Parafiscalitatea ramane ridicata, desi au fost anulate peste 100 de taxe

Romulus Cristea

» Guvernul va scoate din circuit 186 de taxe si tarife parafiscale, dintr-un total oficial de 491.

» Romania ramane insa in topul tarilor europene cu cea mai ridicata parafiscalitate.

Numarul mare de taxe si tarife parafiscale percepute in Romania este considerat, de catre reprezentantii patronatelor, ca o reminiscenta a perioadei privatizarilor haotice din anii precedenti si care se resimte ca o povara pe umerii contribuabililor. "In perioada privatizarilor, in efervescenta care a existat li s-au permis unor centrale, intreprinderi sau institutii sa dea diverse avize si aprobari contra unor taxe. Astfel s-a ajuns sa avem dupa calculele noastre 540 de taxe parafiscale, iar dupa inventarul oficial al guvernantilor 491. Cele mai multe dintre ele se regasesc in domeniul serviciilor si comertului, insa ele sunt de o diversitate foarte mare ca tip si raspandire", a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

La sfarsitul anului trecut un studiu efectuat de Banca Mondiala privitor la parafiscalitate plasa Romania pe primul loc in Europa la numarul ridicat de legi si taxe parafiscale excesive. De asemenea, in luna martie, Comisia Europeana a identificat in Romania cel mai mare numar de taxe din Uniunea Europeana si a solicitat reducerea semnificativa a numarului acestora.
Decizia luata la ultima sedinta de guvern de a anula, comasa sau reduce un numar de 102 taxe si tarife parafiscale dintr-un total de 491, cu promisiunea de a mai elimina peste cateva zile inca 84, a fost salutata de intreprinzatorii privati, care au afirmat ca este prima masura ampla de reducere a parafiscalitatii, insa ea trebuie continuata.

"Urmeaza sa vedem in ce masura ele vor fi anulate si care sunt aceste taxe. Deocamdata nu am auzit decat declaratiile prim-ministrului, inca nu am vazut ordonantele de urgenta, hotararile de guvern sau ordine ale ministrilor privind anularea taxelor", spune Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Ministerul Finantelor Publice a identificat pana in prezent 491 de taxe parafiscale, dintr-un total de 558 de impozite si taxe instituite prin 185 de acte normative, iar guvernantii au decis sa reduca numarul acestora. Nu este prima tentativa de acest fel, de-a lungul ultimilor patru ani astfel de demersuri fiind anuntate si de fostii ministri ai Finantelor, care s-au confruntat cu nemultumiri si cereri de reducere a parafiscalitatii venite din partea patronatelor si sindicatelor.
"Din informatiile noastre, elementele de parafiscalitate de la noi indicau un nivel dublu fata de toate tarile din regiune. Normal ar fi ca taxele parafiscale sa fie intr-un interval de 70, maximum 100", a precizat Ovidiu Nicolescu.

» Raman 305 taxe
Un numar de 102 taxe si tarife parafiscale au fost anulate, comasate sau reduse la ultima sedinta de guvern, urmand ca miercuri la numarul acestora sa se mai adauge alte 84. Cu toate acestea, vor mai ramane 305 taxe si tarife parafiscale. Strategia CE, de reducere semnificativa a acestor taxe si impozite al caror cost de colectare este foarte mare.

Articol publicat in ziarul Romania libera din 16 iunie 2009

Foto: Romania libera

IMM-urile vor sa participe la Programul "Rabla"

Romulus Cristea

Includerea in Programul national de innoire a parcului auto a persoanelor juridice, precum si acceptarea vehiculelor utilitare ar putea sustiune, in continuare, cu succes programul propriu-zis si ar avea un efect benefic asupra industriei auto, potrivit reprezentantilor intreprinderilor mici si mijlocii. Initiativa IMM-urilor este sustinuta si de producatorul autohton de autovehicule Dacia.
Consiliul national al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a propus includerea, incepand cu etapa a II-a, in cadrul Programului national de innoire a parcului auto (cunoscut sub numele de Programul "Rabla") a persoanelor juridice si a vehiculelor utilitare usoare. Ideea de a permite participarea la program a persoanelor juridice a fost vehiculata de oficialii Ministerului Mediului inca din 2007, insa a ramas nepusa in practica. Deocamdata, programul se adreseaza strict persoanelor fizice care doresc sa-si achizitioneze un autoturism nou in locul autoturismului uzat, vechi de peste 10 ani, predat in reteaua de colectare a vehiculelor scoase din uz.

"Propunem includerea, incepand cu etapa a doua (pentru perioada 1 iunie-31 august), in cadrul Programului 2009 de innoire a parcului auto national a persoanelor juridice, a leasingului, precum si a vehiculelor utilitare usoare. Aceasta initiativa a venit si la propunerea Dacia", a spus Ion Glisca, vicepresedintele Consiliului. Reprezentantii intreprinderilor mici si mijlocii apreciaza ca o astfel de masura ar ajuta la dezvoltarea Programului de innoire a parcului auto in conditiile reducerii drastice a vanzarilor de autoturisme. De asemenea, aceasta va avea un efect benefic si asupra furnizorilor de pe orizontala din industria auto, puternic afectati in ultima perioada de criza economica.

CNIPMMR a anuntat, ieri, citand datele Ministerului Mediului, ca pana pe 8 mai au fost emise note de acceptare pentru 7.364 de masini, dintr-o cota alocata de 20.000 de bucati. A doua faza a programului se va desfasura intre 1 iunie si 31 august.
Reprezentantii patronilor considera ca repartizarea cotelor din program ar trebui sa fie realizata in functie de cererea de pe piata, astfel incat firmele participante la program care reusesc sa vanda mai multe masini sa primeasca o cota mai mare. Dacia este singura marca ce a reusit sa-si epuizeze cota alocata, de 1.731 de masini.
"Cota trebuie sa fie data de piata pentru fiecare marca", a mai spus Glisca. Parcul auto din Romania este format din peste 3,6 milioane de vehicule, din care peste 60% au o vechime mai mare de 10 ani, iar 25% sunt fabricate cu mai bine de 20 de ani in urma.

» Etape trimestriale
Pentru 2009 a fost alocata suma de 3.800 lei pentru fiecare autoturism nou achizitionat in schimbul unuia uzat si predat in reteaua de colectare. In program pot aplica, deocamdata, doar persoanele fizice si sunt acceptate doar autoturismele mai vechi de zece ani. In acest an, numarul maxim de autovehicule care ar putea fi casate contra unei prime si a asumarii obligatiei de catre proprietar de a achizitiona o masina noua este de 60.000, in trei etape trimestriale de cate 20.000 de bucati.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 20 mai 2009

Foto: Romania libera

Impozitul forfetar va scoate profitul la vedere

Romulus Cristea

» Ministerul Finantelor e nemultumit ca multe firme mici declara ani la rand pierderi si astfel nu functioneaza impozitul pe profit. Pentru a combate acest fenomen, in noul Cod Fiscal va fi introdus impozitul forfetar pentru a putea taxa afacerile firmelor fara profit.

In situatia in care 40% din firme au raportat pierderi in ultimii ani, Ministerul Finantelor incearca sa taxeze si aceste afaceri introducand impozitul forfetar. Metoda este aplicata si in alte tari ale UE, reducand considerabil incercarile de evaziune fiscala, in principal in cazul micilor intreprinderi, veniturile statului crescand considerabil.
Pe ansamblu, oamenii de afaceri considera ca aplicarea impozitului forfetar ar fi o masura buna, determinand firmele care pana acum declarau ca lucreaza pe pierderi sa nu se mai teama sa declare profitul. Insa exista si o parte din mediul de afaceri care apreciaza ca ar trebui sa existe o dezbatere publica pe aceasta tema, mai ales in ceea ce priveste posibilitatea introducerii in noul Cod Fiscal a unui plafon minim pe impozitul pe profit platit de firme si pentru impozitul pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, in valoare de 1.300 de euro.

"Aplicarea impozitului forfetar pentru IMM-uri ar trebui facuta dupa anumite criterii, in functie de cifra de afaceri sau de profit. Trebuie tinut seama ca circa 20% din microintreprinderi sunt la limta profitabilitatii. Nu se rezolva nimic, de exemplu, impovarand cu impozite o microfirma, cu un singur angajat, dintr-o zona defavorizata", a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania.
Masura va viza atat microintreprinderile si firmele care inregistreaza pierderi, cat si restaurantele, hotelurile si firmele din domeniul transporturilor sau cel imobiliar.
"In conditiile in care, din 600.000 de firme inregistrate, 242.000 raporteaza pierderi, introducerea impozitului forfetar ar putea fi o masura binevenita. In Franta, firmele platesc impozit forfetar de 1.300 euro si este vorba de acele companii care au o cifra de afaceri intre 750.000 de euro si 1,5 milioane euro.

Intreprinderile cu o cifra de afaceri pana in 400.000 euro nu platesc nimic, iar cele cu profit intre 400.000 si 750.000 platesc 1.000 euro", a spus secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan.
Proiectul de Cod Fiscal prevede ca patronii microintreprinderilor sa plateasca anual la stat diferenta de pana la 1.300 de euro daca suma rezultata din plata impozitului pe cifra de afaceri de 3% este mai mica decat acest plafon. De exemplu, daca suma rezultata din aplicarea procentului de 3% este de 1.000 de euro, atunci patronul va plati diferenta de 300 de euro.

» Acum opt ani
Ideea impozitului forfetar nu este una noua, in urma cu opt ani guvernul Nastase avand o tentativa in acest sens, de introducere a impozitului pe profit, in suma fixa, pentru intreprinderile din comert si servicii cu mai putin de 20 de angajati. La vremea respectiva, cand evaziunea fiscala era in floare, intentia a fost criticata atat de mediul de afaceri, cat si de politicieni.

Foto: Romania libera;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 aprilie 2009

Criza financiara afecteaza 90% din IMM-uri

Romulus Cristea

»Diminuarea comenzilor si lipsa finantarilor sunt principalele probleme cu care se confrunta de cateva luni, ca urmare a crizei economico-financiare, majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din Romania. Fenomenul se extinde destul de rapid la nivelul unui numar din ce in ce mai mare de firme.

Reprezentantii consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) estimeaza ca peste 90% din cele peste 600.000 de IMM-uri din tara sunt afectate de criza financiara, iar solutia pentru redresarea domeniului ar putea veni din adoptarea urgenta a legislatiei necesare operationalizarii masurilor de criza pentru sustinerea firmelor.
"Dezghetarea creditarii este esentiala pentru ca lipsa finantarii omoara si afacerile viabile", a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR. Reducerea exporturilor, diminuarea investitiilor, la care se adauga blocajul financiar sunt principalele efecte ale crizei financiare, cu repercusiuni asupra firmelor. "La sfarsitul anului 2008 statul avea de platit sectorului privat 2,1 miliarde euro. In cascada, acest blocaj inseamna 8-9 miliarde euro", a mentionat Nicolescu.

Garantii care acopera de trei ori creditul
In cazul intreprinderilor care realizeaza exporturi, situatia a devenit ingrijoratoare in ultimele luni, estimandu-se ca incheierea primului trimestru al anului va aduce o cadere a exporturilor cu pana la 40%. "Toti exportatorii, fara exceptie, au probleme. La nivelul intregii tari sunt inregistrati 15.000 de exportatori, majoritatea IMM-uri. O solutie pentru redresarea ar putea veni prin asigurarea de finantari pentru firme in conditii civilizate. La ora actuala, pentru obtinerea unui credit, la unele banci se impun conditii absurde, ajungandu-se in situatia de a se solicita garantii ce acopera de trei ori valoarea creditului. Valorile puse in gaj sunt diminuate de noile baremuri de evaluare, nu se ia in calcul cesiunea de contracte externe, iar multor exportatori li se solicita drept garantie un cash colateral. Dupa ce ca exportatorul garanteaza cu fabrica, la care se adauga cash-ul colateral si garantarea pe care o da Fondul de Garantare, se mai solicita si un girant. E un sistem aberant", a declarat Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor Romani (ANEIR).

Somaj si falimente
Falimentele se vor tine lant in sectorul IMM-urilor. Patronatele si oficialii ministerului de profil vehiculeaza ca 30-40% din firme vor intra in faliment din cauza crizei financiare. "In conditiile actuale, IMM-urile reprezinta un sector vulnerabil. Am solicitat guvernantilor simplificarea procedurii de acordare a creditelor si costuri reduse de accesare. Ne-au fost sesizate cazuri, de exemplu la Timisoara, unde unui intreprinzator i s-a solicitat o dobanda de 25% la creditul angajat. In alta situatie, la Piatra Neamt, la un credit s-a cerut un cash colateral de 50%. Intreprinderile cer credite pentru ca au probleme si trebuie sa se redreseze si de aceea va trebui stabilit clar care este procedura de acordare a creditelor si care sunt costurile pentru fiecare produs", a precizat Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS).

Foto: Romulus Cristea;

Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 martie 2009;