Bulgarii vor hidrocentrala pe Dunare cu Romania

UE ar putea veni cu banii 

» In anii ’80, romanii doreau sa finanteze integral constructia hidrocentralei de la Turnu Magurele.
» Proiectul initial prevedea peste coronamentul centralei un pod rutier si cale ferata.
» Hidrocentrala pe care Romania intentioneaza sa o construiasca cu Bulgaria ar putea fi finantata cu fonduri europene.

Romulus Cristea

Autoritatile romane si bulgare discuta oportunitatea constructiei unei noi hidrocentrale pe Dunare, cu o capacitate de 440 MW. Hidrocentrala pe care Romania intentioneaza sa o construiasca pe Dunare, impreuna cu Bulgaria, ar putea fi finantata cu fonduri europene, a declarat marti secretarul de stat in Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Tudor serban. Amplasamentele aflate in discutie sunt: Macin, Turnu Magurele si Calarasi. Specialistii in hidroenergie sustin insa ca zona optima de amplasare a hidrocentralei este Turnu Magurele, mai precis Islaz.
Proiectul hidrocentralei romano-bulgare a fost dezvoltat inca din anii ’80, in acea perioada statul roman avand un interes deosebit in realizarea constructiei pe care s-a aratat, de altfel, intr-o prima etapa, dispus sa o finanteze integral.  "Prin anul 1985, Nicolae Ceausescu si Todor Jivkov (presedintii din timpul regimului comunist ai Romaniei, respectiv Bulgariei) au taiat panglica de inaugurare a santierului de la viitoarea hidrocentrala Turnu Magurele-Nicopole. S-a deschis santierul (la Islaz), a existat o organizare de santier si chiar s-au facut unele lucrari. In 1990, santierul s-a inchis, iar baracile au fost vandute", isi aduce aminte Eugen Pena de vremea cand era director la Hidrocentrale Olt.
In acele timpuri, regimul comunist din Romania dorea sa-si asigure independenta energetica, in vreme ce bulgarii primeau energie din fosta URSS si aveau planuri de dezvoltare in domeniul nuclearo-energetic. Intre timp, lucrurile s-au schimbat, bulgarii fiind cei care in ultimii ani au relansat propunerile de proiect pentru noi hidrocentrale peste Dunare. "Bulgarii vor doua hidrocentrale, dar noi consideram ca este suficienta doar una", a afirmat secretarul de stat Tudor Serban. Expertii in hidroenergie sustin ca amplasamentul optim este cel de la Islaz, unde a existat si proiectul initial al centralei-baraj Turnu Magurele-Nicopole, pe coronament fiind prevazute un pod rutier si o linie de cale ferata.

» Terminal de gaz
Dezvoltat de Romania, Georgia si Azerbaidjan, proiectul AGIR care vizeaza transportul de gaze naturale lichefiate din zona Marii Caspice in Europa, prin Romania, se va dezvolta mai repede decat Nabucco, a declarat secretarul de stat in Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Tudor Serban.
Romania, Georgia si Azerbaidjan vor semna, in luna martie, un acord pentru constructia a doua terminale de gaze naturale lichefiate (GNL) in Portul Constanta si intr-o locatie georgiana, investitia fiind de 4-6 miliarde euro.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 24 februarie 2009
Foto: Romania libera

Acordul pentru Nabucco, semnat pana la sfarsitul lunii iunie

Romulus Cristea

Acordul interguvernamental pentru lansarea proiectului de constructie a gazoductului Nabucco ar putea fi semnat pana la sfarsitul lunii iunie, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, seful consortiului, Reinhard Mitschek, potrivit Mediafax.
Pentru demararea lucrarilor de constructie a gazoductului, al carui cost este estimat la 7,9 miliarde de euro, sunt necesare atat un acord intre guvernele statelor care vor fi tranzitate, cat si exceptarea de la legislatia antitrust a Uniunii Europene. Semnarea acordului interguvernamental era asteptata, initial, in primul trimestru al acestui an. "Anticipam ca acordul interguvernamental sa fie semnat cel tarziu in luna iunie", a declarat un purtator de cuvant al directorului general al Nabucco, Reinhard Mitschek. Potrivit proiectului, Nabucco va transporta, din 2014, gaze din Regiunea Caspica spre Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria si va avea o lungime de 3.300 de kilometri.

Actionarii proiectului sunt OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Agentiile de creditare a exporturilor si-au exprimat, la randul lor, interesul pentru furnizarea de fonduri, a precizat Mitschek. Finantarea proiectului va fi asigurata de catre actionari, in proportie de 30%, si de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, cu o contributie de 25%. Proiectul Nabucco are drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, prin construirea unui gazoduct cu o lungime estimata de 3.300 kilometri, care va porni de la Marea Caspica si va ocoli Rusia.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 martie 2009