miercuri, 23 aprilie 2008

Autostrada Bucuresti-Brasov – nepasare pe 6 benzi

Dupa aproape un an, lucrarile la magistrala rutiera cu termen de finalizare In 2009 nu au depasit faza organizarii de santier

Romulus Cristea

La aproape un an de la inceperea lucrarilor la Autostrada Bucuresti-Brasov, nu exista nici un metru de drum finalizat. Termenul optimist de incheiere a lucrarilor in 2009, pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti, anuntat saptamana trecuta de ministrul Transporturilor, nu va putea fi nicidecum respectat in conditiile actuale: lipsa de finantare, modificarea unor solutii tehnice din proiectul initial la cererea unor autoritati locale, nefinalizarea exproprierilor, lipsa unor avize si autorizatii etc. Proiectul de dezvoltare al autostrazii prevede patru tronsoane de lucru pe o lungime de aproximativ 164 kilometri, distanta care ar putea fi parcursa cu automobilul in doar o ora si jumatate.



Daca pentru primele doua portiuni cuprinse intre Bucuresti si Ploiesti se mai poate discuta de anumite stadii incipiente ale lucrarilor, pentru tronsonul III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai analizeaza rentabilitatea proiectului, fiind foarte probabil sa nu se angajeze lucrari de construire, iar pentru tronsonul IV (Comarnic-Brasov) s-a ales varianta unui contract de concesiune de lucrari si servicii a carui definitivare ar putea dura cativa ani. In actualul ritm de lucru la autostrada (pe santiere activitatile sunt reduse la minimum din lipsa de finantare), specialistii in lucrari de infrastructura sustin ca un proiect de asemenea amploare nu poate fi terminat inainte de 2013.

Constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov a fost considerata de autoritati ca un proiect deosebit de important, finalizarea acestui drum permitand parcurgerea distantei dintre Capitala si orasul de la poalele Tampei in doar o ora si jumatate. Aflata in faza de proiect inca din anul 2000, inceperea lucrarilor a intarziat an de an din cauza lipsei finantarii.

Anul trecut, in iunie a fost dat in sfarsit ordinul de incepere a lucrarilor, reprezentantii Ministerului Transporturilor fiind foarte optimisti in ceea ce priveste termenul de finalizare. Nu mai devreme de sfarsitul saptamanii trecute, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, declara ca cel putin pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti al autostrazii termenul de finalizare va fi anul 2009. Previziunile oficialilor nu au luat insa in calcul lipsa fondurilor (de exemplu, pentru portiunea de drum Moara Vlasiei-Ploiesti, constructorul a primit doar 3% din suma necesara finalizarii lucrarii), faptul ca exproprierile nu sunt incheiate, iar pentru mai multe localitati aflate pe traseu se vor dispune modificarile tehnice ale proiectului. Specialistii in lucrari de infrastructura afirma ca in conditiile actuale, cel mai probabil, finalizarea intregii lucrari la autostrada se va petrece prin 2013. Din lipsa de bani, pe santierele aflate de-a lungul traseului autostrazii se sta, nimeni nu munceste, iar utilajele sunt oprite.

Vlasia, nu Moara Vlasiei
Pentru a verifica la fata locului stadiul lucrarilor la autostrada, am solicitat Directiei de Comunicare de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sa ne indice santierele si punctele de lucru ale constructorilor. Am fost asigurati ca se lucreaza cu spor in localitatea Moara Vlasiei, iar un constructor italian si-a amenajat un punct de lucru in comuna stefanesti.
De cum am sosit in Moara Vlasiei, primarul comunei, Ion Radu, ne-a spus ca este vorba de o confuzie si a mai fost nevoit in trecut sa dea dezmintiri ziaristilor in legatura cu existenta vreunui santier pe teritoriul comunei: "Se face mereu o confuzie, la noi in comuna nu s-a deschis inca nici un santier. E vorba de Vlasia, acolo s-au inceput niste lucrari la autostrada, e undeva spre Snagov. La noi lucrurile sunt tergiversate de luni de zile, tot asteptam sa se deschida un santier, pentru ca toti cei din comuna dorim acest lucru". Primarul Radu ne spune care sunt problemele legate de autostrada ce ar urma sa treaca si prin comuna: "Am fost invitati, in urma cu cateva zile, la Ministerul Transporturilor pentru a discuta problema autostrazii. S-au dat bani pentru definitivarea Planurilor de Urbanism General, insa exista o problema in acordarea avizelor chiar de catre CNADNR. Noi vrem sa inceapa odata lucrarile pentru ca ar fi o mina de aur pentru locuitorii comunei: s-ar dezvolta mult zona si localnicii ar avea de lucru".

Despagubiri sub pretul pietei
In comuna Moara Vlasiei, primaria si firma de avocatura care se ocupa de exproprieri au convocat o adunare cu locuitorii comunei care vor fi afectati de deschiderea santierului pentru autostrada. In comuna Moara Vlasiei vor fi expropriati de terenuri aproximativ 100 de cetateni si se pune problema demolarii unei singure case. "Propunerile facute localnicilor au fost sub pretul pietei, s-au oferit circa 4 euro pe metru patrat, in conditiile in care terenurile in zona se vand cu 12-20 euro/mp si ajung chiar la 60 euro/mp in zona lacului. Oamenii sunt de acord cu exproprierile, dar sa se ofere un pret corect", a precizat primarul comunei. Iona Mihai, proprietara casei care urmeaza sa fie demolata, spune ca nici macar nu a fost convocata la intalnirea cu firma de avocatura. Plange in timp ce vorbeste cu noi si spune ca ar fi de acord cu demolarea doar daca i se ofera un pret corect pe gospodarie: "Am muncit 20 de ani de zile sa ne facem casa asta. Inauntru e ca un apartament de la oras, avem de toate. Unde sa ne ducem daca ne demoleaza? In casa mai stau trei copii si un nepot".

"N-au mai lucrat nimic de anul trecut"
Ferma Vlasiei e o localitate unde localnicii nu stiu cui apartin din punct de vedere teritorial. Ferma Vlasiei este o intindere de 550 de hectare, o fosta ferma a Partidului Comunist care producea alimente pentru familia Ceausescu. Unii localnici spun ca aceasta ferma este impartita in doua, jumatate tine de comuna Ghermanesti, jumatate de Regia de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS).

Aici am gasit o organizare de santier. Pe panoul de identificare era trecut termenul de finalizare pentru un tronson cuprins intre km 19,5 si 31,6 ca fiind 36 de luni. Inca de la intrarea pe santier, in loc de "buna ziua", suntem intampinati cu "Nu e voie!". Insistam sa discutam cu cineva. Pe santier, toate utilajele erau oprite, muncitorii stateau inchisi prin baraci. Un angajat ne-a spus totusi: "Se lucreaza! Azi-noapte am turnat betoane!". Curiosi, am intrebat unde si din acest moment ni s-a comunicat ca nu mai putem discuta decat cu reprezentantii biroului de consultanta. Insa nici acestia nu au dorit sa ofere alte amanunte, comunicandu-ne ca trebuie sa avem un fel de adeverinta stampilata de la biroul de presa al Ministerului Transporturilor (MT) pentru a putea continua dialogul. Degeaba i-am explicat persoanei de la celalalt capat al firului ca nu suntem angajatii MT.
Curiosi sa aflam unde s-au turnat cu o noapte in urma betoane, am intrebat localnicii care ne-au spus: "Astia nu au mai lucrat nimic din vara anului trecut. Lucrarile sunt aceleasi ca la inceput, din cand in cand vin niste sefi, e putina agitatie pe santier, dar in rest, nimic". Singurele operatiuni efectuate in zona sunt cateva sute de metri liniari de lucrari de decopertare, aplicarea de materiale de umplutura si betonari, dar nici o bucata de drum complet terminata.

La Stefanesti s-au instalat italienii
In localitatea stefanesti, aflata pe traseul primului tronson al viitoarei autostrazi, o firma italiana si-a instalat un punct de lucru. Consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi a castigat licitatia pentru constructia primului tronson al autostrazii Bucuresti-Ploiesti, de 19,5 kilometri, cu o oferta de 514,6 milioane lei (circa 154 milioane euro). Conform unui act aditional incheiat cu CNADNR, constructorul a inceput proiectarea inainte de predarea amplasamentelor. Reprezentantii constructorilor italieni au refuzat categoric sa discute cu noi, facandu-ne semne disperate cu mainile, de la cativa zeci de metri, pentru ca nu cumva sa intram in incinta. De asemenea, la primaria din stefanestii de Jos nimeni nu stia nimic, nici despre posibile exproprieri, nici despre un eventual termen de finalizare a lucrarilor. Unul dintre localnici ne-a spus ca in urma cu cateva zile a disparut si panoul de la punctul de lucru unde erau indicate termenele de finalizare a lucrarii.

Patru tronsoane
Viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov este impartita in patru tronsoane: Bucuresti-Moara Vlasiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploiesti-Comarnic si Comarnic-Brasov. Lungimea totala a autostrazii ar urma sa fie de aproximativ 164 km. Pe fiecare tronson s-au ivit diverse probleme de proiectare. Astfel, pe tronsonul I, in comuna Voluntari i stefanesti, desi proiectul a fost in dezbatere publica, autoritatile locale solicita schimbarea unor solutii tehnice.

In Voluntari primaria doreste constructia unui pasaj suprateran si amenajarea unui sens giratoriu pe str. Popasului. Tot pe tronsonul I, o alta problema aparuta este legata de un aviz de mediu pentru Padurea Surlari, unde exista specii de pasari ocrotite. Peste noapte in zona a fost declarat, exact pe o portiune unde trecea autostrada, un sit protejat – Natura 2000. Pentru portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti, descarcarea unor situri arheologice constituie un alt obstacol, ca, de altfel, si suma primita de constructori de doar 3% din suma necesara pentru finalizarea lucrarilor.
In cazul tronsonului III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai discuta despre rentabilitatea proiectului, iar pentru tronsonul Comarnic-Brasov, extrem de dificil din cauza lucrarilor de arta (poduri, podete, viaducte), din kilometru in kilometru lucrarile se vor face in regim de concesionare pentru lucrari de proiectare, finantare, construire, operare si intretinere.
Specialistii afirma ca intreaga autostrada Bucuresti-Brasov nu va putea fi terminata mai devreme de anul 2013.


CENTURA BUCURESTIULUI
Gata peste 4 ani
Reprezentantii Ministerului Transporturilor au afirmat la finalul anului trecut ca Bucurestiul va avea doua sosele de centura concentrice, ambele cu profil de autostrada. Actuala centura ar urma sa fie reabilitata si marita cu inca o banda pe fiecare sens, iar a doua centura se va afla la circa 10 kilometri de prima, va avea o lungime de circa 100 km, iar lucrarile vor incepe dupa terminarea exproprierilor. Daca initial pentru a doua centura se anuntase termenul de finalizare 2010, recent ministrul Transporturilor a anuntat ca lucrarile vor dura aproximativ trei ani si jumatate.


In prezent, la primul inel al centurii (cu o lungime de 64 km) se lucreaza doar la asfaltarea unei portiuni aflate in apropierea Autostrazii Bucuresti-Constanta, responsabili din Ministerul Transporturilor afirmand ca nu se va pune deocamdata problema largirii acesteia cu inca o banda pe fiecare sens pana cand nu se vor finaliza lucrarile de asfaltare. Foarte probabil, in acest an nu vor incepe nici lucrarile la inelul II al centurii, nici largirea cu inca doua benzi a actualei sosele de centura.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 22 aprilie 2008

www.romanialibera.ro

Sindicatele negociaza salariile pe voturi

Liderii marilor confederatii recunosc ca exista o oarecare legatura intre intensificarea protestelor si anul electoral 2008

Romulus Cristea

Ca in fiecare an electoral si in 2008 (an in care se organizeaza alegeri locale si parlamentare), protestele sindicale se multiplica si cresc in amploare, tendinta prognozata si pentru anul viitor cand vor avea loc alegeri prezidentiale. Majoritatea liderilor sindicali de confederatii considera ca perioadele premergatoare alegerilor sunt prolifice si propice solicitarilor de ordin social, guvernantii fiind mai deschisi in a acorda cu generozitate majorari salariale sau alte facilitati in special pentru lucratorii din sectorul bugetar. In schimb, reprezentantii patronatelor si asociatiilor oamenilor de afaceri considera ca masurile cu caracter populist adoptate cu mare graba in perioadele electorale, oferte acordate prioritar din bani publici, se rasfrang negativ si pe perioada indelungata asupra mediului de afaceri. Perioada dinaintea alegerilor a constituit pentru unii lideri sindicali si momentul obtinerii unor favoruri care nu mai au legatura cu activitatea sindicala, semnand acorduri politice cu partide precum PSD in schimbul unor functii in consiliile locale sau judetene, in Parlament etc.
Potrivit analistilor, si la nivel european se constata o intensificare a activitatilor organizatiilor sindicale care s-au reorientat si au adoptat o noua strategie pentru obtinerea de drepturi salariale.



Zeci de proteste ale lucratorilor atat din sectorul bugetar, cat si din domeniul privat au marcat primele luni ale anului electoral 2008. Functionarii publici, profesorii, cercetatorii, cadrele sanitare, dar si transportatorii rutieri, energeticienii si agricultorii au organizat mitinguri, proteste de strada sau au intrerupt lucrul, solicitand, in principal, salarii mai mari si diverse facilitati. Alegerile locale bat la usa si, in prezent, la Dacia Pitesti are loc o greva generala care se prelungeste de la sfarsitul lunii martie si care a fost declarata legala de justitie, iar pentru perioada urmatoare se pregatesc alte proteste ale angajatilor din sectorul bugetar, nemultumiti de decizia guvernantilor de a intrerupe acordarea tichetelor-cadou. Liderii sindicali, dar si analistii recunosc in parte ca exista o oarecare legatura intre intensificarea miscarilor de protest si faptul ca suntem intr-un an electoral important, care va fi marcat de alegerile locale si parlamentare. Miscarile sindicale de amploare din acest an electoral nu constituie o noutate strategica a organizatiilor lucratorilor, exemple similare existand si in trecut.

Sindicatele si politica
In Romania nu exista o centralizare a datelor din care sa reiasa numarul exact al lucratorilor care sunt inscrisi in sindicate. Conform estimarilor sindicale, lucratorii sunt sindicalizati intr-o proportie de 35-50%. Datorita privatizarilor si divizarii marilor intreprinderi, in ultimii ani numarul sindicalistilor a scazut, la fel si proportia protestelor. In perioada postdecembrista au avut loc circa 4.000 de proteste sindicale (mitinguri, marsuri, greve), majoritatea in perioada anilor 1990-2000, dupa acest interval manifestarile de nemultumire ale salariatilor diminuandu-se considerabil.


In anul 2000, cand au avut loc alegeri generale, miscarile sociale pentru obtinerea de majorari salariale au inceput cu aproximativ 6 luni inainte. In toamna aceluiasi an, a avut loc si o greva generala a transportatorilor. In 2001, mai multi lideri sindicali obtin locuri in Parlament, doi dintre acestia, Marian Sarbu si Miron Mitrea, primind cate un post de ministru, la Ministerul Muncii, respectiv la Transporturi. Colaborarea dintre unele sindicate si partide s-a concretizat prin redistribuirea de locuri in Consiliile de Administratie, acordarea de prime de vacanta si altele.
In 2004, alt an al alegerilor, sindicatele s-au pus din nou in miscare, existand diverse manifestari de protest, cele mai cunoscute fiind cele ale profesorilor.
Anul 2008: urmeaza sa aiba loc alegerile locale in iunie si cele parlamentare in toamna. Ca de obicei, CNSLR-"Fratia" isi reinnoieste angajamentele fata de PSD in schimbul unor favoruri (locuri in partid, in consiliile locale etc.). De la inceputul anului, protestele atat in sectorul bugetar, cat si in cel privat se tin lant.


Probleme salariale
Analistii economici au opinii diferite in legatura cu intensificarea miscarilor sociale din ultima perioada. Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicata, apreciaza ca nu trebuie cautata neaparat o motivatie politica in intensificarea protestelor: "Protestele lucratorilor au si o motivatie economica, exista o reinflamare a inflatiei, in ultimele 5-6 luni leul s-a depreciat si deci salariile acestora in lei s-au diminuat. Nu cred ca exista o legatura intre anul electoral si protestele la care asistam. Daca ne referim la sectorul bugetar, acest lucru poate s-ar mai putea discuta, dar la greve precum sunt la Dacia Pitesti sau mai stiu ce unitate privata discutiile sunt altele. Cert este ca salariile unor muncitori au devenit mai mici in timp ce unele companii au un grad de profitabilitate ridicat".



Dumitru Costin, liderul Blocului National Sindical, confederatie care a sustinut multe dintre conflictele de durata ale sindicatelor, considera ca nu e vorba de nici un element politic care sa aiba legatura cu protestele: "Ce se intampla cu actiunile sindicalistilor de la BNS nu are nici o legatura cu politicul. Grevele precum sunt cele de la fabrica de rulmenti din Alexandria sau Dacia Pitesti, intreprinderi private, au fost rezultatul unei salarizari necores-pun-zatoare, ccea ce a condus la inrautatirea vietii angajatilor".


Supliment pentru 2009
Sindicalistii de la CNS Cartel ALFA afirma ca in fiecare an, primavara, organizatiile lucratorilor incep sa se agite deoarece este perioada in care societatile comerciale isi fac bilantul pe anul anterior si consiliile de administratie decid modificarea fondului de salarii pe anul in curs. "Protestele sunt normale in aceasta perioada a anului, nu e vorba de un an de varf. Dar, intr-adevar, intr-un an electoral exista obiceiul unor solicitari de varf fata de clasa politica. Intr-o astfel de perioada clasa politica e mai sensibila, incearca sa rezolve rapid inaintea alegerilor ceea ce a neglijat timp de trei ani. Repet insa, anul acesta nu s-a intamplat ceva special.



E vorba de revendicarile firesti ale angajatilor, fie ca sunt din domeniul privat, fie din sectorul bugetar. Dar, tinand cont ca si anul viitor, in 2009, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European si Presedintie, politicienii trebuie sa se astepte si la alte solicitari de ordin social", a declarat Bogdan Hossu, liderul Cartel ALFA. Petru Dandea, vicepresedintele aceleiasi confederatii, spune ca actualii guvernanti au ales de aceasta data o alta metoda, mai eficace, pentru a atrage voturi importante: "Au ales sa majoreze pensiile in conditiile in care de acestea beneficiaza 5,5 milioane de persoane, iar in cazul angajatilor din sectorul bugetar, unde sunt doar 1,1 milioane de salariati, au ales sa stranga surubul, incercand sa nu mai aloce tichete-cadou.

Valorificarea perioadei electorale

Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), considera ca exista doua elemente care trebuie luate in discutie cand se discuta despre posibila intensificare a miscarilor sindicale din acest an: "Ca o prima coordonata este clar ca avem de-a face cu o valorificare a anului electoral. Sindicatele protesteaza stiind ca vor obtine un raspuns aproape sigur de la clasa politica dornica sa ofere pe bani publici anumite stimulente sau facilitati. Dupa ce se preia puterea, toate acestea se reflecta, bineinteles, asupra mediului de afaceri, doar trebuie sa fie cineva care sa si plateasca. In plus, trebuie sa luam in considerare si componenta externa. Sindicatele incearca sa speculeze situatia aparuta, in care se analizeaza discrepantele mari dintre salariile acordate in marile companii celor cu functii manageriale, in comparatie cu salariile medii ale celorlalti angajati. Pe acest fond, miscarea sindicala europeana a inceput sa se reorganizeze, exemplul recent fiind demonstratia din aceasta luna de la Ljublijana (Slovenia).


Cat priveste situatia din Romania, nu vom asista in acest an la manifestatii de amploare ca in alti ani. Sindicalistii au inceput sa inteleaga anumite mecanisme economice. Poate doar in cazul angajatilor bugetari, doar e vorba de bani publici, vom avea sigur alte manifestatii. Functionarii cer salarii mai mari, in invatamant si sistemul sanitar la fel, mai ramane ca guvernantii sa intre in greva pentru ca au salarii mici".

Tranzactie pe voturi

» Marius Petcu, presedintele CNSLR-"Fratia", confederatie cu aproape un milion de membri, organizatie care are o afinitate politica valorificata prin semnarea periodica a unor intelegeri cu PSD, recunoaste ca un an electoral este privit de sindicalisti ca o perioada optima pentru proteste: "Intr-un an electoral exista asteptari mai mari. Da, exista o legatura intre faptul ca suntem intr-un an electoral si intensificarea unor proteste ale sindicalistilor. Intr-adevar, sindicatele incearca sa creeze presiuni asupra clasei politice. Pare, intr-adevar, o tranzactie pe voturi. Intr-o astfel de perioada, sindicatele au oarecum o atitudine comuna. In fiecare an electoral au existat miscari mai ample de protest ale lucratorilor, nu e ceva special in acest an. Cu siguranta, miscarile se vor intensifica si in perioada urmatoare. De exemplu, in aceasta perioada, dupa decizia Guvernului de a nu mai acorda tichete-cadou salariatilor din sectorul bugetar, confederatiile sindicale vor adopta cu siguranta o pozitie comuna. si pe plan european sindicatele adopta un alt tip de actiune, se merge pe ideea de Europa sociala, cu revendicari specifice. Noi incercam sa ne implicam si mai mult in politica, bineinteles, in miscari de stanga pentru a putea obtine pentru sindicalisti solutionarea unor revendicari, salariale in special, dar si de alta natura".


De mentionat ca in acest an CNSLR-"Fratia" nu a organizat vreo actiune de protest de amploare ca in cazul celorlalte confederatii.
Speram ca ele sa fie cat mai putin severe".
Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 Aprilie 2008
www.romanialibera.ro

miercuri, 2 aprilie 2008

Maglavid imobiliar in comuna Sohatu

SATENII ASTEAPTA TRAMVAIUL SI MILIARDELE
De cateva zile locuitorii comunei Sohatu, majoritatea agricultori-pensionari, traiesc cu speranta ca, in curand, investitiile unei importante companii de dezvoltare imobiliara din Spania le va schimba viata. Conform relatarilor din presa spaniola,Grupul Menchero a anuntat ca are intentia sa investeasca 1,6 miliarde euro intr-un macroproiect imobiliar la Sohatu care sa cuprinda 54.000 locuinte,122 de edificii logistice si 4.480 de spatii industriale. Proiectul, confirmat si de autoritatile locale,a condus la o adevarata isterie imobiliara, agentiile de profil anunatndu-si intentia de a cumpara mari suprafete de teren agricol in zona, ceea ce a condus, comparativ cu un an-doi in urma, la marirea de aproape cinci ori a pretului hectarului de teren.
» Cel mai mare proiect imobiliar din Europa de Est prevede construirea unei zone industriale si rezidentiale la 40 km de Bucuresti.
» Satenii nu stiu mai nimic de proiectul Grupului Menchero, dar au aflat repede ca pot cere mai multi bani pe terenuri.
» Mii de spatii industriale si zeci de mii de locuinte ar putea fi construite intr-o comuna cu majoritatea locuitorilor pensionari.

De cand spaniolii de la grupul Menchero au anuntat o investitie de 1,6 miliarde euro intr-un imens proiect imobiliar ce se va dezvolta in comuna Sohatu, nelinistea s-a strecurat printre localnicii micii localitati calarasene. Desi satenii n-au inteles prea bine cine si ce investitie va face in localitate, cu siguranta au priceput ca valoarea terenurilor lor a crescut brusc si indemnul care circula din gura in gura prin sat este "Nu va mai grabiti sa vindeti". De cateva zile, dupa anuntul aparut in presa spaniola referitor la macroproiectul imobiliar, samsarii de imobiliare dau tarcoale pe la Sohatu si cauta sa cumpere suprafete mari de terenuri la preturi care ii fac pe localnici sa viseze la o bunastare viitoare nesperata.
>>Teren de cinci ori mai valoros
Terenul agricol din zona Sohatu se vindea in urma cu doi ani la un pret de aproximativ 2000-2300 euro/hectar. Anul trecut, cativa investitori turci, cumparand cateva suprafete mai intinse in satul Progresul (apartinand tot de comuna Sohatu), au ridicat pretul la circa 7000-8000 euro/ hectar, iar de curand, dupa lansarea informatiei privind masiva investitie spaniola din zona, taranii spun ca nu se vor mai lasa induplecati sa vanda fara 10.000 euro/ha."Am doua hectare de teren agricol, dar nu stiu daca o sa vand. Azi dimineata am auzit pe la primarie spunandu-se ca nu ar mai fi bine sa ne grabim sa vindem terenurile pentru ca o sa vina niste investitori si s-ar putea sa obtinem 10.000 euro/ha. Anul trecut, se putea cumpara teren si la 8000 lei/ha, iar in ultimele luni unii au vandut si cu 30.000 lei/ha", ne-a spus serban Marin, fierar-potcovar in comuna Sohatu si reprezentant al romilor din localitate. L-am intrebat pe potcovarul serban daca stie despre investitia celor de la Menchero, insa acesta considera ca este doar un zvon: "Suntem in perioada electorala si se lanseaza zvonuri pentru ca oamenii sa fie de partea unora sau a altora. stiu sigur ca nici un spaniol nu a cumparat vreun metru patrat de teren la Sohatu, ci doar niste turci, si aia pe undeva pe la padure, la Progresu’". Alti sateni, printre care si Petrica Ivan, chiar daca nu stiau nimic despre investitie, il contraziceau pe serban, afirmand ca, "daca primarul a spus ca va fi in zona o investitie imobiliara, atunci asa este, chiar daca inca nu s-a vandut nici o palma de teren".
>>54.000 de locuinte intr-o comuna cu 3.550 de locuitori
La inceputul acestei saptamani, ziarul spaniol El Mundo anunta intentia Grupului Menchero de a investi 1,6 miliarde euro intr-un macroproiect imobiliar dezvoltat in Romania. Zona aleasa de investitori: o mica localitate aflata la aproximativ 40 de kilometri de Bucuresti, in comuna Sohatu din judetul Calarasi. Proiectul prevede investitii masive pe o suprafata de peste 2.800 ha, incluzand zone sociale si spatii verzi. Prin acest proiect, primul de asemenea amploare al Menchero in afara Spaniei, compania are in vedere exportarea unui model de afaceri existent deja la Borax-Toledo. In zona Sohatu s-ar dori construirea de mari suprafete industriale care sa promoveze aparitia de noi locuri de munca, simultan creandu-se zone rezidentiale, utilitati si servicii, astfel incat viitorii lucratori sa poata sa locuiasca intr-o casa cu standarde moderne, aflata in imediata vecinatate a locului de munca. De asemenea, un proiect de o asa dimensiune vizeaza si rezolvarea problemelor de infrastructura, realizarea unor conexiuni directe cu reteaua de cale ferata si principalele drumuri nationale sau judetene din zona. Pentru rezolvarea unor probleme energetice, macroproiectul prevede instalarea de panouri solare care se estimeaza ca vor suplini 60% din consumul de electricitate si vor reduce impactul asupra mediului.La terminarea proiectului, la Sohatu vor fi, conform celor anuntate de presa spaniola, 54.000 de locuinte, 122 de edificii logistice si 4.480 de spatii industriale. La o asemenea dimensiune, probabil va trebui determinata o migrare de populatie, avand in vedere ca in toata comuna Sohatu sunt 3.550 de locuitori, majoritatea pensionari aflati la limita subzistentei si care supravietuiesc exclusiv din activitati agricole. La Sohatu se cultiva cereale, legume si se cresc animale, in special porci, pe panoul de bun venit in localitate fiind reprezentate la loc de cinste un stiulete de porumb si un porc din metal galben.
>>Tramvaiul trece pe la Tufanul lui Talpoi
In ziarul local, Iulian Dimitrica, primarul din Sohatu, a dat o declaratie privind investitia celor de la Menchero si vorbeste despre acest proiect ca fiind unul similar dezvoltarii unui orasel: "Avem un studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu gaze si speram ca in 2009 sa fie gata, pentru ca avem mari posibili investitori. Un om de afaceri spaniol doreste sa faca o investitie si este dispus sa finanteze acest proiect de alimentare cu gaz, pentru ca doreste sa faca un orasel, cu 10.000-15.000 de locuri de munca. E un proiect foarte mare, cred ca cel mai mare din Europa de Est. Oraselul va cuprinde o zona industriala, locuinte, parcuri, spital, liceu, zona verde si tramvaie. Daca reusesc ca acesti investitori sa ramana aici, pot sa spun ca este o sansa de unu la un milion pentru Sohatu. Oraselul va avea o intindere de aproximativ 2.000 de hectare". Conform informatiilor primite de la angajatii din cadrul Consiliului Local Sohatu, oraselul va fi construit undeva prin zona cunoscuta de localnici ca Tufanul lui Talpoi, de la numele dat unui secular copac ocrotit de lege, infipt in mijlocul unui camp agricol. Tramvaiele despre care vorbeste domnul primar in articolul din ziarul local probabil vor circula prin aceasta zona aflata la o aruncatura de bat de padurea Zalinca si care adaposteste o legendara unitate militara antiaeriana, strasnic pazita. Noile blocuri de locuinte ce se vor construi in zona vor pune in umbra atat Tufanul lui Talpoi, cat si gigantica antena a armatei, al carei varf de otel se iteste din mijlocul padurii Zalinca.
» "Ne-au prezentat un proiect"
Secretarul comunei Sohatu, Scrisu Ionel, s-a aratat putin surprins cand i-am relalat cele publicate de jurnalistii spanioli privind viitoarea investitie, mai ales cand a auzit de cele 54.000 de locuinte: "Da, au venit la noi reprezentantii Grupului Menchero. Au prezentat un proiect, ne-au vorbit despre intentiile lor, iar primarul nostru chiar a fost invitat in Spania pentru a discuta unele amanunte. Inca nu e nimic definitiv. Despre vanzarea unor suprafete de terenuri mari in zona comunei nu a fost vorba pana in prezent, nu cred ca s-au vandut inca terenuri pentru aceasta investitie, sau cel putin eu nu cunosc. 54.000 de locuinte? Pare cam mult. Proiectul prevede ca se vor construi multe locuinte, dar nu cred ca chiar 54.000. Ar fi bine insa ca acest proiect sa fie pus in practica, nu am avea decat beneficii, localnicii ar avea de munca, s-ar revigora zona, mai ales in conditiile in care toti tinerii prefera sa plece din localitate si nu au mai ramas decat pensionarii care traiesc din agricultura si cresterea animalelor. Oamenii in zona muncesc mult ca sa poata trai si investitia spaniola ar insemna enorm pentru toti oamenii din comuna noastra si zonele limitrofe".
Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 aprilie 2008
Foto:Florin Esanu
http://www.romanialibera.ro/

Chiriile mai mici si facilitatile, atuurile parcurilor de afaceri


» Chiriile mai mici, suprafetele disponibile mai mari si facilitatile multiple determina companiile sa-si indrepte atentia catre parcurile de afaceri atunci cand cauta spatii de birouri. In ultimul an, chiriasii au devenit mai exigenti in alegerea spatiului de birouri, iar bugetele de chirii au crescut cu 15-20%.
Construite, de regula, pe fostele amplasamente ale parcurilor industriale, parcurile de afaceri au acces facil la drumuri, la mijloacele de transport in comun si beneficiaza de suficiente locuri de parcare. Daca pana de curand criteriile de alegere a spatiilor de birouri de catre companii vizau o pozitionare corespunzatoare in termeni de timp de acces si existenta unui spatiu interior deschis cu suprafete generoase, mai nou, cerintele acestora sunt mult mai complexe, incluzand aspecte precum posibilitatea extinderii companiei si, de asemenea, facilitatile oferite angajatilor (restaurante, sali de protocol, centre de relaxare, spatii verzi, zone de magazine, gradinite sau centre de sanatate). Conform unui studiu realizat de compania de investitii imobiliare ESOP, daca se iau in calcul solicitarile de suprafete sub 1.000-1.200 mp, venite din partea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), peste 65% isi doresc un spatiu intr-un parc de afaceri, cu acces usor la mijloacele de transport. "Este o evolutie fireasca, dupa ce, in ultimii trei ani, IMM-urile au cunoscut o dezvoltare si o stabilizare semnificativa, multe dintre ele fac pasul catre sedii de o calitate mai buna. Bugetele de chirii pe care acestea le aloca sunt intre 14 si 18 euro/mp, cu 15-20% mai ridicate decat in 2005-2006. Noile proiecte sau faze de dezvoltare ale parcurilor de afaceri credem ca vor acorda o mai mare atentie modularitatii spatiului, intrucat acest demers are la baza o reala nevoie a pietei", a precizat Mirela Raicu, director Departament Birouri in cadrul ESOP.
Contracte de durata
Companiile multinationale sunt cele mai interesate de proiectele ample, suprafetele solicitate de acestea fiind in intervalul 1.500-3.000 de metri patrati. Cererea din ce in ce mai mare de suprafete mari a determinat dezvoltatorii imobiliari sa ia in calcul proiecte de mari dimensiuni de tipul parcurilor de afaceri. De asemenea, fondurile de investitii vad in parcurile de afaceri potentiale surse de venit pentru perioada urmatoare. "Este deocamdata un inceput timid, dar merita salutat, cu atat mai mult cu cat este o tendinta ce va continua sa se dezvolte in urmatorii ani. Un alt factor ce sprijina aceasta evolutie este deschiderea companiilor, chiar si a celor locale, catre contracte pe perioade mai lungi, de 3-5 ani (conform solicitarilor business park-urilor), durate care in trecut erau percepute insa drept un obstacol, un angajament dificil", a mentionat Mirela Raicu de la ESOP.Dezvoltatorii imobiliari promoveaza prin oferte din ce in ce mai multe proiecte integrate, care includ, pe langa zona extinsa de birouri, de tipul business park, si alte functiuni, precum zone rezidentiale, spatii comerciale, hoteluri, obiective de interes cultural sau chiar institutii sociale si culturale.comparaTie
» Spatii mai ieftine
In timp ce, pentru cladirile individuale de birouri, pretul de inchiriere variaza intre 16 si 22 euro/mp, in cazul parcurilor de afaceri acesta scade pana la valori cuprinse intre 15 si 17 euro/mp, afirma analistii imobiliari. Datorita suprafetelor mai mari, chiriile se pot negocia mai mult si astfel inchirierea de spatii in parcurile industriale sau zonele integrate este mult mai avantajoasa decat in cladirile de birouri.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 aprilie 2008