la primarie", sustin cei de la MTI.
In stefanestii de Jos, atat locuitorii, cat si reprezentantii autoritatilor locale declara ca nu au avut loc consultari si nici nu au fost trimise listele cu expropriati.
"Exproprierea se poate face doar cu dreapta si prealabila despagubire. Efectul exproprierii apare doar dupa publicarea in Monitorul Oficial si intrarea banilor in contul expropriatului. Procedura de expropriere, care este una simpla conform legii, este complicata de autoritati, care acorda contractele unor societati de avocatura", a mentionat avocatul Dumitru Radescu.
Criza economico-financiara si prabusirea preturilor terenurilor se pare ca au adus resemnarea in randurile locuitorilor expropriati. "Nu stiu daca mai are rost sa ma judec. Vreau sa mi se dea banii pe terenul pe care deja se lucreaza de cinci luni. La fel, mai am un teren la Moara Vlasiei care trebuie expropriat si vreau banii pe el. Are rost sa ma mai judec? Oricum, nimeni nu tine seama de noi. Ni s-au oferit 30 euro/ mp pentru terenuri care erau ofertate la 130 euro/mp", spune stefan Nicolae.

Inca sase ani, la ritmul de acum
La Km 11 al viitoarei autostrazi, langa comuna Dascalu, o parte din lucratori au venit la lucru saptamana trecuta. Din cauza vremii nefavorabile, la sfarsitul anului trecut, lucrarile au fost intrerupte. La fata locului, cinci-sase muncitori transportau cu utilajele grinzi de beton. "Daca continuam lucrarile in ritmul de acum, nu terminam nici in sase ani. Pai, puneti la socoteala ca sunt 13 poduri de executat si nici unul nu e gata. Pentru a realiza grinzile din beton a fost adusa o instalatie speciala care usuca cu abur betonul, altfel nu stiu cat ar dura. Cea mai mare problema, din cate stim noi, sunt exproprierile. Nu s-au terminat procedurile. Se lucreaza cate o bucata si apoi vedem pe teren ca sunt terenuri neexpropriate, iar proprietarii au pretentii.

A fost aici anul trecut si ministrul Transporturilor, care a fost asaltat de localnici care cereau informatii despre pretul terenului expropriat si se plangeau ca e foarte putin. Eu chiar nu inteleg de ce nu se clarifica odata problema asta cu exproprierile, ca sa putem lucra. Daca lucrurile ar fi clare, poate am lucra in alt ritm. Daca vremea se incalzeste, vom putea reincepe lucrul la toata capacitatea dupa 15 martie", spune Dumitru, muncitor pe santier.
Petre Tudorache, de la Camera Agricola a comunei Dascalu, afirma ca stie de o suprafata de circa 100 de hectare care este afectata de exproprieri, 85 de persoane fiind afectate. "La noi nu au fost probleme deosebite. S-au afisat listele cu expropriatii si, din cate cunosc, o mare parte au luat banii, desi au fost oarecum nemultumiti de sumele oferite", a precizat Tudorache.

Blocaje pe traseu
Intre kilometrul 54 si kilometrul 60 am gasit singurul segment de autostrada unde, in ciuda vremii, se lucra intens. Zeci de camioane asteptau la coada sa poata descarca in depozite de suprafata diverse materiale de constructii. Buldozerele nivelau portiuni intinse de drum, iar excavatoarele mutau pamantul de colo-colo. "Noi am reluat lucrul pe 10 ianuarie, insa in zona efectuam lucrari de doi ani. Cu toate ca este inca ger, realizam lucrarile care se pot face in aceste conditii. Sunt unele probleme pentru ca terenul este strabatut de conducte petroliere care nu apar uneori pe harti, iar panza freatica este foarte aproape de suprafata. Daca am avea front de lucru deschis, cred ca am termina intr-un an.

Problemele de care ne lovim des sunt legate de portiuni de teren sau padure care nu au fost expropriate. Lucram cateva sute de metri si ne trezim fie ca trebuie sa strabatem o portiune de cativa zeci de metri de padure a carei situatie juridica nu este clarificata, fie dam peste un lot de case ai caror proprietari nu au fost expropriati si nu li s-au asigurat locuinte etc.", afirma Ionut Nedelcu, sef de santier.

» Despagubirile nu vin
Andrei Filip, primarul comunei Moara Vlasiei, spune ca in situatia exproprierii sunt 400-500 de localnici. "Pana acum sunt vreo 80 de dosare trecute prin hotarare de guvern, dar nu am auzit ca oamenii sa-si fi primit banii pentru terenuri. Poate nu sunt bani, nu stiu ce sa spun, nimeni nu ne informeaza. Nici cu traseul autostrazii lucrurile nu sunt foarte clare. Anul trecut, figura ca urmand sa fie expropriat si un imobil de pe raza comunei, acum autostrada ocoleste proprietatea", a precizat Filip.

Foto: Romania libera/Andrei Dumitru

Articol aparut in ziarul Romania libera din 2 martie 2009

Bechtel promite 42 kilometri de autostrada in acest an

» Compania Nationala de Autostrazi va plati datorii de 113 milioane euro catre Bechtel, ramase din 2008.

» Ministerul Transporturilor va finanta lucrarile la autostrada pe masura terminarii lor.



Ministerul transporturilor si Infrastructurii (MTI) a ajuns ieri la un acord cu Bechtel privind derularea contractului si programul lucrarilor la Autostrada Transilvania. Documentul semnat prevede acordul partilor privind renuntarea la perceperea de catre compania Bechtel a avansului de 150 milioane euro, aferent anului 2009.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale va plati companiei americane 113 milioane euro reprezentand datorii din 2008: 66 milioane euro plus TVA reprezentand lucrari realizate si certificate in anul trecut, plus 3,3 milioane euro dobanda pentru plati intarziate, la care se mai adauga suma de 26 milioane euro plus TVA reprezentand lucrari care au putut fi certificate din cele ramase de anul trecut, suma la care nu vor mai fi percepute penalitati.

Pentru lucrarile ce vor fi efectuate in acest an, Bechtel va primi aproximativ 280 milioane euro, MTI impunand ca termen pentru finalizarea tronsonului de 42 kilometri dintre Campia Turzii si Gilau data de 15 noiembrie.
"In urma intalnirilor cu conducerea companiei Bechtel, intalniri care au avut ca rezultat adoptarea unui plan de masuri care cuprinde obligatii ale ambelor parti, s-a stabilit ca pana la sfarsitul anului acestuia sa poata fi utilizata o portiune de 42 de kilometri, intre Turda si Gilau. Totodata, vor continua si lucrarile la Suplacu de Bacau, unde se construieste un viaduct de 1,8 kilometri. In urma negocierilor, Bechtel a acceptat sa renunte la plata avansului in acest an, iar noi ne-am angajat sa asiguram finantarea si frontul de lucru cuprinzand exproprieri de te-renuri, mutari de utilitati, descarcare de sarcini pentru terenurile necesare constructiei", a declarat ministrul Transporturilor si In-frastructurii, Radu Berceanu.
In urma cu doua saptamani, Berceanu atentionase ca va rezilia contractul cu Bechtel daca vor esua negocierile pentru semnarea unui protocol privind modificarea unor termeni ai intelegerii. Contractul cu Bechtel a fost incheiat in 2004, pana in prezent fiind asfaltati doar 5 kilometri dintr-un total de 415 kilometri.

» Termene de plata
Acordul dintre MTI si Bechtel incheiat ieri mentioneaza cresterea termenelor de plata a facturilor de la 25 zile de la emitere la 35 zile. Spre deosebire de situatia anterioara, cand intreaga suma de plata se vira in euro, intr-o banca din Anglia, acordul mentioneaza ca platile se vor face in proportie de 50% in lei, in Romania, reducandu-se astfel expunerea CNADNR la riscul valutar.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 26 februarie 2009

Foto: Romania libera

marți, 14 octombrie 2008

Ruleta exproprierilor pe traseul Autostrazii Bucuresti-Brasov


» Proprietarii de terenuri sunt nemultumiti de pretul platit de stat la expropriere.

» O parte dintre primarii nu pot face planul de urbanism deoarece nu cunosc traseul autostrazii.

» Autoritatile complica prin contracte acordate societatilor de avocatura procedurile de expropriere care, conform legii, sunt simple si clare.

Proprietarii ale caror terenuri vor fi expropriate pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov sunt nemultumiti atat de pretul care a fost oferit pe metrul patrat de teren, cat si din cauza lipsei de transparenta a autoritatilor. Localnicii se mai plang de faptul ca nu au fost informati, ca nu li s-au explicat clar termenele si conditiile exproprierii.
"Aseara am vazut urma lamei de buldozer pe terenul meu, iar azi dimineata m-am trezit ca pamantul este decopertat si se fac lucrari de fundatii pentru autostrada. Nu am fost de acord cu exproprierea pentru ca mi s-a oferit un pret mai mic decat pretul cu care s-au vandut terenuri similare in zona", ne-a declarat stefan Nicolae, care a ramas peste noapte cu doar 2.000 de metri patrati din proprietatea de jumatate de hectar cu deschidere la lac.

Bogdan Ioan, un alt localnic nemultumit din comuna Dascalu, cu o proprietate in Moara Vlasiei,

se plange ca de un an de zile primaria refuza sa-i elibereze orice fel de act pentru teren, motivandu-se ca ar urma o expropriere, desi nu a primit nici un fel de instiintare. Majoritatea locuitorilor din zona au cate o patanie de povestit sau de reclamat in legatura cu exproprierile pentru viitoarea autostrada.
Pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov va fi nevoie de exproprierea a circa 2.500 de proprietari. De altfel, pe tronsoanele unde deja au inceput lucrarile de executie o parte dintre exproprieri au fost facute, singurul impediment pentru accelerarea procedurilor fiind lipsa banilor de la buget.

De-a lungul localitatilor aflate pe portiunea Bucuresti-Moara Vlasiei-Ploiesti, proprietarii de terenuri care nu au acceptat de la bun inceput despagubirea acordata prin hotarare de Guvern se plang de sumele mici acordate in raport cu pretul pietei sau refuza pur si simplu, din principiu, ideea exproprierii. Cu toate acestea, lucrarile la autostrada au inceput chiar si pe terenurile nemultumitilor.

Au schimbat de trei ori traseul
Dinca Nicolae, consilier la Primaria din Stefanestii de Jos, jud. Ilfov, localitate aflata la nici 10 kilometri de Bucuresti, spune ca oamenilor din comuna nu li s-a explicat mare lucru de catre autoritati despre modul in care se vor face exproprierile: "Eu, desi sunt consilier aici in comuna, nu am stiut niciodata cu exactitate pe unde trece autostrada. De 3-4 ori s-a schimbat traseul, in fiecare an se facea cate un PUG (Plan Urbanistic General). Multi sunt nemultumiti de modul in care s-a procedat si de suma oferita pentru despagubire". stefan Nicolae, proprietar de teren cu amplasamentul pe traseul viitoarei autostrazi, afirma ca a aflat de expropriere in anul 2006, din zvonuri, dupa care a primit si o confirmare verbala de la

primarie.

"Abia in primavara acestui an am primit o notificare scrisa prin care eram instiintat sa ma prezint la sediul Consiliului Local cu documentele doveditoare ale proprietatii pentru intocmirea procesului-verbal cu privire la despagubiri. Era si un ultimatum, se preciza ca, daca nu ma prezint, se va emite oricum o hotarare de stabilire a despagubirilor. Am fost si am spus ca nu sunt de acord cu despagubirile. In iunie am fost iarasi convocat la primarie, dar nu era nimeni acolo. Cand sa ies pe poarta, am vazut o masina cu numar de Bucuresti. Am intrebat daca au venit pentru exproprieri si una dintre persoane, cred ca era un avocat, mi-a spus din mers ca voi primi 30 de euro pe metrul patrat. Nici n-am apucat sa mai raspund ca nu accept acest pret si masina a d

emarat in tromba. Cum sa accept 30 de euro pe metrul patrat pentru un teren cu deschidere langa lac, cand pretul obtinut de un vecin al meu a fost de 100 de euro pe metrul patrat?", a povestit Stefan.

Din terenul de 5.000 mp cu deschidere spre lac, stefan Nicolae va mai ramane cu doar 2.000 mp. Suparat, acesta ne duce spre amplasamentul terenului sau si ne explica cum aseara a vazut urma lamei buldozerului pe proprietate, iar dimineata s-a trezit cu utilaje care excavau de zor si turnau fundatii, fara sa fi primit nici o notificare. stefan spera insa ca, printr-un proces deschis impotriva statului, ar putea primi o despagubire dreapta pentru terenul expropriat.

Autoritatile spun ca au organizat consultari publice
O parte dintre proprietarii de terenuri nemultumiti au reclamat la Ministerul Transporturilor modul in care s-a procedat la realizarea exproprierilor, adaugand ca nu ar fi existat nici macar

un aviz al Consiliului Local pentru traseul viitoarei autostrazi. Reprezentantii Ministerului Transporturilor au raspuns sesizarii argumentand ca investitia Autostrada Bucuresti-Brasov s-a avizat, fara observatii, in sedinta Consiliului Interministerial de Avizare a Lucrarilor Publice. In plus, se mai mentioneaza in scrisoarea de raspuns: "Traseul pe raza comunei stefanestii de Jos si pe raza comunei Voluntari a fost stabilit de comun acord cu reprezentantii autoritatilor locale, fiind organizate si consultari publice a caror organizare a fost anuntata prin afisare la primarie".

Petre Ene, directorul de proiect al autostrazii, a declarat ca Ministerul Transporturilor sau Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) nu notifica proprietarii, ci listele cu persoanele expropriate sunt trimise la primarie, unde se afiseaza. "Poate ca pare putin dur sau poate e neplacut, insa listele cu persoanele expropriate se trimit la

primarii, care le afiseaza undeva la vedere. Locuitorii comunei respective au obligatia cetateneasca sa se informeze. Nu se poate aduce ca argument nici faptul ca nu ai fost notificat, nici ca nu ai vazut la primarie listele. Listele cu persoanele expropriate se afiseaza la primarii."

Procedura simpla, complicata de autoritati
Reprezentantii societatilor de avocatura care s-au ocupat de exproprieri au confirmat faptul ca au existat patru variante de trasee pentru autostrada. Cat priveste procedurile propriu-zise de expropriere, avocatii spun ca totul s-a facut conform legii si prevederilor contractuale. "Anuntul privind constructia autostrazii a fost publicat in presa inca din 2006, apoi s-au afisat tabelele la primarii. S-au intrunit comisiile la primarii, proprietarii au fost chemati si s-au intocmit procese-verbale in care acestia au scris daca sunt de acord sau nu cu despagubirile. Proprietarii nu pot spune ca nu au fost instiintati sau ca nu au fost notificati. Fiecare proprietar a fost cautat de noi individual si, daca nu a fost gasit pentru a i se inmana procesul-verbal de la comisie, i s-a trimis prin posta cu o confirmare de primire", a declarat Emil Jaravete, avocat la Societatea civila profesionala Dragomir Toma si Asociatii.

Despre cazurile in care unii proprietari s-au trezit cu lucrari de constructie pe terenuri fara a se fi terminat procedurile de expropriere, avocatul Jaravete a declarat ca avem de-a face cu o situatie de fapt, "firma de avocatura care se ocupa de exproprieri nu are nimic de-a face cu o astfel de situatie, problema urmand sa fie rezolvata intre proprietar si firma de constructii".
Avocatul Dumitru Radescu e de parere ca procedura de expropriere, care conform legii este una simpla, este transformata chiar de autoritati in una complicata prin acordarea unor contracte societatilor de avocatura. "In lege se mentioneaza clar ca toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurii de expropriere si retrocedari se suporta de catre expropriator. Ministerul Transporturilor plateste acum si cheltuielile de cadastru, publicitate imobiliara si altele, la care se adauga si onorariile avocatilor. Totul ar fi fost mai simplu si mai putin costisitor daca s-ar fi decontat direct proprietarilor cheltuielile conform precizarilor din lege", a precizat Radescu.

Despagubiri refuzate

Doina Manaila, primar in comuna Dascalu, localitate in care sunt pe listele de exproprieri 52 de persoane fizice si sase societati comerciale, ne-a declarat ca, "practic, primaria nu are nici un rol direct in derularea procedurilor de expropiere, Consiliul Local ajutand doar cetatenii cu informatii, stabilirea unor legaturi cu Oficiul de Cadastru si nu de putine ori facand cadastrul pentru proprietarii care nu il aveau". De exemplu, primaria din Dascalu a asigurat spatiu pentru ca proprietarii din comuna sa se poata intalni cu reprezentantii biroului de avocatura desemnat de CNADNR pentru procedurile de expropriere. "La aceste intalniri, proprietarii de terenuri au venit de cele mai multe ori cu avocatii lor si au declarat daca sunt de acord sau nu cu primirea sumei pentru expropriere.

La noi in comuna au fost si oameni care si-au ridicat sumele de bani cuvenite pentru exproprieri, au fost si cetateni care nu au fost de acord", a precizat primarul din Dascalu. si in aceasta comuna reprezentantii Consiliului Local au reclamat faptul ca traseul autostrazii a fost modificat de mai multe ori, dar si aspectul ca PUG-ul nu este inca definitivat referitor la traiectoria autostrazii. Sumele oferite pentru despagubiri variaza intre 4,8-12 euro/mp, in timp ce satenii afirma ca valoarea de piata este 5-25 euro/mp si chiar 60 euro in zona lacului. Suprafata totala care va fi expropriata in localitate este de 6 hectare suprafata agricola.

Dan Nastase, proprietar de teren aflat pe lista de expropriati, spune ca a refuzat si participarea la convocarile-intruniri de la primarie, iar altceva nu mai stie pentru ca nu a primit nici o adresa: "Nu ma intereseaza si nu stiu nimic de mersul exproprierilor. Ce-i aia expropriere? Nu sunt de acord cu oferirea unui pret prestabilit, firesc ar fi sa se faca o negociere, iar pretul sa fie apropiat de piata, nu asa, sa ne cheme ca la colectiv la comunisti si sa ne spuna: asta-i pretul fie ca vreti, fie ca nu vreti".

Casa pentru demolare, modernizata
In comuna Moara Vlasiei, pe traseul viitoarei autostrazi se vor expropria proprietati apartinand unui numar de 400 de persoane si un singur imobil va fi demolat. Proprietara Ioana Mihai isi compara casa in care locuiesc cinci persoane cu "un apartament de la oras, cu de toate la interior". Ioana Mihai plange cand vorbeste de demolarea locuintei pentru care a muncit 20 de ani si sustine ca nu a fost informata niciodata oficial despre expropriere, a auzit doar din zvonuri ca va fi demolata pentru a se face loc autostrazii. Culmea, in curtea casei stau stive de materiale de constructii, saci de ciment si un rand de tamplarie noua tip termopan pentru inlocuirea celei vechi din lemn. Sotul Ioanei Mihai spune ca, daca se va oferi un pret corect, ar accepta exproprierea, dar cum nu au fost anuntati oficial, isi vor continua viata ca si pana acum.

Nici la Primaria Moara Vlasiei, pe lista cu persoane care vor fi expropriate prin hotarare de Guvern nu figureaza imobilul familiei Mihai, insa la o verificare amanuntita a documentelor primarul Andrei Filip confirma ca traseul viitoarei autostrazi va trece pe amplasamentul casei respective, dar nu isi poate explica de ce imobilul respectiv, construit pe o suprafata de teren de 900 metri patrati, nu apare inca listat in hotararea de Guvern privind exproprierile din comuna.

» Statul a dat 30 milioane euro
Pentru viitoarea Autostrada Bucuresti-Brasov, exproprierile sunt realizate cu societati de avocatura. Pentru sectorul Bucuresti-Moara Vlasiei suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, iar numarul de proprietati afectate este de 677. Suprafata expropriata pe acest sector pana in prezent este de 17%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Transporturilor.
Pentru sectorul Moara Vlasiei-Ploiesti, suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, exproprierile fiind realizate in proportie de 68%.
Pentru exproprierea terenului aferent celor doua tronsoane, au fost promovate trei hotarari de Guvern, suma totala estimata fiind de 110.947.078 lei (29.507.201 euro), din care pana in prezent s-au platit 14.857.946,72 lei (3.952.000 euro).
Contractul de expropriere pentru segmentul Comarnic-Brasov a inceput in anul 2006. In momentul de fata au fost identificati 608 proprietari, dintre care 200 pe sectorul Comarnic-Predeal si 408 pe sectorul Predeal-Brasov, suprafata de expropriat fiind de 2.783.950 mp.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 14 octombrie 2008

Foto: Romania libera; Andrei Dumitru;

www.romanialibera.ro

duminică, 17 august 2008

Autostrada de Cartea Recordurilor: 211 km in 24 de ani




» Din 2007 pana in prezent nu s-a mai construit nici un kilometru la Autostrada Bucuresti-Constanta.

» Desi termenul avansat in 2005 prevedea finalizarea autostrazii in 2008, licitatia pentru ultimul tronson va avea loc abia la sfarsitul anului.

» Pentru sectiunea de autostrada Cernavoda-Constanta investitia este de sapte milioane euro pe kilometru.

Desi a fost inceputa in urma cu un sfert de veac, sub regimul comunist, autostrada care leaga Capitala de litoral ramane inca un vis indepartat. Proiectul autostrazii dintre Bucuresti si Constanta dateaza inca din perioada comunista, din anul 1987, sub regimul Ceausescu fiind inaugurat un tronson de 18 kilometri intre Fetesti si Cernavoda. Lipsa finantarii si haosul legislativ din perioada postdecembrista au facut ca o buna perioada de timp proiectul sa fie abandonat, lucrarile fiind reluate in urma cu zece ani. Constructia autostrazii a continuat cu intreruperi, intreaga portiune de autostrada dintre Bucuresti si Cernavoda fiind data in folosinta abia in aprilie 2006. Din 2007 pana in prezent nu s-a mai construit nici un kilometru la autostrada A2 (cunoscuta si sub numele de Autostrada Soarelui). Pentru realizarea ultimei portiuni de autostrada dintre Cernavoda si Constanta, licitatia pentru adjudecarea lucrarilor ar putea avea loc in luna octombrie 2008, data care fusese anuntata ca limita pentru finalizarea integrala a lucrarilor de catre ministrul Transporturilor in 2005.

Lucrarile incep in 2009
Pentru constructia tronsonului de Autostrada Cernavoda-Constanta investitia anuntata este de 354 milioane euro. Raportand la lungimea sectiunii (circa 51 kilometri), rezulta un pret pe kilometru realizat de autostrada de circa 7 milioane euro. Pentru comparatie, realizarea unui kilometru de autostrada in Croatia, pe un tronson dificil care traverseaza 40% zona muntoasa, a costat doar 4,1 milioane euro, iar in Bulgaria tronsoane de autostrada au fost realizate si la un pret mediu de 2 milioane euro/km.
Autostrada Cernavoda-Constanta va fi impartita in doua tronsoane la care se va lucra simultan: Cernavoda-Medgidia (19 km) si Medgidia-Constanta (31,8 km). Lucrarile propriu-zise de constructie vor incepe, teoretic, in primavara lui 2009, iar durata de realizare a autostrazii va fi de 24 luni. Primul tronson, Bucuresti-Fundulea, a costat 40,7 milioane euro, al doilea, Fundulea-Lehliu, 68 milioane euro, iar al treilea, Lehliu-Drajna, 84 milioane euro. Primele trei tronsoane totalizeaza 106 km. Costul realizarii celui de-al patrulea tronson, Drajna-Fetesti (36 km), al Autostrazii Soarelui s-a ridicat la 67 milioane euro, bani veniti din fonduri ISPA si de la Guvern. Modernizarea sectiunii Fetesti-Cernavoda (18 km) din Autostrada Bucuresti-Constanta a fost terminata in urma unei investitii de 39,94 milioane euro.

Exproprierile, incluse in pret
Diferentele foarte mari de pret pentru kilometrul de autostrada construit in Romania, comparativ cu lucrari similare realizate in alte tari europene, sunt explicate de reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale prin faptul ca valorile estimate ale proiectelor in Romania includ si cheltuielile pentru exproprieri. Cristian Duica, director general adjunct al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), considera ca "nu se pot face comparatii cu valoarea altor proiecte, mai ales cand in calcul (de exemplu pentru autostrada din Croatia) nu s-au inclus exproprierile". Pretul de circa 7 milioane euro/kilometru pentru tronsonul Cernavoda-Constanta este explicat de specialistii CNADNR prin dificultatile ce se vor intampina la excavari din cauza solului dobrogean si prin "lucrarile de arta" (poduri, podete, viaducte) care se vor realiza pe aceasta portiune.

Intrerupere de doi ani
Oficialii din Ministerul Transporturilor motiveaza intarzierile mari la constructia autostrazilor in special prin intreruperea lucrarilor survenite in perioada 2005-2006, dar si prin lipsa finantarii si problemele juridice ivite la exproprieri. "In perioada mandatului fostului ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre, lucrarile la drumuri au fost oprite. In 2005, desi se aflau in diverse stadii de executie, iar mai multe proiecte si contracte se aflau in derulare, s-a dat ordin de sistare a constructiilor. La fel s-a intamplat in cazul contractului cu Bechtel si la Autostrada Bucuresti-Constanta etc. Apoi, nu trebuie uitat ca in 2005 au fost mai multe inundatii mari, care au distrus infrastructura si unele lucrari incepute, iar acestea ar fi trebuit sa fie refacute. Lucrarile s-au reluat partial in prima parte a anului 2006, cu alte echipe, cu alti oameni, cu modificari de proiecte", a declarat Cristian Duica.

» Autostrada-centura pentru Constanta
Autostrada Cernavoda-Constanta face parte din Coridorul IV Transeuropean. Autostrada va completa legatura intre Bucuresti si litoralul Marii Negre. Impreuna cu varianta de ocolire a Municipiului Constanta, care va avea profil de autostrada (proiectata pentru o viteza de deplasare a autovehiculelor de 140 km/h), Autostrada Cernavoda-Constanta va spori accesibilitatea regiunii Constanta. Totodata, aceasta cale europeana va imbunatati legaturile de transport spre coasta de vest a Marii Negre, reducand durata de deplasare si traficul din zonele urbane alaturate. Varianta de ocolire a orasului Constanta este finantata de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si de Guvernul Romaniei. Costurile estimate pentru realizarea autostrazii in lungime de 22,2 kilometri, impreuna cu infrastructura asociata, vor fi de circa 145 milioane euro. Lucrarile vor incepe probabil spre sfarsitul anului, pentru finalizare fiind stabilit anul 2011.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 24 iulie 2008

Foto: Romania libera

www.romanialibera.ro

miercuri, 23 aprilie 2008

Autostrada Bucuresti-Brasov – nepasare pe 6 benzi

Dupa aproape un an, lucrarile la magistrala rutiera cu termen de finalizare In 2009 nu au depasit faza organizarii de santier

Romulus Cristea

La aproape un an de la inceperea lucrarilor la Autostrada Bucuresti-Brasov, nu exista nici un metru de drum finalizat. Termenul optimist de incheiere a lucrarilor in 2009, pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti, anuntat saptamana trecuta de ministrul Transporturilor, nu va putea fi nicidecum respectat in conditiile actuale: lipsa de finantare, modificarea unor solutii tehnice din proiectul initial la cererea unor autoritati locale, nefinalizarea exproprierilor, lipsa unor avize si autorizatii etc. Proiectul de dezvoltare al autostrazii prevede patru tronsoane de lucru pe o lungime de aproximativ 164 kilometri, distanta care ar putea fi parcursa cu automobilul in doar o ora si jumatate.



Daca pentru primele doua portiuni cuprinse intre Bucuresti si Ploiesti se mai poate discuta de anumite stadii incipiente ale lucrarilor, pentru tronsonul III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai analizeaza rentabilitatea proiectului, fiind foarte probabil sa nu se angajeze lucrari de construire, iar pentru tronsonul IV (Comarnic-Brasov) s-a ales varianta unui contract de concesiune de lucrari si servicii a carui definitivare ar putea dura cativa ani. In actualul ritm de lucru la autostrada (pe santiere activitatile sunt reduse la minimum din lipsa de finantare), specialistii in lucrari de infrastructura sustin ca un proiect de asemenea amploare nu poate fi terminat inainte de 2013.

Constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov a fost considerata de autoritati ca un proiect deosebit de important, finalizarea acestui drum permitand parcurgerea distantei dintre Capitala si orasul de la poalele Tampei in doar o ora si jumatate. Aflata in faza de proiect inca din anul 2000, inceperea lucrarilor a intarziat an de an din cauza lipsei finantarii.

Anul trecut, in iunie a fost dat in sfarsit ordinul de incepere a lucrarilor, reprezentantii Ministerului Transporturilor fiind foarte optimisti in ceea ce priveste termenul de finalizare. Nu mai devreme de sfarsitul saptamanii trecute, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, declara ca cel putin pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti al autostrazii termenul de finalizare va fi anul 2009. Previziunile oficialilor nu au luat insa in calcul lipsa fondurilor (de exemplu, pentru portiunea de drum Moara Vlasiei-Ploiesti, constructorul a primit doar 3% din suma necesara finalizarii lucrarii), faptul ca exproprierile nu sunt incheiate, iar pentru mai multe localitati aflate pe traseu se vor dispune modificarile tehnice ale proiectului. Specialistii in lucrari de infrastructura afirma ca in conditiile actuale, cel mai probabil, finalizarea intregii lucrari la autostrada se va petrece prin 2013. Din lipsa de bani, pe santierele aflate de-a lungul traseului autostrazii se sta, nimeni nu munceste, iar utilajele sunt oprite.

Vlasia, nu Moara Vlasiei
Pentru a verifica la fata locului stadiul lucrarilor la autostrada, am solicitat Directiei de Comunicare de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sa ne indice santierele si punctele de lucru ale constructorilor. Am fost asigurati ca se lucreaza cu spor in localitatea Moara Vlasiei, iar un constructor italian si-a amenajat un punct de lucru in comuna stefanesti.
De cum am sosit in Moara Vlasiei, primarul comunei, Ion Radu, ne-a spus ca este vorba de o confuzie si a mai fost nevoit in trecut sa dea dezmintiri ziaristilor in legatura cu existenta vreunui santier pe teritoriul comunei: "Se face mereu o confuzie, la noi in comuna nu s-a deschis inca nici un santier. E vorba de Vlasia, acolo s-au inceput niste lucrari la autostrada, e undeva spre Snagov. La noi lucrurile sunt tergiversate de luni de zile, tot asteptam sa se deschida un santier, pentru ca toti cei din comuna dorim acest lucru". Primarul Radu ne spune care sunt problemele legate de autostrada ce ar urma sa treaca si prin comuna: "Am fost invitati, in urma cu cateva zile, la Ministerul Transporturilor pentru a discuta problema autostrazii. S-au dat bani pentru definitivarea Planurilor de Urbanism General, insa exista o problema in acordarea avizelor chiar de catre CNADNR. Noi vrem sa inceapa odata lucrarile pentru ca ar fi o mina de aur pentru locuitorii comunei: s-ar dezvolta mult zona si localnicii ar avea de lucru".

Despagubiri sub pretul pietei
In comuna Moara Vlasiei, primaria si firma de avocatura care se ocupa de exproprieri au convocat o adunare cu locuitorii comunei care vor fi afectati de deschiderea santierului pentru autostrada. In comuna Moara Vlasiei vor fi expropriati de terenuri aproximativ 100 de cetateni si se pune problema demolarii unei singure case. "Propunerile facute localnicilor au fost sub pretul pietei, s-au oferit circa 4 euro pe metru patrat, in conditiile in care terenurile in zona se vand cu 12-20 euro/mp si ajung chiar la 60 euro/mp in zona lacului. Oamenii sunt de acord cu exproprierile, dar sa se ofere un pret corect", a precizat primarul comunei. Iona Mihai, proprietara casei care urmeaza sa fie demolata, spune ca nici macar nu a fost convocata la intalnirea cu firma de avocatura. Plange in timp ce vorbeste cu noi si spune ca ar fi de acord cu demolarea doar daca i se ofera un pret corect pe gospodarie: "Am muncit 20 de ani de zile sa ne facem casa asta. Inauntru e ca un apartament de la oras, avem de toate. Unde sa ne ducem daca ne demoleaza? In casa mai stau trei copii si un nepot".

"N-au mai lucrat nimic de anul trecut"
Ferma Vlasiei e o localitate unde localnicii nu stiu cui apartin din punct de vedere teritorial. Ferma Vlasiei este o intindere de 550 de hectare, o fosta ferma a Partidului Comunist care producea alimente pentru familia Ceausescu. Unii localnici spun ca aceasta ferma este impartita in doua, jumatate tine de comuna Ghermanesti, jumatate de Regia de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS).

Aici am gasit o organizare de santier. Pe panoul de identificare era trecut termenul de finalizare pentru un tronson cuprins intre km 19,5 si 31,6 ca fiind 36 de luni. Inca de la intrarea pe santier, in loc de "buna ziua", suntem intampinati cu "Nu e voie!". Insistam sa discutam cu cineva. Pe santier, toate utilajele erau oprite, muncitorii stateau inchisi prin baraci. Un angajat ne-a spus totusi: "Se lucreaza! Azi-noapte am turnat betoane!". Curiosi, am intrebat unde si din acest moment ni s-a comunicat ca nu mai putem discuta decat cu reprezentantii biroului de consultanta. Insa nici acestia nu au dorit sa ofere alte amanunte, comunicandu-ne ca trebuie sa avem un fel de adeverinta stampilata de la biroul de presa al Ministerului Transporturilor (MT) pentru a putea continua dialogul. Degeaba i-am explicat persoanei de la celalalt capat al firului ca nu suntem angajatii MT.
Curiosi sa aflam unde s-au turnat cu o noapte in urma betoane, am intrebat localnicii care ne-au spus: "Astia nu au mai lucrat nimic din vara anului trecut. Lucrarile sunt aceleasi ca la inceput, din cand in cand vin niste sefi, e putina agitatie pe santier, dar in rest, nimic". Singurele operatiuni efectuate in zona sunt cateva sute de metri liniari de lucrari de decopertare, aplicarea de materiale de umplutura si betonari, dar nici o bucata de drum complet terminata.

La Stefanesti s-au instalat italienii
In localitatea stefanesti, aflata pe traseul primului tronson al viitoarei autostrazi, o firma italiana si-a instalat un punct de lucru. Consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi a castigat licitatia pentru constructia primului tronson al autostrazii Bucuresti-Ploiesti, de 19,5 kilometri, cu o oferta de 514,6 milioane lei (circa 154 milioane euro). Conform unui act aditional incheiat cu CNADNR, constructorul a inceput proiectarea inainte de predarea amplasamentelor. Reprezentantii constructorilor italieni au refuzat categoric sa discute cu noi, facandu-ne semne disperate cu mainile, de la cativa zeci de metri, pentru ca nu cumva sa intram in incinta. De asemenea, la primaria din stefanestii de Jos nimeni nu stia nimic, nici despre posibile exproprieri, nici despre un eventual termen de finalizare a lucrarilor. Unul dintre localnici ne-a spus ca in urma cu cateva zile a disparut si panoul de la punctul de lucru unde erau indicate termenele de finalizare a lucrarii.

Patru tronsoane
Viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov este impartita in patru tronsoane: Bucuresti-Moara Vlasiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploiesti-Comarnic si Comarnic-Brasov. Lungimea totala a autostrazii ar urma sa fie de aproximativ 164 km. Pe fiecare tronson s-au ivit diverse probleme de proiectare. Astfel, pe tronsonul I, in comuna Voluntari i stefanesti, desi proiectul a fost in dezbatere publica, autoritatile locale solicita schimbarea unor solutii tehnice.

In Voluntari primaria doreste constructia unui pasaj suprateran si amenajarea unui sens giratoriu pe str. Popasului. Tot pe tronsonul I, o alta problema aparuta este legata de un aviz de mediu pentru Padurea Surlari, unde exista specii de pasari ocrotite. Peste noapte in zona a fost declarat, exact pe o portiune unde trecea autostrada, un sit protejat – Natura 2000. Pentru portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti, descarcarea unor situri arheologice constituie un alt obstacol, ca, de altfel, si suma primita de constructori de doar 3% din suma necesara pentru finalizarea lucrarilor.
In cazul tronsonului III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai discuta despre rentabilitatea proiectului, iar pentru tronsonul Comarnic-Brasov, extrem de dificil din cauza lucrarilor de arta (poduri, podete, viaducte), din kilometru in kilometru lucrarile se vor face in regim de concesionare pentru lucrari de proiectare, finantare, construire, operare si intretinere.
Specialistii afirma ca intreaga autostrada Bucuresti-Brasov nu va putea fi terminata mai devreme de anul 2013.


CENTURA BUCURESTIULUI
Gata peste 4 ani
Reprezentantii Ministerului Transporturilor au afirmat la finalul anului trecut ca Bucurestiul va avea doua sosele de centura concentrice, ambele cu profil de autostrada. Actuala centura ar urma sa fie reabilitata si marita cu inca o banda pe fiecare sens, iar a doua centura se va afla la circa 10 kilometri de prima, va avea o lungime de circa 100 km, iar lucrarile vor incepe dupa terminarea exproprierilor. Daca initial pentru a doua centura se anuntase termenul de finalizare 2010, recent ministrul Transporturilor a anuntat ca lucrarile vor dura aproximativ trei ani si jumatate.


In prezent, la primul inel al centurii (cu o lungime de 64 km) se lucreaza doar la asfaltarea unei portiuni aflate in apropierea Autostrazii Bucuresti-Constanta, responsabili din Ministerul Transporturilor afirmand ca nu se va pune deocamdata problema largirii acesteia cu inca o banda pe fiecare sens pana cand nu se vor finaliza lucrarile de asfaltare. Foarte probabil, in acest an nu vor incepe nici lucrarile la inelul II al centurii, nici largirea cu inca doua benzi a actualei sosele de centura.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 22 aprilie 2008

www.romanialibera.ro

joi, 31 ianuarie 2008

Svaiter de Ploiesti

Lucrarile de modernizare la centura orasului au sase ani de intarziere
Svaiter de Ploiesti

De multi ani, centura Ploiesti Vest, care face parte din magistrala rutiera Bucuresti-Ploiesti-Campina-Brasov si care leaga capitala tarii de judetele Prahova si Brasov, se afla intr-o stare jalnica, plina de gropi, circulatia desfasurandu-se anevoios, bara la bara. Primul proiect de refacere a acestui important drum dateaza din anul 2002, cand, din lipsa resurselor financiare, s-a renuntat la punerea acestuia in practica. In prezent, tronsonul de drum de centura este o zona de strangulare a circulatiei rutiere, avand in vedere ca atat inainte, cat si dupa acest tronson drumul national existent are patru benzi de circulatie.Accidentele auto pe acest segment de numai 13 kilometri s-au inmultit de la luna la luna, unele, deosebit de grave, soldandu-se cu morti si raniti. Un raport al politiei atentiona in anul 2007 ca "zona este periculoasa chiar si pe timp de zi, deoarece «valurile» formate si gaurile din carosabil pot arunca pe contrasens chiar si o masina condusa regulamentar".La sfarsitul anului trecut s-a dat ordinul de incepere a reabilitarii Centurii Ploiesti Vest, dar care nu se va finaliza decat in a doua jumatate a anului 2009. In realitate, lucrarile nu au inceput, tronsonul de drum fiind ca un svaiter. De remarcat este faptul ca nici exproprierile pentru extinderea drumului la patru benzi de circulatie nu au fost terminate. Licitatia pentru modernizarea centurii Ploiesti Vest a fost castigata de firma Pa&Co, detinuta de Costel Casuneanu.

Portiunea de drum care ar trebui sa asigure descongestionarea circulatiei din municipul Ploiesti prin preluarea traficului de tranzit de pe DN 1 pe directia Bucuresti-Brasov se afla, de ani de zile, intr-o stare jalnica. soferii care aleg sa parcurga aceasta portiune de drum se pot alege cu pagube serioase daca nu incearca sa faca slalom printre gropi, ca sa nu mai vorbim de numeroasele accidente auto inregistrate tot din cauza gaurilor din carosabil. Dupa numeroase amanari de incepere a lucrarilor (inca din 2002), justificate din cele mai diverse motive, inclusiv financiare, la sfarsitul anului trecut s-a dat ordinul de incepere a lucrarilor, dar care nu se vor finaliza decat in a doua jumatate a anului 2009. In plus, nici exproprierile pentru extinderea drumului la 4 benzi de circulatie nu au fost finalizate.
Lipsa de fonduri a oprit proiectul
Pentru refacerea Centurii Ploiesti-Vest au existat un proiect si avizele necesare inca din anul 2002, aprobarea lucrarilor de reabilitare facandu-se prin Hotararea Guvernului nr. 33/2003. Inca de acum 6 ani era binecunoscuta starea deplorabila a Centurii Ploiesti-Vest, nota de fundamentare a hotararii de guvern mentionand ca circulatia pe acest tronson este caracterizata de un flux instabil, viteze de deplasare scazute, libertatea de manevra aproape nula, confortul deplasarii insuficient. Din punctul de vedere al structurii rutiere, Centura Ploiesti-Vest, era apreciata ca avand "o stare tehnica foarte rea care impune ranforsarea structurii rutiere existente". Investitia, a carei valoare totala se ridica la nivelul anului 2003 la 665 miliarde lei (aproximativ 21 milioane euro), nu a mai inceput in acea perioada din lipsa de fonduri. Abia peste 4 ani, in 2006, dupa ce numarul accidentelor auto si reclamatiile soferilor care-si distrugeau masinile pe acest sector de drum s-au inmultit, Ministerul Transporturilor a decis inceperea unui nou studiu de fezabilitate, in functie de traficul mediu inregistrat in 2005 pe Centura Ploiesti si care era la acea vreme de 24.000 de autovehicule zilnic. In urma studiului s-a decis largirea la patru benzi a soselei, pentru a se mari capacitatea de trafic. Valoarea lucrarilor propuse in proiectul reactualizat la inceputul anului 2007 a fost de 43,8 milioane de euro pentru un tronson cu lungimea de circa 13 kilometri, finantarea investitiei urmand sa fie asigurata de la bugetul de stat. Suma de 43,8 milioane euro includea si valoarea necesara exproprierilor."In comparatie cu studiul de fezabilitate elaborat in 2002, la elaborarea lucrarilor in documentatia reactualizata se observa cresterea sensibila a costurilor lucrarilor, o depasire semnificativa a valorii lucrarilor fiind la subcapitolele: obtinerea si amenajarea terenurilor necesare pentru executia lucrarilor, mutarea si protejarea instalatiilor si lucrarile de drum", se mentiona in nota de fundamentare a proiectului de hotarare de guvern din 2006.Prin extinderea la patru benzi a tronsonului de drum, centura Ploiesti Vest era proiectata sa preia o parte din traficul de tranzit de pe DN1, in directia Bucuresti-Brasov, precum si traficul industrial periferic din zona de vest a orasului Ploiesti.
A cerut mai mult cu 3 milioane de euro
Anul trecut, in vara, un grav accident de circulatie a readus in discutie urgentarea lucrarilor de refacere a Centurii Ploiesti Vest: patru persoane au murit intr-un accident de masina, iar alte doua au fost grav ranite. Cauza accidentului a fost, potrivit raportului de ancheta al politiei, starea proasta a carosabilului. La acel moment, politistii au precizat ca zona este periculoasa chiar si pe timp de zi, deoarece "valurile" formate si gaurile din carosabil pot arunca pe contrasens chiar si o masina condusa regulamentar. Accidentul si anularea de catre ministrul Ludovic Orban a licitatiei programate initial pentru primavara anului trecut au determinat o polemica aprinsa intre acesta si fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu. Anul acesta va fi implementat programul de constructie a centurilor ocolitoare in localitatile unde acestea nu exista, care include peste 40 de centuri, cu o lungime de 474 kilometri. Printre acestea, si Centura Ploiesti Vest. Termenul de finalizare a lucrarilor este 2009, iar acest drum va avea profil de autostrada.Lucrarile vor dura aproximativ un an si jumatate si presupun largirea unei portiuni de 13 kilometri din centura la doua benzi pe sens. Licitatia, organizata de Compania de Autostrazi in vederea sporirii capacitatii de circulatie pe Centura Vest a municipiului Ploiesti, a fost castigata de firma Pa&Co International, detinuta de Costel Casuneanu. Adjudecarea a venit in pofida faptului ca, pentru modernizarea celor aproximativ 13 kilometri licitati, Pa&Co a cerut 23,3 milioane de euro, mai mult decat in ofertele altor trei participanti, dar jumatate din suma estimata pentru reabilitare la inceputul anului 2007 (43,8 milioane euro). Firma franceza Colas, in asociere cu proiectantul Consilier Construct, a solicitat 20,7 milioane de euro, Spedition UMB impreuna cu IPTANA au cerut 21 milioane de euro, iar Drum Art in asociere cu SCT au cerut 21,8 milioane de euro. La licitatie, pretul a contat in proportie de 70%, restul punctajului fiind acordat in functie de trei criterii, si anume programul de calitate a lucrarii, dotarea constructorilor si durata de realizare.
Intarzieri si exproprieri
Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor, considera ca lucrarile la Centura Ploiesti Vest au fost intarziate nejustificat. "Practic, s-a pierdut un an. Se facusera toate pregatirile ca sa se inceapa lu-crarile in martie 2007. Intr-adevar nu era o lucrare simpla, exista acolo trei viaducte, o conducta de termoficare si altele care trebuiau reamplasate daca se facea o extindere la patru benzi. Erau insa probleme rezolvabile, solutii existau si toata pregatirea era gata. Nu stiu de ce, dupa plecarea mea, nu s-a mai intamplat nimic, cu toate ca existau si proiectul, si finantarea, iar primul ministru Tariceanu fusese de acord", a declarat Berceanu.Ing. Cristian Duica, director general adjunct in Directia de Intretinere si Administrare a Drumurilor din cadrul Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi, a precizat: "Lucrarile au inceput. Ordinul de incepere a lucrarilor a fost dat la sfarsitul anului trecut si durata de finalizare va fi de 18 luni". Daca nu vor interveni alte probleme deosebite, in al doilea semetru al anului 2009 vom avea in locul centurii desfundate un drum modern cu profil de autostrada. "Nu problemele tehnice au intarziat lucrarile, ci exproprierile. Pentru a largi drumul de centura s-au facut exproprieri. In prezent, in cazul a 80% de cazuri situatia s-a rezolvat, urmand ca in scurt timp procesul de expropriere sa se incheie", a declarat Duica.
» Zona de strangulare
Sectorul de drum insumand circa 13 kilometri denumit Centura Poiesti Vest face parte din magistrala rutiera Bucuresti- Ploiesti- Campina- Brasov, care leaga capitala tarii de judetele Prahova si Brasov, zone puternic industrializate si cu largi perspective de dezvoltare eco-nomica in viitor. Aparuta ca o necesitate, in primul rand, pentru descongestionarea circulatiei din municipiul Ploiesti, Centura Ploiesti Vest preia traficul de tranzit de pe DN 1 pe directia Bucuresti- Brasov (inclusiv cel de pe DN 1A), precum si traficul periferic din zona industriala de vest a orasului si cel de origine – destinatie in aceasta zona si in cea de nord. In prezent, tronsonul de drum de centura este o zona de strangulare a circulatiei rutiere, avand in vedere ca atat inainte, cat si dupa acest tronson drumul national existent are patru benzi de circulatie.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 31 ianuarie 2008
http://www.romanialibera.ro/