Ce taxe de solidaritate a mai inventat statul

Codul Fiscal modificat vine cu impozite suplimentare

Noi biruri pentru contribuabili vor intra în vigoare de la 1 iulie.

 Romulus Cristea

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, de la 1 iulie, tichetele de masă, tichetele-cadou, de creşă şi de vacanţă, precum şi plăţile compensatorii vor fi impozitate. De asemenea, proiectul de act normativ prevede impozitarea cu 16% a tuturor veniturilor sub formă de dobânzi din conturile şi depozitele şi bancare, indiferent dacă sunt la termen  sau la vedere. Se vor considera la calcul depozitele bancare constituite înainte de 1 iulie pe dobânda calculată de la această dată, până la termenul scadent. Dobânzile la depozitele la vedere/conturi curente, depozitele la termen şi instrumentele de economisire, precum şi dobânzile bonificate la depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, nu constituiau până în prezent venituri impozabile. În 2009, printr-o ordonanţă a Guvernului, fusese suspendat impozitul pe veniturile din depozitele bancare, măsura scutirii fiind extinsă şi pentru anul în curs. Prin noua decizie, gu­vernanţii speră să încaseze în al doilea semestru 217 milioane lei din impozitarea dobânzilor.

Extinderea bazei de impozitare îi va afecta şi pe beneficiarii drepturilor de autor, cotele de cheltuieli deductibile fiind propuse a se reduce la jumătate. Astfel, de la aceeaşi dată, cota de cheltuieli deductibile calculată la drepturile de proprietate intelectuală va fi redusă la 20% din venitul brut, faţă de 40% în prezent, potrivit Mediafax. În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli deductibile va fi redusă la 25% din venitul brut, faţă de 50%, cât se stipula în legislaţia în vigoare. Toate veniturile din jocuri de noroc vor fi impozitate aplicându-se o cotă de 25% aplicată asupra venitului net calculat la nivelul câştigurilor realizate într-o singură zi de la nivelul aceluiaşi organizator de jocuri sau plătitor. Până în prezent, veniturile provenite din jocurile de noroc se impuneau, prin reţinerea la sursă, cu o cotă stabilită de 20% aplicată asupra venitului net, dar care nu depăşeşte cuantumul de 10.000 lei, şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 10.000 lei, inclusiv.
Proprietarii care deţin mai multe locuinţe neînchiriate vor fi obligaţi să achite, până pe 30 septembrie, o taxă de solidaritate la bugetul local, suplimentar impozitului pe proprietate. Taxa va fi cuprinsă între 50 şi 200% din impozit (50% din impozitul datorat pe acest an pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, 100% din impozitul datorat pentru al doilea imobil şi 200% din impozit pentru a treia clădire şi următoarele).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 21 iunie 2010

Foto: Romania libera

Parafiscalitatea ramane ridicata, desi au fost anulate peste 100 de taxe

Romulus Cristea

» Guvernul va scoate din circuit 186 de taxe si tarife parafiscale, dintr-un total oficial de 491.

» Romania ramane insa in topul tarilor europene cu cea mai ridicata parafiscalitate.

Numarul mare de taxe si tarife parafiscale percepute in Romania este considerat, de catre reprezentantii patronatelor, ca o reminiscenta a perioadei privatizarilor haotice din anii precedenti si care se resimte ca o povara pe umerii contribuabililor. "In perioada privatizarilor, in efervescenta care a existat li s-au permis unor centrale, intreprinderi sau institutii sa dea diverse avize si aprobari contra unor taxe. Astfel s-a ajuns sa avem dupa calculele noastre 540 de taxe parafiscale, iar dupa inventarul oficial al guvernantilor 491. Cele mai multe dintre ele se regasesc in domeniul serviciilor si comertului, insa ele sunt de o diversitate foarte mare ca tip si raspandire", a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

La sfarsitul anului trecut un studiu efectuat de Banca Mondiala privitor la parafiscalitate plasa Romania pe primul loc in Europa la numarul ridicat de legi si taxe parafiscale excesive. De asemenea, in luna martie, Comisia Europeana a identificat in Romania cel mai mare numar de taxe din Uniunea Europeana si a solicitat reducerea semnificativa a numarului acestora.
Decizia luata la ultima sedinta de guvern de a anula, comasa sau reduce un numar de 102 taxe si tarife parafiscale dintr-un total de 491, cu promisiunea de a mai elimina peste cateva zile inca 84, a fost salutata de intreprinzatorii privati, care au afirmat ca este prima masura ampla de reducere a parafiscalitatii, insa ea trebuie continuata.

"Urmeaza sa vedem in ce masura ele vor fi anulate si care sunt aceste taxe. Deocamdata nu am auzit decat declaratiile prim-ministrului, inca nu am vazut ordonantele de urgenta, hotararile de guvern sau ordine ale ministrilor privind anularea taxelor", spune Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Ministerul Finantelor Publice a identificat pana in prezent 491 de taxe parafiscale, dintr-un total de 558 de impozite si taxe instituite prin 185 de acte normative, iar guvernantii au decis sa reduca numarul acestora. Nu este prima tentativa de acest fel, de-a lungul ultimilor patru ani astfel de demersuri fiind anuntate si de fostii ministri ai Finantelor, care s-au confruntat cu nemultumiri si cereri de reducere a parafiscalitatii venite din partea patronatelor si sindicatelor.
"Din informatiile noastre, elementele de parafiscalitate de la noi indicau un nivel dublu fata de toate tarile din regiune. Normal ar fi ca taxele parafiscale sa fie intr-un interval de 70, maximum 100", a precizat Ovidiu Nicolescu.

» Raman 305 taxe
Un numar de 102 taxe si tarife parafiscale au fost anulate, comasate sau reduse la ultima sedinta de guvern, urmand ca miercuri la numarul acestora sa se mai adauge alte 84. Cu toate acestea, vor mai ramane 305 taxe si tarife parafiscale. Strategia CE, de reducere semnificativa a acestor taxe si impozite al caror cost de colectare este foarte mare.

Articol publicat in ziarul Romania libera din 16 iunie 2009

Foto: Romania libera

UE cere Romaniei sa renunte la unele dintre cele 113 taxe

Romulus Cristea

» Finantele au gasit 484 de taxe si tarife care nu merg la buget.

» Pana pe 15 aprilie se va hotari cate taxe parafiscale vor fi anulate.

Comisia europeana a identificat in Romania 113 taxe, cel mai mare numar din Uniunea Europeana, si a solicitat reducerea semnificativa a numarului acestora, a declarat ieri comisarul Leonard Orban.
Strategia CE, de reducere semnificativa a acestor taxe si impozite al caror cost de colectare este de multe ori mai mare decat ceea ce aduce, are drept scopuri reducerea birocratiei si sustinerea mediului de afaceri, mai ales in actuala situatie de criza.
Ministerul Finantelor Publice are propriul calcul si a gasit pana in prezent 484 de taxe parafiscale, dintr-un total de 558 de impozite si taxe instituite prin 185 de acte normative, iar guvernantii au decis ca pana pe 15 aprilie sa reduca numarul acestora. Nu este prima tentativa de acest fel, de-a lungul ultimilor patru ani, astfel de demersuri fiind anuntate si de fostii ministri ai Finantelor, care s-au confruntat cu nemultumiri si cereri de reducere a parafiscalitatii venite din partea patronatelor si sindicatelor.

"Pana pe 15 aprilie, pe un grafic pe care ministrul Finantelor il va prezenta, vom prelua de la ministere propunerile de anulare, reducere sau comasare a unora dintre aceste taxe si tarife pentru simplificarea legislatiei fiscale din Romania", a declarat premierul Emil Boc.
Cel mai mare numar de astfel de taxe si tarife nefiscale in administratia publica centrala au fost identificate la nivelul Ministerului Mediului (102), din care mai mult de jumatate (66) la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
In Ministerul Administratiei si Internelor au fost identificate 50 de taxe nefiscale, din care 15 la Inspectoratul General al Politiei Romane. Secretariatul General al Guvernului are 42 de taxe si tarife nefiscale, in timp ce la Ministerul Economiei au fost inventariate 41 de taxe nefiscale. Un numar apropiat de taxe nefiscale a fost calculat pentru Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, respectiv 41, in timp ce la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale numarul taxelor si tarifelor nefiscale se ridica la 37.

Un numar mai redus al taxelor nefiscale, respectiv 29, este la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.
"Din nefericire, pentru foarte multe dintre aceste taxe, ne costa mai mult sa le administram decat sa luam bani efectiv din punerea lor in practica", a spus premierul Emil Boc.
Parafiscalitate defineste ansamblul taxelor si comisioanelor pe care firmele si cetatenii sunt obligati sa le achite, care nu sunt considerate impozite, deoarece sustin diverse institutii. Abonamentul TV, taxa pentru participare la o licitatie, licenta de transport data de RAR, emiterea diplomei de studii sunt taxe obligatorii, pe care contribuabilii, cetateni sau firme, nu le pot evita.

Din numarul total de taxe si tarife (558) din administratia publica centrala, doar 117 taxe se constituie ca venituri la bugetul de stat, in timp ce 89 reprezinta venituri ale institutiilor publice centrale autonome si 264 ca venituri proprii ale ministerelor. Guvernul considera ca este necesara modificarea sau abrogarea anumitor acte normative care instituie diverse taxe si tarife, incepand cu cele ale caror costuri de administrare sunt superioare incasarilor efective.
Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor din Romania, precizeaza ca "oamenii de afaceri cer de ani de zile un inventar al parafiscalitatii si reducerea numarului de taxe, multe dintre ele exagerate". Astfel de taxe urca preturile, deoarece companiile sunt obligate sa includa aceste cheltuieli in pret. "Pana in prezent, solicitarile noastre de anulare a unor tarife si taxe care tin de domeniul parafiscalitatii nu au fost luate in seama si nu s-a rezolvat nimic", a precizat Ionescu.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 martie 2009

10.000 euro, taxa de intrare in supermarket

>>Furnizorii sustin ca introducerea produselor In circuitul marilor magazine ii costa jumatate din cifra de afaceri

Romulus Cristea

Teama de dublarea taxelor si discounturilor pe care furnizorii trebuie sa le acorde, prin contract, marilor retele de magazine au iscat un conflict intre patronatele din industria alimentara si retaileri. In medie, furnizorii achita zece taxe, care oscileaza intre cateva sute de euro si 10.000 euro. Aproape fara exceptie, furnizorii platesc o taxa de deschidere, o taxa de raft, alta pentru reclama si uneori achita un bonus pe cifra de afaceri. In total cheltuielile pentru introducerea produselor in circuitul marilor magazine pot urca pana la 40-60% din cifra de afaceri a furnizorilor. Pe de alta parte, furnizorii se feresc sa discute direct despre aceste taxe, lasand insa sa se inteleaga ca o reglementare de aplicare a acestor bonusuri si discounturi si mentinerea lor la un nivel acceptabil, ca in alte tari din Europa, ar putea stinge partial conflictul. Intelegerile contractuale dintre marile retele de magazine si furnizori au starnit controverse in mai multe tari si au fost chiar penalizate, sub presiunea consumatorilor. In vara anului trecut, retailerul Carrefour a fost amendat cu doua milioane de euro de un tribunal din Evry, ca penalizare pentru reclama falsa, vanzari ale marfurilor sub pretul de cost si refuzul de a specifica termenii contractuali in ce priveste taxele platite de furnizori. Ultimele doua puncte sunt pe agenda scandalului dintre furnizorii romani si marii retaileri.

Taxele si discounturile din ce in ce mai mari pe care furnizorii trebuie sa le acorde retelelor marilor magazine pentru a-si putea desface produsele au iscat un adevarat razboi intre producatori si retaileri. Patronatele si sindicatele din industria alimentara si agricultura au denuntat ceea ce ei numesc "abuzul de putere al supermarketurilor". In replica, retailerii sustin ca "preturile rezulta din interactiunea dintre cerere si oferta" si se respecta legislatia referitoare la activitatile din comert. Arbitrii afacerii, autoritatile cu drept de control, fie "continua sa monitorizeze retailul alimentar", fie considera ca e vorba de un conflict artificial aparut ca urmare a perioadei in care se renegociaza contractele. Sub presiunea evenimentelor, premierul Calin Popescu Tariceanu a solicitat Consiliului Concurentei sa intervina in disputa dintre furnizori si retaileri. Pentru a tempera spiritele, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a anuntat ca va media o intalnire intre partile aflate in conflict pentru a se discuta despre cresterea si transparenta preturilor.

Bonusuri, taxe si discounturi

Pentru a putea intra ca furnizor intr-o retea de mari magazine, producatorii trebuie sa plateasca o serie de taxe fixe si procentuale. Numarul acestor taxe si cuantumul sumelor platite difera de la un supermarket la altul, in functie de tipul produselor si numarul acestora, de puterea de negociere a celui care incheie contractul, precum si de perioada colaborarii. Din cate se pare, furnizorii nu sunt deranjati de existenta taxelor, pe care le considera un rau necesar, ci de nivelul in crestere al acestora de la an la an. In plus, furnizorii mai reclama ca unii retalieri le solicita sa cumpere produse sau servicii numai de la anumite companii pentru transport, ambalare, etichetare, in schimbul unui comision.

Medie de zece "taxe" la o retea de magazine

Taxele fixe platite de furnizori sunt: taxa pentru deschidere de magazin, taxa de listare produs, taxa de raft, taxa pentru expunerea produselor in locuri preferentiale (pe gondole sau capat de raft), taxa de remodelare etc. In total, un furnizor plateste in medie zece astfel de taxe la o singura retea de magazine. Dintre taxele procentuale amintim: discountul pe factura, discountul de promotie, discounturi acordate suplimentar in perioada de promotie, bonusul neconditionat si – ceea ce-i nemultumeste profund pe furnizori – bonusurile pe cifra de afaceri (procente crescatoare, in functie de cifra de afaceri realizata de furnizor).

Costuri care distrug afaceri

In general, furnizorii evita sa discute deschis despre problemele pe care le au cu retailerii din cel putin doua motive: contractele sunt confidentiale si exista riscul de a pierde colaborarea cu reteaua de supermarketuri, care le asigura cea mai mare cota din desfaceri. Ion A., director de marketing la o celebra crama, ne-a relatat cum a fost nevoit sa intrerupa colaborarea cu doua mari retele de magazine: "Adunate la sfarsitul anului, totalul costurilor din taxe ajunsesera sa fie undeva la 40% din cifra de afaceri. Nu ne puteam permite asa ceva, pentru noi si o cota de 20% este impovaratoare". Acelasi director ne-a oferit si cateva exemple de taxe si bonusuri: "Taxa de deschidere de magazin (prin achitarea careia devii furnizor al magazinului) poate ajunge si la 10.000 de euro si se poate aplica, in functie de retea, pentru tot lantul de supermarket sau pe fiecare magazin in parte. Taxa pentru listarea produsului variaza – de la 100-200 de euro pana la 1.000 de euro si mai mult pentru fiecare produs (la fel, se poate aplica pentru fiecare supermarket in parte sau pe intreaga retea). si mai sunt 10-11 astfel de taxe care se aplica. si taxele procentuale sunt o sperietoare pentru furnizori. Ca sa dau un singur exemplu, se aplica bonusul pentru cifra de afaceri la un nivel de genul: 1% pentru o cifra de afaceri de 1 milion de euro, 2% pentru o cifra de 1,2 milioane euro si 3% pentru o cifra de afaceri realizata de 1,5 milioane euro. Toate aceste taxe si bonusuri difera foarte mult de la un magazin la altul, la fel si aplicarea lor".

Acorduri contractuale confidentiale

Contactati pentru a oferi detalii in legatura cu nivelul taxelor si al discounturilor solicitate furnizorilor, reprezentantii marilor retele de magazine au evitat diplomatic sa ofere vreun raspuns sau au invocat confidentialitatea contractelor, precum si faptul ca "preturile sunt stabilite de comun acord cu furnizorii nostri, la fel ca in orice alta tara europeana".Reprezentantii Grupului Metro (prezent cu doua divizii de vanzari – Metro Cash&Carry si Real Hypermarket) au fost singurii care ne-au oferit un raspuns dintre toti cei contactati: "Acordurile contractuale ale Metro Group in Romania sunt la fel ca in orice alta tara. Negocierile cu furnizorii nostri nu difera de cele ale oricarui alt retailer international din orice alta tara europeana. Ca in orice economie de piata, preturile rezulta din interactiunea dintre cerere si oferta. Preturile stabilite de comun acord cu furnizorii nostri din Romania nu sunt o exceptie. In Romania, ca si in celelalte tari, nu putem furniza detalii privind acordurile noastre contractuale, din motive ce tin de competitie, insa va asiguram ca acestea sunt incheiate in conformitate cu legislatia existenta privitoare la activitatile de comert din tara noastra. Atunci cand negocim cu furnizorii din Romania ne ghidam dupa aceleasi principii ca oriunde altundeva: calitate si volum, pentru a oferi cele mai bune preturi clientilor".

Perioada renegocierii contractelor

La scurt timp dupa izbucnirea scandalului, Gheorghe Ciubotaru, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, afirma ca este vorba mai mult de un scandal mediatic: "Lanturile de magazine se afla intr-un proces de renegociere a contractelor cu furnizorii. Noi nu vrem sa intervenim, pentru ca nu este de competenta noastra".
Patronatele si sindicatele din industria alimentara au solicitat o ancheta confidentiala din partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, care sa investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor fata de furnizori. Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania a considerat ca aspectele reclamate trebuie demonstrate. "Daca am asculta si vocea reprezentantilor hipermarketurilor, probabil ca ar reiesi altceva. Din experienta de zi cu zi, se constata ca preturile produselor alimentare din magazinele de tip supermarket si hipermarket sunt mai joase decat cele practicate de micile magazine de cartier. Comportamentul special al hipermarketurilor este insa cunoscut in intreaga lume; recent lantul Carrefour a fost amendat cu 27,4 de miloane de euro pentru faptul ca a organizat o intelegere cu alte firme privind pretul minim la jucarii. Asa cum scria ziarul «Le Monde» in numarul din 22 decembrie 2007, Consiliul Concurentei a mai amendat firmele Hasbro, Lego, Chicco, Goliath, MegaBrands, Maxi Toys si JouéClub. Tot in articolul respectiv (Carrefour lourdement sanctioné pour entente sur les prix des jouets) suntem informati ca Uniunea Consumatorilor din Franta este cea care a sesizat Consiliul. Fata de situatia din Franta, constatam ca in Romania cei care sesizeaza sunt producatorii, si nu consumatorii. Mai mult, producatorii solicita protectie din partea Protectiei Consumatorilor. Totodata, constatam cu interes un neobisnuit caz de perfecta intelegere intre patronate si sindicate", se mentiona intr-un comunicat al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

TEAMA DE DUBLAREA TAXELOR

» "O tendinta de dublare de la an la an"

Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara – Romalimenta –, este si director general la Angst (producator de mezeluri) si detine si cateva magazine alimentare "de cartier", cum afirma chiar el. "Problema in sine nu o constituie aceste taxe sau discounturi, ci tendinta de a le dubla de la un an la altul. La inceput totul pare in regula si apoi, la sfarsit de semestru sau an, te trezesti ca ai costuri care ajung la 50% din cifra de afaceri, daca nu si mai mult. Am auzit si de cazuri de 60%. Totul e la limita concurentei… Acum, cam asta este, nu esti obligat sa inchei contractul, dar nici nu prea ai de ales. Nu exista o alternativa, cea mai mare parte a produselor se desfac prin retelele marilor magazine, magazinele de cartier de la parterul blocurilor au disparut incet-incet dupa 1990", a precizat Minea.
Pentru a suporta aceasta crestere a taxelor si discounturilor impuse de retelele de supermarket, producatorii recurg la "un reflex": se scade din calitate pentru a optimiza preturile. Mai apare inca un fenomen deja sesizabil in supermarketuri: scade numarul sortimentelor de produse la raft. Despre situatia din alte tari europene Sorin Minea afirma ca lucrurile sunt aproximativ aceleasi in ceea ce priveste aplicarea unor taxe, "insa acestea sunt intr-un numar rezonabil, mult mai mic, iar cresterea anuala a taxelor este undeva in intervalul 0,1-0,5%, de putine ori ajungand la circa 1%. In plus, in unele tari precum Anglia, Franta sau Spania se aplica anumite reglemetari".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 17 martie 2008
http://www.romanialibera.ro/

Furnizorii declara razboi hipermarketurilor

Romulus Cristea

Patronatele, sindicatele si organizatiile profesionale din industria alimentara si agricultura au denuntat ieri practicile marilor retele de magazine acuzate ca le impun taxe si contracte abuzive producatorilor si au solicitat o ancheta confidentiala din partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, care sa investigheze posibile abuzuri ale retailerilor fata de furnizori.Producatorii sustin ca li se impun conditii contractuale ce le reduc substantial profiturile si conduc la o crestere artificiala a preturilor.
Consiliul Concurentei analizeaza

Alexe Gavrila, vicepresedintele Consiliului Concurentei, a precizat referitor la acest conflict izbucnit intre furnizori si retaileri: "Tot ce se intampla in acest moment pe piata, precum si raportul dintre furnizori si supermarketuri e in atentia noastra, se analizeaza, se lucreaza". Contactati telefonic pentru a discuta despre aceste acuzatii, reprezentantii unor supermarketuri precum Auschan, Carrefour si Plus au refuzat sa comenteze. Ministerul Agriculturii a anuntat ca va organiza o intalnire intre producatori si retaileri pe 19 martie pentru a media discutiile privind cresterea si transparenta preturilor.
Transparenta costurilor

"Actiunea noastra vizeaza scaderea presiunilor care vin dinspre supermaketuri si care impun conditii greu acceptabile. Practicile supermaketurilor au ca efect limitarea diversitatii de produse oferite consumatorilor si distrugerea unor magazine mai mici, de proximitate. La solicitarea noastra de a analiza cu marile retele de magazine aceste situatii nu exista inca prea multe raspunsuri, doar Carrefour exprimandu-si disponibilitatea pentru discutii", a declarat Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului. Sindicalistii din industria alimentara sustin cererile patronatelor. stefan Nicolae, presedintele Agrostar, considera ca trebuie sa existe o transparenta a costurilor pe tot traseul producatori-procesatori-retaileri, iar practicile care pot fi considerate abuzuri – cum ar fi taxa din spatele facturii, taxa de intrare in magazine, taxa de raft, taxa de deschidere pentru noile magazine, taxa de catalog, taxa de promotie – ar trebui sanctionate.

COSTURI

» In spatele preturilorPresedintele Patronatului Viei si Vinului a explicat fenomenul taxelor ascunse: "Daca, de exemplu, la un produs avem un pret de lista de 10 lei, pentru supermarket facem un discount de 5% si pe raft ajunge sa fie 9,5 lei. Dar daca la sfarsit facem calculul si socotim taxele, bonusurile si discounturile cerute de supermarket, constatam ca acel produs l-am dat cu 5 lei". Producatorii condamna insa acele bonusuri care nu au o influenta asupra pretului de vanzare, dar ele creeaza o mare presiune asupra costurilor furnizorilor.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 martie 2008

www.romanialibera.ro

Drepturile de autor, fara taxe sociale

Drepturile de autor, fara taxe sociale

Romulus Cristea

Drepturile de autor, diurnele de deplasare si participarea salariatilor la profit nu vor fi incluse in baza de calcul din care angajatorii au obligatia sa retina si sa achite contributii la asigurarile de somaj, potrivit unui proiect de hotarare de guvern initiat de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse. In schimb, sunt incluse in baza de calcul salariul de baza lunar brut, solda bruta lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, remuneratia directorilor si membrilor directoratului societatilor pe actiuni, precum si sporurile, adaosurile si drepturile banesti, acordate potrivit legii ori contractelor colective sau individuale de munca, sub forma de procent.Repercusiuni la pensiePetre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA", considera ca neluarea in calcul a drepturilor de autor in baza de calcul pentru achitarea asigurarilor sociale, pe termen lung, este in defavoarea angajatului. "In anumite domenii, contractele obisnuite de munca sunt inlocuite cu contractele de drepturi de autor, cu toate ca munca prestata si programul de lucru nu se schimba. Contractul de drepturi de autor trebuie aplicat corect pentru profesiile liberale, in anumite conditii si nu pentru o munca desfasurata zi de zi, cu program de lucru ca pentru orice angajat obisnuit." Sindicalistii apreciaza ca o astfel de masura poate avea repercusiuni nedorite la pensie pentru angajatii care accepta neconditionat un astfel de contract. "Este o masura luata pentru un an electoral. Pe viitor lucrurile se vor schimba in sensul ca Romania va trebui sa adopte legislatia europeana ce prevede penalizarea angajatorului care abuzeaza de astfel de contracte. In mai multe tari europene (de exemplu, Belgia) astfel de contracte de drepturi de autor, incheiate pentru o munca obisnuita, sunt penalizate.O clarificare a legislatieiInsa in opinia finantistilor exista si avantaje de luat in calcul. Av. Gabriel Biris, consultant financiar, apreciaza ca "un contract de drepturi de autor este avantajos din punct de vedere financiar, venitul net fiind mai mare decat in cazul unui contract de munca obisnuit. Cel care a incheiat un contract de drepturi de autor se poate duce sa-si plateasca singur contributiile la asigurarile sociale. Proiectul de hotarare de guvern este o clarificare a legislatiei din domeniu. Nici in prezent pentru drepturile de autor nu e necesara includerea in baza de calcul pentu achitarea contributiilor la asigurarile de somaj". VenituriGuvernul a extins anul trecut categoriile de venituri luate in calcul, la determinarea contributiilor sociale, adaugand la salariu si sumele provenite din prime si stimulente. Proiectul de hotarare detaliaza, prin norme, sumele care intra si cele care nu sunt incluse in baza de calcul asupra careia angajatorii au obligatia de a vira contributia la bugetul asigurarilor.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 16 ianuarie 2008
www.romanialibera.ro