miercuri, 15 decembrie 2010
De ce nu trebuie comparate crimele naziste cu cele comuniste
duminică, 7 noiembrie 2010
Porcul romanesc nu primeste inca viza de UE
marți, 20 aprilie 2010
Fermierii cer bani pentru plantele Frankenstein
Romulus Cristea
Uniunea Europeană a interzis în urmă cu trei ani cultura transgenicelor, iar România, devenită membră UE, a trebuit să se conformeze legislaţiei comunitare şi a renunţat la culturile de soia. Cu toate acestea, soia modificată genetic se utilizează pentru hrana animalelor în aproape toate fermele de animale din UE, inclusiv România. Agricultorii români au anunţat declanşarea unor proteste în luna aprilie, printre revendicări fiind şi aprobarea unei legislaţii pentru cultivarea de plante modificate genetic, în special soia.
„Avem nişte nelămuriri legate de culturile modificate genetic. Dacă există îndoieli privind efectele OMG (organisme modificate genetic) aupra sănătăţii umane, dacă există riscuri, să se spună şi să se interzică consumul. Dacă nu, să ne lase să cultivăm. Toate fermele de animale din Europa, inclusiv din România, importă soia modificată genetic din SUA şi Brazilia. Peste 90% din ferme importă astfel de soia. Trebuie să se clarifice o dată acest aspect, este periculoasă sau nu soia modificată genetic. Culturile de soia modificată genetic au fost o afacere importantă în România. Peste 300.000 de hectare erau cultivate înainte de a fi interzis, iar producţia atingea chiar un milion de tone pe an. Preţul era de 300 euro pe tonă, deci o afacere de 300 milioane euro pe an. La soia convenţională abia cultivăm 15.000 de hectare", ne-a declarat Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli (LAPAR).
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, consideră că a fost vorba de ipocrizie când s-a interzis cultivarea de soia modificată genetic, dar importurile în Europa nu au fost stopate.
„Agricultorii noştri au dreptate. Din punct de vedere pur economic au dreptate, atât timp cât nu se abordează serios aspecte legate de mediu şi efecte asupra organismelor umane. Trebuie precizat că, în afara câtorva excepţii, nu există lucrări ştiinţifice lămuritoare la influenţa OMG asupra oamenilor. Şi cum ar putea să existe, când în anumite state legislaţia interzice publicarea lucrărilor ştiinţifice referitoare la OMG fără a avea acordul producătorilor de astfel de culturi? Pe scurt, pentru rigurozitate, în prezent, ne aflăm în sfera de incertitudine ştiinţifică, iar în UE, în astfel de cazuri, e legiferat principiul precauţiei", a precizat prof. Mencinicopschi.
În schimb, după 2007 în România s-a cultivat porumb modificat genetic, însă pe o suprafaţă foarte restrânsă, aproape 10.000 de hectare, iar din acest an se permite cultivarea cartofilor modificaţi genetic.
Primele pe cap de animal se dau abia din noiembrie
Acordarea primelor de la bugetul de stat pentru ovine şi caprine se face începând cu luna noiembrie, iar cererile trebuie depuse în perioada 26 aprilie-31 mai, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Agriculturii. Prima pe cap de animal se acordă producătorilor agricoli o singură dată pe an, pentru femele ovine şi caprine. Pentru a beneficia de primă, solicitanţii trebuie să depună cererea la centrul local sau judeţean al APIA.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 21 aprilie 2010
Foto: Romania libera
luni, 22 februarie 2010
Producatorii de tamplarie termoizolanta incep lupta pentru supravietuire
» Loviti de scaderea cererii interne, tamplarii romani au gasit contracte bune la export.
» Tot programul national de reabilitare termica poate fi acoperit de productia a doua firme.
Romulus Cristea
Doar 59 de firme romanesti producatoare de tamplarie performanta termoizolanta (denumita popular "termopan") dintr-un numar total de aproape 5.000 au reusit sa faca documentatia necesara pentru trecerea la standardul de exigenta european. Standardul de calitate, care se concretizeaza si prin aplicarea unui marcaj CE pe ferestrele din PVC, a devenit obligatoriu de la 1 februarie 2010.
"Potrivit legislatiei, de la 1 februarie este interzisa comercializarea tamplariei performante termoizolante care nu are «Marcaj CE». In mod normal, Inspectoratul de Stat in Constructii are tot dreptul sa aplice, de la aceasta data, amenzi consistente si poate decide retragerea produselor de pe piata daca firma producatoare livreaza produse fara marcaj", ne-a declarat Valentin Petrescu, presedintele Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT).
Reprezentantii patronatului de profil sustin ca este vorba de o armonizare a legislatiei nationale la cea europeana, normativul (SR EN 14351-1) neintroducand elemente suplimentare privind caracteristici ale profilelor de tamplarie, ci constituind "cerinte de calitate minima la nivel european" (referitor la respectarea tehnologiei si a conditiilor de lucru), prin care producatorul garanteaza respectarea standardelor din catalogul furnizorului.
"Criza economica a fost, in principal, factorul care a intarziat la noi aplicarea marcajului CE. Pentru a aplica standardul, se merge pe doua etape: teste initiale de laborator (care costa 5.000-10.000 euro) si controlul in fabrica (inca 1.000 de euro). In tara sunt trei laboratoare de testare, dar in Europa sunt foarte multe, iar costurile sunt aceleasi indiferent unde se realizeaza", a precizat presedintele PPTT. Anul 2009 a insemnat pentru producatorii de tamplarie un an de scadere a vanzarilor cu 40-50%, iar programul national de reabilitare termica nu a adus nicidecum comenzi in plus.
"Tot programul de reabilitare termica din 2009 ar putea fi acoperit doar din productia a doua mari firme. Nu a fost un volum mare, iar in 2010 comenzile vor fi, se pare, la jumatate", a spus Harileus Kilaiditis, director executiv PPTT. Marin Crutescu, director general al grupului Amvic, apreciaza ca "marcajul CE" nu impune decat reguli elementare de calitate. "In anul 2009, toate firmele producatoare de tamplarie au avut de suferit. Insa respectarea calitatii este o cerinta care nu trebuie discutata, ci doar aplicata. Anul trecut am facut exporturi in tari cu traditie, precum Franta si Elvetia. Chiar daca ai tamplarie de calitate, o grija deosebita trebuie acordata la montaj. De obicei, la montaj, in 70% din cazuri se fac greseli, ceea ce are repercusiuni asupra performantei tamplariei. In Franta, de exemplu, cerinta a fost ca la montaj sa nu folosim spuma poliuretanica, ci silicon, iar in acest caz tolerantele admise sunt foarte mici", a declarat Crutescu.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 februarie 2010
Foto: Romania libera
joi, 29 octombrie 2009
IMM-urile au atras doar 0,4% din fondurile europene alocate
In perioada 2007-2009, au fost alocate aproximativ 304 milioane de euro pentru proiecte de finantare, Directia pentru gestionarea fondurilor comunitare pentru IMM-uri (avand calitatea de organism intermediar pentru Programul Operational Sectorial "Cresterea competitivitatii economice") primind spre analiza 3.125 de proiecte, din care au fost aprobate 772, putin sub un sfert din total.
Totodata, potrivit Ministerului IMM-urilor, pana pe 30 septembrie au fost contractate si se afla in faza de implementare un numar de 535 de proiecte cu sprijin financiar nerambursabil, in valoare de aproximativ 66 milioane de euro. Insa, pana in prezent, au fost primite doar 184 de cereri de rambursare, sprijinul financiar nerambursabil solicitat fiind de 7,4 milioane de euro. Din acestea, le-au fost platite beneficiarilor cereri de rambursare in valoare de doar 1,16 milioane de euro, suma ce reprezinta sub 0,4% din suma totala alocata pentru proiecte de finantare de 304 milioane euro.
Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), considera ca derularea cu mare intarziere a proiectelor, multe fiind abia in faza incipienta, dar si platile grevate de proceduri foarte complicate explica numarul mic de proiecte pentru care se face plata efectiva. "Evaluarea unui proiect ajunge sa dureze si peste sase luni, iar schimbarile politice si administrative din institutiile de profil conduc la intarzieri in derularea programelor. La toate acestea se adauga si criza economica, care ii determina pe unii intreprinzatori sa amane, chiar sa renunte la implementarea unor proiecte deja aprobate", ne-a declarat presedintele CNIPMMR.
Numarul redus de proiecte aprobate pentru IMM-uri, doar un sfert din totalul solicitarilor, indica, in opinia consultantilor in fonduri europene, calitatea nu suficient de ridicata a proiectelor.
"Sunt greseli frecvente facute de solicitantii de fonduri europene, in etapa de completare a cererii de finantare, incepand de la completarea gresita a documentelor, incadrarea eronata a proiectului in codurile CAEN eligibile si pana la estimarea incorecta a bugetului. Pe durata implementarii proiectelor, cele mai frecvente probleme care apar rezulta din nerespectarea planului financiar, contractarea unor achizitii inaintea semnarii contractului de finantare si documente justificative incomplete la cererea de rambursare", a precizat Dragos Jaliu de la Structural Consulting Group.
Beneficiarii fondurilor europene trebuie sa aiba capacitatea sa vina cu o investitie initiala in proiect, dupa care li se returneaza din bani europeni contravaloarea sumei cheltuite. Doar 772 de proiecte cu fonduri UE au fost aprobate pentru IMM-uri.
marți, 20 octombrie 2009
Din top, Romania a ajuns in coada clasamentului UE la constructii
Romulus Cristea
Activitatile din sectorul de constructii din Romania s-au redus in august cu 29% fata de aceeasi luna din 2008, fiind cea mai mare scadere din UE. Pe ansamblul blocului comunitar, activitatile din constructii si-au redus ritmul anual cu numai 11,1%, raportat la acelasi interval, a anuntat Oficiul European de Statistica – Eurostat. Pe pozitiile urmatoare s-au clasat Spania si Slovenia, unde in constructii s-au raportat in august scaderi de 21,1%, respectiv de 19,6% fata de luna similara din 2008. Cele mai mari cresteri de ritm anual au fost inregistrate in Polonia, de 9,9%, Suedia, de 9,5%, si Germania, de 1,9%.
"Scaderile consemnate la activitatile de constructii pentru Romania sunt dramatice. Nici in perioadele sezoniere sau in alte intervale mai putin bune nu s-au inregistrat astfel de scaderi, iar daca existau, erau cu o singura cifra. Pentru constructori problemele se vor agrava in urmatoarea perioada, nefiind semne de redresare.
De la o zi la alta se semneaza tot mai putine contracte si, foarte probabil, situatia va persista si dupa sfarsitul lunii martie", ne-a declarat Adriana Iftime, director general la Patronatul Societatilor din Constructii (PSC).
Trebuie mentionat ca Romania a inregistrat timp de 28 de luni un ritm pozitiv de crestere la volumul lucrarilor de constructii, primul recul fiind mentionat in februarie 2009, scaderea fiind de doar 1,1%. Pana la manifestarea primelor efecte ale crizei in constructii, Romania s-a mentinut in topul european de profil, cresterea maxima fiind consemnata in februarie 2008, la un ritm anual de 27%, in timp ce la nivel comunitar scaderea medie era de 3,1%. In zona euro activitatea de constructii a scazut in august cu 11,3% fata de a opta luna din 2008.
Constructiile de cladiri au scazut in a opta luna din 2009 cu 15% fata de luna similara din 2008 in UE si cu 15,9% in zona euro, in timp ce constructiile de inginerie civila au crescut cu 5,2% in UE si cu 3,5% in zona euro. In Romania, datele comunicate de Institutul National de Statistica indicau in august ca volumul lucrarilor de constructii a scazut la cladirile rezidentiale cu 38,5%, la cladirile nerezidentiale cu 24,4%, iar la constructiile ingineresti cu 21,6%. "In prezent, firmele de constructii au trecut, in lipsa comenzilor, la aplicarea unor masuri de supravietuire: reducerea de personal, micsorarea costurilor si renuntarea la unele facilitati acordate personalului. Scaderea activitatilor din constructii va continua, firmele cu capital strain deocamdata s-au retras, iar populatia ramane rezervata cand se pune problema unei investitii imobiliare", a precizat directorul general al PSC.
luni, 19 octombrie 2009
Costurile sistemului public de pensii, risc pe termen lung
Romulus Cristea
In urmatorii 50 de ani, Romania va fi pe locul cinci in cadrul UE, in clasamentul statelor cu cea mai ridicata pondere in PIB a cheltuielilor cu pensiile, fiind depasita doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia si Cipru. In baza raportul Comisiei Europene, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) subliniaza ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (7,4 procente din 9,1 procente din PIB) provine din majorarea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
„Romania trebuie sa-si reformeze sistemul de protectie sociala (in principal sistemul public de pensii si sistemul de sanatate) pentru a incetini aceasta crestere a cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei”, precizeaza raportul CE. In 2060, populatia Romaniei va numara doar 16,9 milioane de locuitori (fata de 21,3 milioane in 2010), dintre care doar 53,6% vor fi in varsta de munca (15-64 de ani), fata de 70% in 2010. Rata de dependenta a varstnicilor (numarul persoanelor peste 65 de ani raporat la numarul persoanelor cu varsta intre 15-64 de ani) este estimata sa creasca de la 21,3% `n 2010 la 54% in 2060. Aceste evolutii demografice nefavorabile vor pune presiuni mari pe bugetul public de pensii.
„Pentru Romania, raportul Comisiei Europene are trei concluzii. Prima este ca sistemul public de pensii este nesustenabil si trebuie reformat rapid si eficient, inclusiv prin dezvoltarea accelerata a pensiilor private, pentru ca altfel vom ajunge in scurta vreme sa cheltuim jumatate din bugetul tarii numai pe pensii, fata de un sfert in prezent. A doua concluzie este ca sistemul de pensii private care a fost introdus recent in Romania si care functioneaza de 10-15 ani in alte state din Europa Centrala si de Est are rezultate bune, merge eficient si reduce presiunea pe sistemul public de pensii, adica exact motivul pentru care a fost aplicat initial. A treia concluzie si cea mai importanta este ca, daca vrem ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin cresterea accelerata a contributiei virate in Pilonul II si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in Pilonul III”, a declarat Crinu Andanut, presedintele APAPR.
In urmatorele cinci decenii, potrivit estimarilor CE, cheltuielile Romaniei cu pensiile in PIB vor creste de la 8,4% (in 2010) la 15,8% in (2060).
luni, 12 octombrie 2009
Romania a redus cu o treime importurile din UE
Importurile au scazut cu 35,5% in august, la aproape 2,9 miliarde euro, iar exporturile s-au redus cu 18,2% fata de luna similara din 2008, la circa 2,17 miliarde euro, deficitul comercial al Romaniei reducandu-se astfel pentru a unsprezecea luna la rand. Potrivit estimarilor preliminare ale Institutului National de Statistica (INS), exporturile au insumat 2173,6 milioane euro, iar importurile au cumulat 2.905,3 milioane euro. Comparativ cu luna august 2008, exporturile au scazut cu 18,2% la valori exprimate in euro, iar importurile au scazut cu 35,5%. Fata de luna iulie, exporturile din luna august au scazut cu 22,1% la valori exprimate in euro, iar importurile au consemnat o scadere cu 12,5%. Deficitul comercial in luna august 2009 a fost de 731,7 milioane euro, mai mic cu 1.117,4 milioane euro decat in luna august 2008. Totusi, in august, deficitul s-a marit fata de luna precedenta, cand a fost de 530 milioane euro.
"In august am avut o largire a deficitului comercial mai mare decat estimam, pe fondul unei performante mai slabe in cadrul exporturilor, in special al celor intracomunitare, legata probabil de faptul ca Dacia a fost inchisa pentru revizie. si pe serie ajustata sezonier se observa o scadere, dar ceva mai mica decat pe serie bruta", ne-a declarat Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank. Pe segmentul de importuri, cel mai mare declin a fost inregistrat in comertul cu statele din afara Uniunii Europene, din care Romania a importat in august marfuri in valoare de 900,1 milioane euro, cu 43,5% mai putin decat in luna similara a anului trecut, cand importurile insumasera 1,59 miliarde euro. Importurile din celelalte 26 de state din UE au scazut in august cu 31,2%, la 2,005 miliarde euro, potrivit datelor INS.
Cat priveste exporturile extracomunitare, Romania a livrat marfuri de 680,7 milioane euro, cu 18,9% mai putin decat in august 2008, in timp ce exporturile in restul statelor UE s-au redus cu 17,9%, la 1,49 miliarde euro. Deficitul comercial al Romaniei s-a redus cu 62,4% in primele opt luni, la 5,798 miliarde euro. Romania a importat in primele opt luni cu 36,6% mai putin decat in perioada similara din 2008, respectiv aproape 24,36 miliarde euro, si a exportat cu 19,1% mai putin, de 18,56 miliarde euro. "Scaderea deficitului comercial era de asteptat datorita in special scaderii activitatilor economice. E suficient sa ne uitam la productia redusa din metalurgie si siderurgie, unde importurile de materie prima au cazut. De asemenea, importurile de gaze naturale au scazut cu 34%", a precizat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
In perioada ianuarie-august 2009, exporturile Romaniei catre tarile din afara spatiului comunitar au scazut cu 29,1% fata de aceeasi perioada din 2008, pana la 4,87 miliarde euro, iar importurile din afara UE s-au redus cu 44%, pana la aproape 6,56 miliarde euro. Romania a livrat catre celelalte 26 de state din UE marfuri in valoare de 13,69 miliarde euro, cu 14,9% mai putin decat in ianuarie-august 2008, si a importat cu o treime mai putin. Masinile si echipamentele de transport au reprezentat, precum in lunile precedente, cea mai mare pondere in exporturile romanesti din perioada ianuarie-august, fiind urmate de combustibili, produse agroalimentare, bauturi si tutun, materii prime si materiale si produse chimice.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 octombrie 2009
Foto: Romania libera
luni, 5 octombrie 2009
Jumatate din veniturile romanilor se duc pe alimente
Cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor unei gospodarii (71,6%), urmate de impozite, contributii, cotizatii si taxe (16,7%) si cheltuieli de productie (6,9), iar cheltuielile pentru investitii au reprezentat doar 1,5% din totalul cheltuielilor gospodariilor pentru semestrul al doilea. Cheltuielile pentru produse agroalimentare, bauturi alcoolice si tutun reprezinta 48,9% din totalul cheltuielilor lunare ale unei gospodarii, in timp ce pentru cultura si recreere, cheltuielile sunt de 4,4%, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Cheltuielile pentru sanatate (4,5% din consum) si, mai ales, cele pentru educatie au inregistrat un nivel scazut, explicat prin faptul ca pentru satisfacerea acestor nevoi se apeleaza in cea mai mare parte la serviciile publice din cadrul sistemului asigurarilor sociale. Reprezentantii confederatiilor sindicale considera insa ca exista discrepante mari intre structura cheltuielilor gospodariilor de la noi comparativ cu celelalte tari europene.
"Saracia si, implicit, veniturile mici, daca este sa ne raportam la celelalte state UE, conduc la problemele pe care le avem cu structura cheltuielilor, unde pentru mancare cheltuim de cateva ori mai mult decat alte tari europene, iar pentru recreere si cultura de cateva ori mai putin. Pentru produse alimentare, in celelalte tari cheltuielile nu depasesc 15-18%. La capitolul cultura si recreere ne confruntam cu o alta discrepanta, in timp ce la noi cheltuiala este de 4,4%, in celelalte tari din UE cheltuielile se cifreaza la 10-15%, ajungand in unele cazuri pana la 20%", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA". Nici la servicii (un indicator al bunastarii) nu stam foarte bine, procentul alocat de gospodarii de 3,7 fiind cu mult sub intervalul european de 30-40%.
Pe langa alimente, o componenta a consumului cu pondere relativ mare in cheltuieli este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In perioada aprilie-iunie, potrivit INS, pentru intretinerea locuintei, romanii au alocat din cheltuielile de consum 18,7%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (14,3%) au provenit din consumul de utilitati (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).
Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 octombrie 2009
Foto: Romania libera
miercuri, 17 iunie 2009
Ieftinirea gazelor nu scade preturile la alimente
"In conditiile in care ponderea cheltuielilor cu energia in costurile alimentelor este in medie de aproximativ 6%, o scadere cu doar 5% a pretului numai la gaze nu va conduce la o rearanjare a preturilor, adica nu vom asista la scaderi sesizabile ale preturilor la alimente", a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara (FSIA). In plus, afirma Dragos Frumosu, preturile oricum stagneaza de cel putin cinci luni la alimente, vanzarile sunt in cadere libera, iar piata neagra a atins cote alarmante, premise care arata ca nu mai ai de unde sa scazi pretul la alimente. "O eventuala scadere a pretului la gaze naturale cu peste 10% ar putea avea o influenta in scaderea pretului la unele produse precum painea cu 1-2%. In plus, trebuie stapanita cumva, de catre stat, piata neagra a alimentelor, care in cazul painii e de aproape 80%, iar la carne si lapte urca spre 50%. Probabil, doar o stagnare, si nu o scadere, a pretului la alimente este posibila pentru urmatoarele luni", a precizat presedintele FSIA.Anul trecut, sustin producatorii din industria alimentara, scumpirea alimentelor nu a urmat curba ascendenta a majorarilor de preturi la combustibili si energie, in conditiile in care gazul livrat consumatorilor de la noi avea unul din cele mai mari tarife din Europa. "In Romania, gazele s-au scumpit fara masura anul trecut, netinand cont de tendinta pietei mondiale, asa ca o ieftinire cu 5% a gazului nu poate avea o influenta sesizabila in pretul final al produselor alimentare. Peste tot gazul s-a ieftinit serios, la noi vorbim de procente neglijabile", a spus Sorin Minea, presedintele Romalimenta.
In luna mai 2009, fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare au scazut cu 0,1%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,1%. Preturile marfurilor nealimentare au ramas la acelasi nivel, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Pe fondul ieftinirii alimentelor si al cresterii temperate a preturilor la marfuri nealimentare si servicii, INS a anuntat in 10 iunie ca rata anuala a inflatiei a coborat in mai la 5,95%, in conformitate cu estimarile, de la 6,45% in aprilie.
Cu toate acestea, Romania a inregistrat in mai cea mai ridicata rata a inflatiei anuale din Uniunea Europeana, de 5,9%, in conditiile in care cea din UE a fost de 0,7%, iar pe locurile urmatoare s-au clasat Lituania (4,9%) si Letonia (4,4%), potrivit datelor publicate marti de Eurostat. In zona euro, inflatia anuala a fost de 0% in mai, dupa ce se situase la 0,6% in aprilie. Inflatia lunara din zona euro a fost de 0,1% in mai.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 iunie 2009
Foto: Romania libera
sâmbătă, 6 iunie 2009
Romanii mananca mai putin
» Consumul de carne din Romania este cu 20% mai mic decat media tarilor europene.
» Volumul vanzarilor la lapte si branzeturi a scazut cu 20% in primele patru luni.
Romania, Bulgaria si Estonia sunt tarile Uniunii Europene cu cel mai mare ritm de scadere a volumului vanzarilor cu amanuntul, inclusiv la categoria de alimente, bauturi si tigari. Ca urmare a crizei economice, pe fondul cresterii somajului si al reducerii drastice a creditarii, consumul populatiei tot scade, incepand din decembrie anul trecut. Romanii mananca in prezent si mai putin decat cu o luna in urma, desi, in general, consumul inregistrat la alimentele de baza era mai mic decat in celelalte tari ale Uniunii Europene. Fie ca este vorba despre carne, lapte si branzeturi sau uleiuri si grasimi vegetale, Romania inregistreaza un nivel mai scazut al consumului decat media UE. De exemplu, romanii mananca cu 20% mai putina carne decat occidentalii, consuma lapte de 4-5 ori mai putin decat alti europeni, iar consumul de ulei este la mai putin de jumatate.
In urma cu un an, cand criza inca nu se manifesta la amploarea de astazi, analistii economici estimau ca abia peste cinci ani vom ajunge la un consum pentru alimentele de baza comparabil cu media UE. In aprilie, potrivit datelor Biroului European de Statistica – Eurostat, vanzarile in tara noastra au scazut cu aproape 10 procente fata de aceeasi perioada a anului 2008 si de sapte ori fata de media din Uniunea Europeana. Valentin Blanaru, director general al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui – APRIL, apreciaza ca, per total, in ultimele patru luni, volumul vanzarilor la lapte si produse din lapte a inregistrat o scadere de 20%.
"Pentru perioada urmatoare este dificil de facut o apreciere, dar exista atat posibilitatea de a mentine si pentru restul anului aceasta scadere a volumului la vanzari, cat si scenariul scaderii in continuare a consumului", a spus Blanaru. Volumul comertului a crescut in zece tari, a scazut in sase si a ramas stabil doar in Danemarca. In aprilie, comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, comertul cu amanuntul s-a redus cu 9,9% in Romania, iar la nivelul UE si al zonei euro – cu 1,4%, respectiv 2,3%. Pentru alimente, bauturi si produse din tutun, indicatorul a scazut cu 0,4%.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 iunie 2009
luni, 11 mai 2009
Importurile s-au redus cu 35% in primul trimestru

» Deficitul comercial al Romaniei a scazut in primul trimestru cu 54,8%, la 1,995 miliarde euro, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Exporturile realizate de Romania in primul trimestru au fost de 27,978 miliarde lei (6,56 miliarde euro), iar importurile au totalizat de 36,458 miliarde lei (8,55 miliarde euro), se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica (INS). Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, exporturile au scazut cu 19,4% (la valori exprimate in euro), iar importurile au scazut cu 35,4%.
In trimestrul I 2009, ponderi importante in structura exporturilor si importurilor sunt detinute de grupele de produse: masini si echipamente de transport (40,6% la export si 32,2% la import) si alte produse manufacturate (37,8% la export si, respectiv, 32,2% la import). Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri in trimestrul I 2009 a fost de 20.990,3 milioane lei (4.918,3 milioane euro) la expedieri si de 26.897,4 milioane lei (6.302,1 milioane euro) la introduceri, reprezentand 75,0% din total exporturi si 73,8% din total importuri.
Diferenta dintre dinamica calculata pe baza valorilor exprimate in lei si cea calculata din valori exprimate in euro a fost determinata de deprecierea monedei nationale cu 14,6% in luna ianuarie 2009, cu 17,3% in luna februarie 2009 si cu 15,1% in luna martie 2009 fata de lunile corespunzatoare din anul 2008, potrivit INS.
"Evolutia satisfacatoare a exporturilor din luna martie se pare ca a fost doar o intamplare, cifrele pentru luna aprilie indicand o cadere a exporturilor pe zona extracomunitara de 40%, evolutie similara cu cea din lunile ianuarie-februarie. Acest fapt ne determina sa mentinem prognoza noastra pentru primul trimestru si care indica o scadere a exporturilor de 30-40%", a declarat Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor Romani (ANEIR). Comparativ cu martie 2008, exporturile au crescut cu 7,8% la valori exprimate in lei (au scazut cu 6,9% la valori exprimate in euro), iar importurile au coborat cu 25% la valori exprimate in lei (35,3% la valori exprimate in euro).
Fata de februarie, exporturile au crescut in martie cu 22,8% la valori exprimate in lei (23% la valori exprimate in euro), iar importurile s-au majorat cu 8,2% la valori exprimate in lei (8,4% la valori exprimate in euro).
Deficitul comercial a fost in martie de 2,42 miliarde lei (566 milioane euro), mai mic cu 5,27 miliarde lei (1,5 miliarde euro) decat in luna similara a anului trecut.
» Produse
Masinile si echipamentele, urmate de produsele manufacturate, detin ponderea cea mai mare din totalul exporturilor (40,6%, respectiv 37,8%). In primul trimestru, s-au mai exportat: produse agroalimentare, bauturi si tutun (6,5%), materii prime si materiale (5,7%), produse chimice si produse conexe (4,1%). In luna martie, exporturile extracomunitare au insumat un total de 709,5 milioane euro.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 mai 2009
Foto: Romania libera
miercuri, 22 aprilie 2009
Romania, al treilea deficit bugetar din UE
Potrivit datelor ministerului Finantelor, deficitul bugetului general consolidat pentru anul 2008 a reprezentat 4,8% din PIB, fiind calculat dupa metodologia romaneasca. Daca s-ar fi aplicat standardele UE, atunci ar fi fost mai mare cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, a declarat, la inceputul lunii martie, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. Diferenta fata de metodologia de calcul UE provine din includerea cheltuielilor aferente Fondului Proprietatea si a altor obligatii.Sapte state au inregistrat surplusuri
Pentru acest an, Finantele au convenit cu specialistii FMI un deficit bugetar de 4,6% dintr-un PIB de 531 miliarde lei, calculat pe standarde romanesti. Dupa primul trimestru, deficitul a ajuns deja la 1,56% din PIB, pe fondul scaderii drastice a veniturilor. Conform datelor furnizate de Eurostat, cele mai mari deficite bugetare ca pondere in Produsul Intern Brut (PIB) au fost inregistrate in Irlanda (-7,1%), Marea Britanie (-5,5%), Romania (-5,4%), Grecia (-5%), Malta (-4,7%), Letonia (-4%), Polonia (-3,9%), Spania (-3,8%), Franta (-3,4%), Ungaria
(-3,4%), Lituania (-3,2%) si Estonia (-3%). sapte state europene au inregistrat surplusuri bugetare in 2008, respectiv Finlanda (4,2%), Danemarca (3,6%), Luxemburg (2,6%), Suedia (2,5%), Bulgaria (1,5%), Olanda (1%) si Cipru (0,9%). "Pe total, cinci state membre ale UE au inregistrat anul trecut o imbunatatire a balantei guvernamentale raportate la PIB comparativ cu 2007, in timp ce situatia s-a inrautatit in 21 de tari si a ramas stabila doar intr-un stat", mentioneaza Biroul de Statistica European.
Datorii guvernamentale
Din punct de vedere al raportului dintre datoria publica si PIB, Romania se situeaza pe penultimul loc din UE. Cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale in PIB au fost inregistrate in Estonia (4,8%), Romania (13,6%), Bulgaria (14,1%), Luxemburg (14,7%) si Lituania (15,6%).
Noua dintre statele comunitare au avut in 2008 raportul dintre datoria guvernamentala si PIB mai mare de 60%, respectiv Italia (105,8%), Grecia (97,6%), Belgia (89,6%), Ungaria (73%), Franta (68%), Portugalia (66,4%), Germania (65,9%), Malta (64,1%) si Austria (62,5%).
Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 aprilie 2009
Foto: Romania libera
joi, 26 martie 2009
Criza inchide microintreprinderile din industria usoara
» La nivelul Uniunii Europene au fost disponibilizati 6% din angajatii din confectii si textile.
» Firmele mai primesc sporadic doar comenzi mici, care maresc costurile produselor.
Lipsa de comenzi si cererea din ce in ce mai scazuta afecteaza toate ramurile din industria usoara. Declinul industriei, resimtit accentuat, o data cu criza economico-financiara, continua tendinta de la sfarsitul anului trecut. Cel putin 50.000-60.000 de angajati si-ar putea pierde locurile de munca in acest an, potrivit estimarilor reprezentantilor Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS).
Cele mai afectate de criza vor fi microintreprinderile (societati comerciale cu maximum noua salariati). "Accesul la creditare este extrem de scazut, iar costurile imprumuturilor au crescut de doua ori. Intr-un astfel de context, microintreprinderile vor avea cele mai multe probleme. Din 11.500 de intreprinderi, doar 290 sunt intreprinderi mari, 7.621 sunt microintreprinderi, restul fiind din categoria intreprinderilor mici si mijlocii (circa 3.300).
Insa aceste probleme nu sunt numai in Romania, in celelalte tari ale Uniunii Europene existand
aceleasi probleme, la nivel european fiind disponibilizati circa 6% din totalul salariatilor", a declarat Maria Grapini, presedinta FEPAIUS.
In industria de confectii si textile, piata interna absorbea doar 20% din productie. Criza economica a redus aproape de tot comenzile pentru extern, cererea pe piata interna fiind din ce in ce mai mica. "Practic, intreprinderile au ramas de o buna bucata de timp fara comenzi. Tinand cont de situatia actuala din piata, oamenii isi fixeaza anumite prioritati, prima oara iau in calcul hrana, plata utilitatilor, apoi poate se gandesc si la haine. La unele intreprinderi sunt comenzi pentru cantitati mici, ceea ce are repercusiuni asupra pregatirii fluxului tehnologic. Comenzile mici scumpesc produsele", a precizat Maria Grapini.
In decembrie anul trecut, in confectii erau 182.000 de angajati, iar in textile – circa 48.000. Din acestia, vor pleca in somaj intre 17 si 20%. Contractele de lohn din industria textila sunt din ce in ce mai putine, piata mutandu-se inspre tari din Asia, dar si spre Republica Moldova, Ucraina, chiar Rusia. Principalele motive ale scaderii volumului de contracte de lohn rezulta din cresterea mai ales in ultima perioada a costurilor cu forta de munca, dar si contractia pietei Uniunii Europene.
» Lipsa de specialisti
In industria usoara, in special in domeniul confectiilor, tricotajelor si textilelor, patronii intreprinderilor care inca mai au comenzi gasesc foarte greu forta de munca calificata si specializata. Cauza este desfiintarea inca din anii ‘90 a unor scoli profesionale, a scolilor de maistri si a cursurilor postliceale de profil. La mare cautare sunt maistrii tesatori, lacatusii si mecanicii pentru utilajele textile.
Foto: Romania libera;
Articol aparut in ziarul Romania libera din 27 martie 2009
miercuri, 25 martie 2009
FMI cere reducerea cheltuielilor bugetare si reforma pensiilor
» Prima transa din imprumutul de cinci miliarde euro acordat de Comisia Europeana va ajunge in Romania la inceputul lunii iulie.
» FMI va cere principalelor banci straine sa isi mentina expunerea in Romania, respectiv sa nu scoata bani din tara.
Pachetul de sprijin financiar acordat Romaniei de institutiile internationale financiare pe durata urmatorilor ani va ajunge la 19,95 miliarde euro. Ieri, reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) au anuntat ca au convenit cu oficialii din Romania asupra unui acord stand-by pentru 12,95 miliarde euro. Uniunea Europeana urmeaza sa contribuie cu cinci miliarde euro dupa ce va obtine aviz favorabil din partea Comisiei Europene. Banca Mondiala va disponibiliza catre Romania un miliard de euro, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), alaturi de alte institutii financiare internationale, va acorda un miliard de euro.
Prima transa din imprumutul de cinci miliarde euro acordat de Comisia Europeana va ajunge in Romania la inceputul lunii iulie. Contributia BERD va fi distribuita jumatate la banci, jumatate in economie, incluzand ajutorul acordat companiilor, in sectorul energetic si infrastructura. "Pachetul financiar convenit cu autoritatile romane va permite ajustarea graduala a deficitului bugetar, o alta problema care trebuie depasita fiind dezechilibrul contului curent inregistrat in special in ultimul an", a declarat seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks. In schimbul sprijinului financiar primit de la institutiile internationale, autoritatile romane au fost avertizate ca trebuie sa reduca cheltuielile bugetare, ponderea in PIB a salariilor bugetarilor, diminuarea cotei sporurilor in venituri si reformarea sistemului de pensii in urmatorii ani.
Guvernul trebuie sa revizuiasca, intr-un interval de doi ani, cu asistenta internationala, sistemul de salarii si pensii in sectorul public, precum si procedurile de monitorizare si control pentru companiile de stat, a precizat miercuri seful misiunii FMI in Romania. Potrivit oficialului FMI, salariile in sistemul public s-au dublat intr-o perioada de trei ani. "Va fi aplicat un sistem salarial care se va baza mai putin pe bonusuri, care nu trebuie sa depaseasca 25% din salariu", a spus Franks. El a aratat ca Executivul va trebui sa aplice, in acelasi interval, si o lege a responsabilitatii fiscale, prin care sa evite noi cresteri ale deficitului bugetar. Delegatia FMI aflata la Bucuresti pentru negocierea pachetului financiar destinat Romaniei se va intalni astazi, la Viena, cu presedintii grupurilor-mama ale primelor 10 banci straine din Romania, pentru a obtine un acord ca vor continua sa sustina piata locala.
La Viena "ne vom intalni cu principalele banci straine din Romania, pentru a obtine ajutorul lor", a declarat Franks intr-o conferinta de presa, precizand ca FMI va cere principalelor banci straine sa isi mentina expunerea in Romania, respectiv sa nu scoata bani din tara, si un "tampon" de capital, pentru mentinerea unui anumit nivel de lichiditate.
» Perspectiva stabila
Pachetul de finantare externa de 19,5 miliarde euro care va fi obtinut de Romania de la FMI, UE, Banca Mondiala, BERD si alte organizatii internationale va ajuta economia, aflata in dificultate, sa-si mentina ratingurile actuale de credit, a anuntat ieri agentia de rating Moody's, potrivit Mediafax.
"Ratingul Romaniei are perspectiva stabila, iar acordul ajuta statul sa-si mentina actualul calificativ", a declarat Kenneth Orchard, analist Moody’s.
Foto: Romania libera;
Articol apărut în ziarul România liberă din 26 martie 2009.
joi, 12 martie 2009
UE cere Romaniei sa renunte la unele dintre cele 113 taxe
» Finantele au gasit 484 de taxe si tarife care nu merg la buget.
» Pana pe 15 aprilie se va hotari cate taxe parafiscale vor fi anulate.
Comisia europeana a identificat in Romania 113 taxe, cel mai mare numar din Uniunea Europeana, si a solicitat reducerea semnificativa a numarului acestora, a declarat ieri comisarul
Leonard Orban.
Strategia CE, de reducere semnificativa a acestor taxe si impozite al caror cost de colectare este de multe ori mai mare decat ceea ce aduce, are drept scopuri reducerea birocratiei si sustinerea mediului de afaceri, mai ales in actuala situatie de criza.
Ministerul Finantelor Publice are propriul calcul si a gasit pana in prezent 484 de taxe parafiscale, dintr-un total de 558 de impozite si taxe instituite prin 185 de acte normative, iar guvernantii au decis ca pana pe 15 aprilie sa reduca numarul acestora. Nu este prima tentativa de acest fel, de-a lungul ultimilor patru ani, astfel de demersuri fiind anuntate si de fostii ministri ai Finantelor, care s-au confruntat cu nemultumiri si cereri de reducere a parafiscalitatii venite din partea patronatelor si sindicatelor.
"Pana pe 15 aprilie, pe un grafic pe care ministrul Finantelor il va prezenta, vom prelua de la ministere propunerile de anulare, reducere sau comasare a unora dintre aceste taxe si tarife pentru simplificarea legislatiei fiscale din Romania", a declarat premierul Emil Boc.
Cel mai mare numar de astfel de taxe si tarife nefiscale in administratia publica centrala au fost identificate la nivelul Ministerului Mediului (102), din care mai mult de jumatate (66) la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
In Ministerul Administratiei si Internelor au fost identificate 50 de taxe nefiscale, din care 15 la Inspectoratul General al Politiei Romane. Secretariatul General al Guvernului are 42 de taxe si tarife nefiscale, in timp ce la Ministerul Economiei au fost inventariate 41 de taxe nefiscale. Un numar apropiat de taxe nefiscale a fost calculat pentru Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, respectiv 41, in timp ce la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale numarul taxelor si tarifelor nefiscale se ridica la 37.
Un numar mai redus al taxelor nefiscale, respectiv 29, este la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.
"Din nefericire, pentru foarte multe dintre aceste taxe, ne costa mai mult sa le administram decat sa luam bani efectiv din punerea lor in practica", a spus premierul Emil Boc.
Parafiscalitate defineste ansamblul taxelor si comisioanelor pe care firmele si cetatenii sunt obligati sa le achite, care nu sunt considerate impozite, deoarece sustin diverse institutii. Abonamentul TV, taxa pentru participare la o licitatie, licenta de transport data de RAR, emiterea diplomei de studii sunt taxe obligatorii, pe care contribuabilii, cetateni sau firme, nu le pot evita.
Din numarul total de taxe si tarife (558) din administratia publica centrala, doar 117 taxe se constituie ca venituri la bugetul de stat, in timp ce 89 reprezinta venituri ale institutiilor publice centrale autonome si 264 ca venituri proprii ale ministerelor. Guvernul considera ca este necesara modificarea sau abrogarea anumitor acte normative care instituie diverse taxe si tarife, incepand cu cele ale caror costuri de administrare sunt superioare incasarilor efective.
Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor din Romania, precizeaza ca "oamenii de afaceri cer de ani de zile un inventar al parafiscalitatii si reducerea numarului de taxe, multe dintre ele exagerate". Astfel de taxe urca preturile, deoarece companiile sunt obligate sa includa aceste cheltuieli in pret. "Pana in prezent, solicitarile noastre de anulare a unor tarife si taxe care tin de domeniul parafiscalitatii nu au fost luate in seama si nu s-a rezolvat nimic", a precizat Ionescu.
Foto: Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 martie 2009
miercuri, 11 martie 2009
FMI si UE dau banii in transe
» Acordul cu UE va fi de tip "back-to-back", cu imprumuturi simultane in euro si lei, in sume egale.
» Un acord "precautionary-stand-by" cu FMI n-are limita de suma.
Banii pe care romania intentioneaza sa-i imprumute printr-un pachet de finantari de la Comisia Europeana si Fondul Monetar International (FMI) vor fi acordati in transe, daca sunt respectate anumite conditii, monitorizarea fiind facuta atat de CE, cat si de Fond.
Imprumutul pentru Romania va fi de tip "back-to-back" si va fi livrat in transe, daca sunt indeplinite conditiile stabilite cu autoritatile romane si in coordonare cu FMI, a precizat purtatorul de cuvant al comisarului Joaquin Almunia, aducand in discutie si posibilitatea ca alte state membre "sa se alature acestui efort". La inceputul acestei saptamani, surse guvernamentale citate de Mediafax au afirmat ca, in urma evaluarii facute de Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala, Romania intentioneaza sa imprumute 19 miliarde de euro printr-un pachet de finantari de la Comisia Europeana si FMI, institutia de la Washington urmand sa contribuie cu 12 miliarde de euro.
In schimb, Amelia Torres, purtatorul de cuvant al comisarului Almunia, a precizat ca este prematur sa se faca referiri la sume si detalii. "Este prea devreme sa discutam detalii si sume. Asa cum a spus deja comisarul Joaquin Almunia, oficiali din cadrul CE, impreuna cu autoritatile romane si cu FMI, vor discuta care sunt problemele, nevoile, dar si conditiile pe care Romania va trebui sa le indeplineasca, intr-o prima faza, si cum sa distribuie ajutorul financiar intre UE, FMI si, posibil, state membre individuale care ar putea dori sa se alature acestui efort", a declarat ieri Torres. Conditiile sunt stabilite in acord cu autoritatile romane si in coordonare cu FMI. Atat FMI, cat si Comisia monitorizeaza impreuna respectarea conditiilor. Potrivit purtatoarei de cuvant, este vorba despre un imprumut "back-to-back". Aceasta inseamna imprumuturi simultane intre cele doua parti, in euro si lei, in sume egale si in conditii prestabilite.
"Inseamna ca imprumutul este acordat in exact aceleasi conditii in care UE a obtinut fondurile de pe pietele financiare", a precizat ea. Guvernul a transmis Comisiei Europene o scrisoare in care solicita inceperea negocierilor pentru incheierea unui acord de finantare, valoarea imprumutului urmand sa fie stabilita in discutiile cu oficialii CE si reprezentantii FMI. O delegatie FMI a sosit ieri la Bucuresti pentru a negocia un acord care va fi parte a unui program de finantare multilaterala, sustinut de Uniunea Europeana si de Banca Mondiala.
Romania urmeaza sa trimita FMI, dupa finalizarea negocierilor de la Bucuresti, o scrisoare de intentie pentru incheierea unui acord de tip "precautionary stand-by" pe o perioada de doi ani, cu o scadenta de cinci ani pentru rambursarea imprumutului, potrivit surselor citate de Mediafax. Un acord de tip "precautionary stand-by" este aproape similar cu unul clasic "stand-by", insa nu precizeaza valoarea imprumutului pe care Fondul il va acorda tarii respective. In schimb, FMI va elibera fonduri in eventualitatea in care tara partenera are nevoi urgente de bani.
» UE, pregatita sa sprijine Romania pentru a depasi o posibila criza
Uniunea Europeana este pregatita sa sprijine Romania pentru a depasi o posibila criza de finantare, a anuntat marti Comisia Europeana, in situatia in care autoritatile de la Bucuresti au solicitat sprijinul institutiilor financiare internationale. Guvernul a transmis Comisiei Europene o scrisoare in care solicita inceperea oficiala a negocierilor pentru incheierea unui acord de finantare, valoarea imprumutului urmand sa fie stabilita in discutiile cu oficialii CE si reprezentantii FMI.
Foto: Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 martie 2009
miercuri, 3 decembrie 2008
Lista noilor parlamentari
Lista noilor parlamentari potrivit proceselor verbale inregistrate la Biroul Electoral Central.
BUCURESTI
**Camera Deputatilor
Colegiul1: Bogdan Olteanu (PNL); Colegiul 2: Daniel Budurescu (PNL); Colegiul 3: Ludovic Orban (PNL); Colegiul 4: Costica Canacheu (PD-L); Colegiul 5. Georgian Pop (PSD+PC); Colegiul 6. Rodica Nassar (PSD+PC); Colegiul 7. Florian Popa (PSD+PC); Colegiul 8. Brandusa Novac (PD-L); Colegiul9. Theodor Paleologu (PD-L); Colegiul10. Catalin Croitoru (PD-L); Colegiul11. Sulfina Barbu(PD-L);
Colegiul12. Cristian Petrescu (PD-L); Colegiul13. Danile Pirpiliu (PD-L); Colegiul14. Radu Zatreanu (PD-L); Colegiul15. Silviu Prigoana (PD-L); Colegiul16. Sergiu Andon (PSD+PC); Colegiul17. Ruxadra Jipa (PSD+PC); Colegiul18. Doina Burcau (PSD+PC); Colegiul19. Daniela Popa (PC); Colegiul20. Oana Niculescu-Mizil (PSD); Colegiul21. Dumitru Chirita (PSD+PC); Colegiul22. Alina Gorghiu (PNL); Colegiul23. Aura Vasile (PSD+PC); Colegiul24. Daniel Geanta (PD-L); Colegiul25. Elena Udrea(PD-L); Colegiul26. Florea Damian (PSD+PC); Colegiul 27. Cornel Pieptea (PNL); Colegiul 28. Danut Liga (PD-L)
**Senat
Colegiul1. Sergiu Nicolaescu (PSD); Colegiul2. Crin Antonescu (PNL); Colegiul3. Cristi Diaconescu (PSD); Colegiul4. Anca Boagiu (PD-L); Colegiul5. Vasile Blaga (PD-L); Colegiul6. Cristian Radulescu (PD-L); Colegiul7. Cristian Topescu (PNL); Colegiul8.Dan Voiculescu (PC); Colegiul9. Catalin Voicu (PSD); Colegiul10. Ecaterina Andronescu (PSD); Colegiul11. Radu F. Alexandru (PD-L); Colegiul12. Gabriel Mutu (PD-L)
Continuarea listei cu numele noilor parlamentari, pe colegii si judete le gasiti pe portalul Hotnews .
Foto: Antena 3
luni, 1 decembrie 2008
Rezultate alegeri-noiembrie 2008
REALITATEA.NET - BEC: PSD şi PC tot în frunte, potrivit rezultatelor parţiale Potrivit BEM, pe locul trei se află PNL cu 15,52% la Senat şi 15,84% la Camera Deputaţilor. Următorii clasaţi sunt PNG-CD, care a obţinut cu 4,99% la Senat şi 4,93 la Camera Deputaţilor, urmat de PRM, care a obţinut pentru Senat 4,81% şi respectiv 4,12% pentru Camera Deputaţilor. Partidul Verde Ecologist a obţinut 0,86% la Senat şi 0,75% la Camera Deputaţilor, iar restul partidelor au obţinut sub 1% din voturi. În afară de cei trei candidaţi pentru Camera Deputaţilor care au intrat direct în Parlamentul, restul vor trebui să aştepte redistribuirea.
duminică, 22 iunie 2008
9,2 miliarde euro – piata constructiilor din Romania

Romulus Cristea
» Zona Europei Centrale va atrage in continuare investitii imobiliare datorita deficitului ridicat de locuinte noi.
» Suprafata spatiilor comerciale din Romania raportata la numarul de locuitori este printre cele mai mici din regiune.
Cu o valoare a pietei constructiilor de 9,2 miliarde euro inregistrata anul trecut, Romania se afla pe locul al treilea in Europa Centrala, dupa Polonia (35,3 miliarde euro) si Cehia (17,8 miliarde euro). Potrivit unui studiu al companiei de consultanta si audit Deloitte, in urma Romaniei se afla Ungaria (7,8 miliarde euro), Bulgaria (5,3 miliarde euro), Slovacia (4,6 miliarde euro) si Croatia (2,7 miliarde euro). Analistii de la Deloitte apreciaza ca Europa Centrala va continua sa fie o zona de interes pentru investitorii in imobiliare, aici inregistrandu-se un deficit mare de locuinte noi, mai ales in tari precum Polonia, Romania si Bulgaria.
Proiectele publice cresc piata constructiilor
Piata locuintelor, cea a birourilor si cea a spatiilor de retail vor oferi in continuare oportunitati de dezvoltare companiilor de constructii din regiunea Europei Centrale. De asemenea, implicarea in proiecte publice va fi un factor ce va determina cresterea segmentului de constructii din zona.
"Companiile de constructii care se focalizeaza pe segmentul rezidential vor continua sa beneficieze din deficitul de locuinte din zona, precum si din dezvoltarea pietei creditelor ipotecare. In Europa Centrala se inregistreaza un deficit mare de locuinte noi, mai ales in tari precum Polonia, Romania si Bulgaria. In regiune au fost dezvoltate foarte putine locuinte dupa 1989, cele mai multe apartamente dinainte de aceasta perioada avand o calitate inferioara", se arata in studiul Deloitte.
Radu Zilisteanu, purtator de cuvant al Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), considera ca numarul locuintelor noi date in folosinta este inca mic: "In 2007, in Bucuresti au fost date in folosinta doar 1.000 de locuinte. Este foarte putin, daca raportam la cerere. Este evident ca pe aceasta piata se manifesta oarecum o lipsa a concurentei care, deocamdata, este la un nivel moderat. In plus, statisticile arata ca pe fiecare locuitor revin doar 14 metri patrati suprafata locuibila, mult sub nivelul altor tari din Uniunea Europeana".
Pretul locuintelor, la saturatie
Cat priveste dezvoltarea pietei rezidentiale, autorii studiului apreciaza ca preturile locuintelor din noile tari membre UE au ajuns la niveluri relativ ridicate, conditii in care investitorii straini care au achizitionat apartamente in Romania si Bulgaria ar putea sa-si indrepte atentia spre piete noi, cum ar fi Serbia, Moldova si Muntenegru.
"Daca ne raportam la valoarea pietei constructiilor, chiar daca studiile arata ca suntem pe locul trei, constatam, daca luam in considerare populatia, ca Romania nu a atins inca un potential bun. Cehia are o populatie de circa 4 ori mai mica decat Romania, insa valoarea pietei constructiilor din aceasta tara este dubla, ceea ce arata ca mai exista loc suficient de dezvoltare".
O cerere ridicata, considera analistii Deloitte, se va inregistra in continuare si pe piata spatiilor de birouri si comerciale, iar cresterea numarului de turisti in regiune va determina un avans al solicitarilor pe segmentul hotelier, se precizeaza in studiu. "Se constata un procent foarte redus al spatiilor de birouri, de retail, hoteliere in multe state din Europa Centrala. De exemplu, in Romania, Bulgaria si Lituania, acesta este de 5% in capitale. In ceea ce priveste spatiile de retail, nivelul la 1.000 de locuitori din zona este mult sub media europeana", se precizeaza in studiu.
Spatiile comerciale raportate la mia de locuitori in Romania se ridica la 25 de metri patrati, printre cele mai mici din regiune, iar in Polonia la 142 de metri patrati, in timp ce media UE este de 205 metri patrati.
Foto: Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 iunie 2008






