luni, 22 septembrie 2008
Rusii de la Sitronics instaleaza computere in scoli
» Intracom Telecom si Siveco (in calitate de subcontractor) au castigat un contract de 122,5 milioane euro (432,38 milioane lei) pentru dotarea laboratoarelor informatice din 8.191 scoli romanesti. Licitatia a fost organizata de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdCT).
Primele licitatii pentru proiectul MEdCT de informatizare a scolilor au fost organizate inca din februarie 2008, iar pana in prezent au fost depuse mai multe contestatii din partea celorlalti participanti. Printre cei care au contestat rezultatul final al licitatiei s-a numarat si Romtelecom (impreuna cu Softwin si Sysware).
Intracom Telecom, castigatoarea licitatiei, care, prin subsidiara Intrarom SA, a semnat contractul de 122,5 milioane euro cu MEdCT, este o divizie a companiei rusesti JSC Sitronics.
Intracom va furniza Ministerului Educatiei din Romania laboratoare de tehnologia informatiei in peste 8.000 de scoli din ciclul secundar. Proiectul va fi implementat in colaborare cu subcontractorul Intracom Telecom, firma Siveco Romania SA. "Proiectul este prevazut a se derula pe durata a 7 luni, insa cea mai mare parte a sa urmeaza sa fie finalizata pana la sfarsitul acestui an", au anuntat reprezentantii Intracom.
In conformitate cu acest contract, Intracom Telecom va furniza infrastructura IT, inclusiv statiile de lucru si serverele conectate prin cabluri si echipamente de retea. In schimb, Siveco Romania SA va furniza echipamentele multimedia, aplicatiile software educationale, precum si serviciile de instalare si service-ul.
Proiect derulat pe 7 luni
"Intrarom, in calitatea sa de integrator, dezvolta parteneriate cu cele mai renumite companii producatoare din domeniul IT. Pentru proiectul de informatizare a scolilor, partenerii selectati pentru livrarea intr-un timp foarte scurt a unui volum impresionant de echipamente sunt nume de top in domeniu, respectiv Hewlett-Packard, Lenovo, Fujitsu-Siemens, Bull, Xerox, Epson", a declarat Magda Mischie, director de relatii publice la Intrarom.
Service-ul pentru echipamentele din scoli va fi asigurat de Intrarom prin reteaua proprie de service si prin canalele de service autorizate ale producatorilor.
Compania Intrarom a fost infiintata in anul 1993. Printre cele mai importante proiecte derulate de Intrarom se numara informatizarea Companiei Nationale Loteria Romana si a Primariei Municipiului Bucuresti, ambele contracte, cu valori sub cinci milioane de euro, fiind castigate in 2003. Societatea a mai castigat in luna ianuarie 2006 licitatia pentru realizarea primei etape de informatizare a Ministerului Justitiei si a Ministerului Public, valoarea contractului ridicandu-se la 19,5 milioane de euro.
"In ceea ce priveste implicatiile financiare, impactul contractului privind informatizarea scolilor, recent semnat cu MEdCT, asupra cifrei de afaceri a companiei noastre estimata initial va fi evidentiat atunci cand vor fi consolidate rezultatele financiare ale anului fiscal 2008", a declarat Magda Mischie de la Intrarom.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 septembrie 2008;
Foto: Romania libera;
www.romanialibera.ro
Distrigaz Sud vrea sa intre pe piata electricitatii
Distrigaz Sud este in discutii cu mai multi furnizori de energie electrica pentru a concepe o oferta, urmand sa se implice si pe piata electricitatii din Romania, in urma fuziunii Gaz de France-Suez, a anuntat, ieri, Nicolas Richard, directorul-adjunct al Directiei de tranzactii corporative de energie din Distrigaz Sud.
"Inca nu avem nici un client pentru energie electrica, negociem cu mai multi furnizori pentru elaborarea unei oferte", a adaugat Richard.
Distrigaz Sud a fost preluat in 2005 de grupul francez Gaz de France si livreaza gaze naturale in 18 judete din sudul tarii, deservind 604 localitati. Distrigaz Sud Retele intentioneaza sa mentina nivelul anual al investitiilor de 90-100 milioane de euro. Fuziunea dintre Gaz de France si Suez a fost finalizata pe 22 iulie, iar noul grup va fi al doilea producator de energie electrica din Franta si cel mai mare importator si cumparator de gaze naturale din Europa.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 17 septembrie 2008
www.romanialibera.ro
duminică, 14 septembrie 2008
Terminal de GPL la Constanta, cu ajutor american
» USTDA finanteaza cu un milion de dolari studiul de fezabilitate.
» Terminalul ar putea fi alimentat cu GPL din nordul Africii sau din Kuweit.
Agentia pentru Comert si Dezvoltare a Statelor Unite (USTDA) va acorda companiei Romgaz o finantare nerambursabila in valoare de 1,06 milioane dolari (745.604 euro) pentru realizarea unui studiu de fezabilitate in vederea constructiei unui terminal de gaz petrolier lichefiat (GPL) in portul Constanta. Dupa ce va fi construit, terminalul va constitui o sursa alternativa pentru alimentarea cu gaze a Romaniei.
"Urmeaza sa vedem, la finalizarea studiului de fezabilitate, care sunt costurile de exploatare si rentabilitatea acestui sistem", a declarat Adrian Lucian Stancu, director general adjunct la Romgaz.
Terminalul de gaz lichefiat ar putea constitui o alternativa la importurile de gaze din Federatia Rusa, iar aceasta modalitate de aprovizionare cu gaz este din ce in ce mai utilizata in Europa Occidentala. Practic, in terminal este adus cu vaporul gaz in forma lichida, aici este gazificat (transformat din nou in stare gazoasa) si este pompat in sistemul national de transport.
"GPL-ul care va fi adus la Constanta va fi transportat cu vapoare speciale si ar putea proveni din foarte multe zone ale globului, din nordul Africii, Kuweit etc.", a precizat Stancu.
La semnarea acordului de finantare vor participa directorul USTDA, Larry Walther, ambasadorul Satelor Unite ale Americii in Romania, Nicholas Taubman, reprezentanti ai Romgaz si ai Ministerului Economiei si Finantelor.
Pentru acest an, Romgaz a programat un buget de investitii de circa un miliard de lei.
In primul semestru al acestui an, profitul net al Romgaz a crescut cu 41%, ajungand la 285,03 milioane de lei (77,6 milioane euro), fata de 202,1 milioane de lei din perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a fost mai mare cu 7,2%, majorandu-se de la 1,63 miliarde de lei la 1,75 miliarde de lei (478 milioane de euro). Compania, controlata de stat, este principalul producator de gaze din Romania, cu o cota de furnizare pe piata interna de 41%.
» Importam 31% din consum
Romania a importat in primele sapte luni aproape o treime din gazul natural utilizat, arata statisticile institutului specializat. In 2007 productia interna a acoperit 71% din consum, potrivit raportului anual de monitorizare pentru piata interna de gaze al Autoritatii de Reglementare (ANRE). Cea mai mare parte din importuri a fost realizata de compania Wintershall, detinuta de concernul BASF, urmata de Imex Oil, controlata de compania ruseasca Conef.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 15 septembrie 2008;
Foto: Romania libera;
joi, 11 septembrie 2008
Program pentru dotarea caselor cu panouri solare
Boilerele de apa calda si centralele termice invechite vor putea fi inlocuite cu panouri solare moderne si eficiente, printr-un demers asemanator programului "Rabla" de innoire a parcului auto.
Reprezentantii Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) au anuntat ca, in cel mult trei saptamani, urmeaza sa se aprobe prin ordin ministerial ghidurile de finantare pentru montarea de panouri solare pentru locuinte. Panourile solare ar putea fi astfel o alternativa la boilerele de incalzire si centralele electrice mai putin eficiente. Prin acest program, asociatiile de proprietari si persoanele fizice vor fi incurajate sa renunte la vechile metode de incalzire a apei calde cu dispozitive electrice de tip boiler, utilizand in schimb alte surse de energie mai putin poluante, ecologice si care ar putea reduce costurile unor utilitati (apa calda si electricitate). "In prezent se lucreaza la ghidurile de finantare si la normele de aplicare. Banii pentru program vor putea proveni de la fondul de mediu, in care s-au strans deja 280 milioane lei din taxa de poluare auto", a declarat Mihai Toti, presedintele Administratiei Fondului de Mediu.
Facturi mai mici
Din sumele colectate potrivit ordonantei de urgenta pentru instituirea taxei pe poluare (nr. 50 din 2008) se finanteaza programe si proiecte pentru protectia mediului, precum programul de stimulare a innoirii parcului auto national, programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, proiecte pentru realizarea de piste pentru biciclisti, dar si proiecte de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana, la care se adauga si proiecte privind producerea energiei din surse regenerabile (eoliana, geotermala, solara, biomasa, microhidrocentrale). Prin aceste masuri MMDD urmareste imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
"Utilizand panouri solare, cetatenii vor plati mai putin si pentru factura de electricitate. Intentionam ca programul nostru sa fie asemanator programului «Rabla»", a precizat Lucia Ana Varga, secretar de stat la MMDD. Desi senatorii au decis la inceputul saptamanii anularea taxei auto de poluare si restituirea banilor catre cetateni, sumele incasate pana acum din cele doua taxe vor fi restituite integral de la bugetul de stat, si nu din fondul de mediu. Presedintele Administratiei Fondului de Mediu din cadrul MMDD a mai mentionat ca vor exista suficienti bani pentru ca programul pentru montarea de panouri solare sa fie pus in practica. » Panourile solare au o eficienta de 18-20%, insa noile tehnologii au adus aceasta caracteristica in intervalul 30-40%. Un sistem de panouri solare montat corect poate reduce cu o medie anuala de pana la 60% costurile cu incalzirea in cazul unei cladiri traditionale. Rentabilitatea unui panou solar e data de durata lunga de viata a acestuia, peste 20 de ani, cu cheltuieli de intretinere minime.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 septembrie 2008
miercuri, 10 septembrie 2008
Furnizorii solicita nejustificat majorarea pretului la gaze
» E.ON Gaz si Distrigaz Sud au solicitat ANRE majorarea pretului la gaze naturale cu 10% de la 1 octombrie.
» Solicitarea companiilor de distributie echivaleaza cu o majorare de 34,3% a pretului la gaze de la inceputul anului.
Distribuitorii de gaze naturale au solicitat Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) majorarea tarifelor cu aproximativ 10% de la 1 octombrie. Daca ar fi acceptata de ANRE, solicitarea companiilor de distributie si furnizoare va echivala cu o majorare cumulata de 34,3% a pretului gazelor furnizate populatiei de la inceputul anului. ANRE a mai acceptat deja, in acest an, doua scumpiri la pretul gazelor naturale, in februarie cu 8,5% si de la 1 iulie cu 12,5%, dupa ce companiile furnizoare amenintau cu reducerea debitelor catre consumatori, reclamand pierderi si justificand ca nu pot acoperi cheltuielile de achizitie a gazelor naturale din import, in conditiile in care circa 40% din cantitatile de gaze naturale consumate in Romania provin din import.
Interventia Consiliului Concurentei
Reprezentantii E.ON Gaz Romania (controlata de grupul german E.On Ruhrgas), cat si cei ai Distrigaz Sud (controlata de grupul francez Gaz de France) au evitat sa ofere amanunte in legatura cu justificarea recentei cereri adresate ANRE, mentionand ca vor face publice argumentele in perioada urmatoare. ANRE a confirmat faptul ca a primit cereri de majorare a pretului la gaze de la cele doua companii si urmeaza sa se faca o analiza a solicitarilor in baza unor documente justificative, la final urmand sa se ia o decizie.
Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), considera ca cererea de majorare a pretului la gaze naturale pentru a treia oara in decursul unui singur an nu se justifica. "Guvernul si Consiliul Concurentei trebuie sa analizeze indiciiile care arata o cartelare a furnizorilor de gaze din Romania. O astfel de cerere am mai facuta si in iulie, insa, pana in prezent, nimeni nu a luat vreo masura.
Cum poate explica cineva ca, indiferent de dimensiune, de structura, de cheltuieli si de cota de gaze importata, companiile distribuitoare sustin de comun acord, la unison, aceeasi crestere a pretului la gaze? Cum in mod direct consumatorii nu pot verifica in baza caror argumente distribuitorii maresc pretul la gaze, este necesar ca ANRE sa analizeze serios daca astfel de solicitari sunt bazate pe realitate. Pana acum se argumenta cresterea pretului la petrol, acum ramane de vazut ce argumente au distribuitorii", a precizat Parvan.
Pe piata gazelor naturale din Romania activeaza un numar de 34 de societati de distributie si furnizare a gazelor naturale.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 septembrie 2008;
Foto: Romania libera;
www.romanialibera.ro
marți, 9 septembrie 2008
Conectarea la retelele de gaze occidentale, intarziata
» Gazoductul va transporta, intr-o prima etapa, gaze din Ungaria spre Romania, finalizarea lucrarilor fiind programata pentru 2010.
» In Romania a fost deja construit un tronson de 36,7 kilometri lungime, intre localitatile Horia si Pecica.
Procedura de selectie a companiilor care vor sa rezerve capacitati pentru transportul gazelor prin conducta Arad-Szeged va fi reluata dupa 12 septembrie. Companiile interesate sa rezerve o capacitate de 180.000 metri cubi de gaze pe ora prin conducta Arad-Szeged au putut depune oferte, intr-o prima etapa, in perioada 5 august-3 septembrie, insa, dupa ce FGSZ Natural Gas Transmision a studiat in detaliu toate ofertele inscrise, a constatat ca doar cinci au indeplinit in intregime termenii si conditiile impuse, cererea de rezervare de capacitate fiind cu 70% mai mica fata de capacitatea oferita spre vanzare. Ioan Rusu, director general al Transgaz SA, considera ca situatia ivita se datoreaza, probabil, documentatiei de selectie, care nu a fost convenabila pentru anumite companii, dar "nu este vorba de nici un impediment, procedura va fi reluata si, cu siguranta, va fi oferta suficienta pentru rezervarea intregii capacitati pentru transportul gazelor prin conducta".
Capacitate de 4,4 miliarde metri cubi
Directorul Transgaz a mai mentionat ca, pentru portiunea romaneasca a conductei, procedura de rezervare a capacitatii de transport a gazelor este alta decat in Ungaria; "la noi se aplica principiul primul venit, primul servit, nu va fi o licitatie", iar companiile interesate vor trebui sa probeze ca au propriul furnizor de gaze si consumatori.
De asemenea, Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, apreciaza ca "proiectarea initiala a conductei a tinut, bineinteles, seama de disponibilitatea de rezervare a capacitatilor de catre companii si, eventual, doar conditiile de selectie au fost nu foarte convenabile pentru inceput".
Capacitatea initiala a conductei este de 1,7 miliarde metri cubi anual, iar cea maxima de 4,4 miliarde metri cubi anual. Transgaz si FGSZ au semnat, in luna iulie, acordul privind interconectarea sistemului de transport intre Romania si Ungaria. Finalizarea lucrarilor la conducta Arad-Szeged urmeaza sa aiba loc in 2010.
Gazoductul va transporta, intr-o prima etapa, gaze din Ungaria spre Romania, urmand ca, pe viitor, modificari de ordin tehnic sa permita tranzitul si pe directia inversa. Valoarea totala a interconectarii retelelor va ajunge la aproximativ 73 milioane euro, fiecare dintre cele doua companii va finanta si construi sectiunea de conducta de pe teritoriul propriului stat. Investitia partii romane va ajunge la 35 milioane euro.
» Traseu
Pe teritoriul Romaniei gazoductul are o lungime de aproximativ 62 kilometri, intre punctul de conectare Horia (in apropierea Aradului) si punctul de frontiera Csanadpalota (Nadlac) de la granita de stat dintre Romania si Ungaria. Din cei 62 kilometri de conducta pentru transportul gazelor, a fost deja construit un tronson de 36,7 kilometri lungime, intre localitatile Horia si Pecica.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 10 septembrie 2008;
Foto: Romania libera;
vineri, 5 septembrie 2008
Producatori romani sub marca "365"
» Modernizarea fostelor magazine La Fourmi, dupa aspectul si standardele Mega Image, va dura sase luni si va costa 3,5 milioane euro, afirma reprezentantii Delhaize Group. Intre timp, in fosta retea La Fourmi vor fi cateva produse marca proprie Mega Image.
Retailerul belgian Delhaize Group a finalizat la inceputul acestei luni procedura de achizitionare a lantului de supermarketuri La Fourmi. Acordul de achizitionare a fost semnat prin intermediul subsidiarei sale, Mega Image. Pretul celor 14 supermarketuri din Bucuresti a fost de 18,6 milioane euro, iar achizitia include si drepturile de proprietate asupra imobilelor a patru magazine, informeaza un comunicat al companiei. "Costul aproximativ estimat pentru transformarea magazinelor La Fourmi in Mega Image este de 250.000 euro pe magazin", a precizat Raluca Pavel, specialist marketing la Mega Image-Delhaize Group.
Mega Image a achizitionat La Fourmi pentru suma de 18,6 milioane euro, subiect al ajustarilor comerciale. Pentru 2007 veniturile magazinelor achizitionate s-au ridicat la aproximativ 35 milioane euro. Delhaize Group va converti magazinele La Fourmi, ce au o suprafata de vanzare de la 350 la 500 metri patrati, in supermarketuri Mega Image in urmatoarele 6 luni. Rezultatele La Fourmi vor fi consolidate in rezultatele Delhaize Group incepand cu 1 septembrie 2008.
Fondat in 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lanturi de supermarketuri din Romania, cu 38 de supermarketuri (inclusiv cele 14 noi magazine achizitionate) in Bucuresti, Constanta si Ploiesti. Numarul de angajati la finalul anului 2007 era de 1.200 persoane. Delhaize Group a achizitionat Mega Image in 2000.
Marca proprie
Magazinele La Fourmi vor fi complet transformate in magazine Mega Image in decursul urmatoarelor sase luni. Pana in momentul in care acestea vor fi redeschise sub brandul Mega Image, gama produselor distribuite in La Fourmi va fi adaptata treptat la oferta de sortimente de la Mega Image. Intre timp, in fostele magazine La Fourmi se vor regasi cateva dintre produsele marca proprie Mega Image, si anume "365". Mega Image este parte a grupului Delhaize, prezent in sapte tari, cu un numar de 2.509 magazine si cu venituri de 19 miliarde euro inregistrate la sfarsitul anului 2007.
"Mega Image este in relatii foarte bune cu producatorii romani, inclusiv pentru productia de produse sub marca proprie. Avem deja sub marca 365 produse fabricate in Romania de producatori romani si vom continua sa crestem productia de produse marca proprie in Romania si in viitor", a precizat Raluca Pavel de la Mega Image.
"Multumita acestei achizitii complementare a celor 14 magazine foarte bine localizate in Bucuresti, Mega Image isi intareste prima pozitie in Capitala. Pana la finalul anului ne asteptam ca reteaua Mega Image sa ajunga la 40 de magazine. Aceasta achizitie ne va da posibilitatea sa realizam importante sinergii in achizitii", a declarat Xavier Piesvaux, manager general al retelei Mega Image.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 septembrie 2008;
Foto: Romania libera;
www.romanialibera.ro
marți, 2 septembrie 2008
In cinci ani ar trebui sa construim 2.000 km de autostrazi
» Traian Basescu acuza reprezentantii Ministerului Transporturilor ca nu au facut demersuri pentru finantarea autostrazilor.
»Desi programul de constructie de autostrazi prevede 2.089 km pana in 2013, pana in prezent in Romania nu exista decat 280 kilometri.
Criticand stadiul proiectelor ce privesc constructia de autostrazi, presedintele Traian Basescu a afirmat ieri, in cadrul intalnirii cu membrii corpului diplomatic, ca "se termina anul 2008 fara sa reusim sa tragem nici un euro (din cele 5,5 miliarde) destinat constructiei de autostrazi, fara sa fi lansat nici un program de constructie de autostrazi, ceea ce ridica o mare problema, care nu este a Bruxelles-ului, ci este a noastra".
In replica, Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat ca a depus cereri de finantare la UE pentru patru tronsoane de autostrada, respectiv Timisoara-Lugoj, Arad-Timisoara, Cernavoda-Constanta si centura la profil de autostrada a Constantei.
Conform programului de constructie de autostrazi elaborat de Ministerul Transporturilor pentru 2007-2013, se prevede ca la finele perioadei sa avem terminati 2.089 kilometri de autostrada. Pana in prezent in Romania s-au finalizat doar 280 de kilometri. Ceea ce inseamna ca in urmatorii 5 ani tara noastra ar trebui sa construiasca anual aproape 400 km de autostrada. Intarzierile sunt cauzate de faptul ca pentru fiecare proiect in parte termenele prevazute pentru etapele premergatoare - studii de fezabilitate, proiecte tehnice, caiete de sarcini, finantare si exproprieri au durat cu pana la 4-5 ani mai mult decat se estimase initial.
"Sigur, este un aspect care tine pur si simplu de Romania, de incompetenta; altfel spus, va trebui sa derulam un efort care sa ajute recuperarea programelor de constructie de autostrazi, de modernizare a cailor ferate cu bani comunitari", a afirmat presedintele. Responsabili din cadrul Comisiei Europene – Departamentul Transporturi – au afirmat, in legatura cu fondurile UE destinate constructiei de autostrazi, ca "suma de 5,5 miliarde euro este suma care poate fi accesata de autoritatile romane pentru constructia de autostrazi pana in 2013".
In total, Romania poate accesa 19 miliarde euro pana in 2013, din care cea mai mare parte revin agriculturii, urmata de transporturi si infrastructura. Aceiasi reprezentanti CE au apreciat insa ca "este aproape imposibil ca Romania sa nu fi primit nici un ban pentru constructia de autostrazi, deoarece Comisia plateste oricum o suma pentru lansarea proiectelor si in nici un caz nu cere si nu verifica vreun studiu de fezabilitate, aceasta sarcina cazand in seama autoritatilor romane". Ca raspuns la afirmatiile lui Traian Basescu, Ludovic Orban a declarat, pentru Mediafax, ca Ministerul Transporturilor a depus cereri de finantare la Uniunea Europeana pentru patru tronsoane de autostrada de pe Coridorul IV de transport paneuropean, respectiv Timisoara–Lugoj, Arad-Timisoara, Cernavoda-Constanta si centura la profil de autostrada a Constantei.
Accesarea fondurilor europene nu a constituit o problema pentru autoritatile romane doar dupa aderare, o buna parte din proiectele cu finantare ISPA fiind reziliate sau intarziate, aspect admis recent si de Eugen Teodorovici, secretar de stat la Finante, intr-un interviu acordat Business Standard.
Finantari
Suma alocata in cadrul Programului Operational Sectorial de Transport este de 5,7 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, potrivit lui Stefan Szobotka, purtatorul de cuvant al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. "Ghidul beneficiarului a fost finalizat abia anul acesta. Din cele 5,7 miliarde euro, doar 2,4 vor fi destinate pentru autostrazi, respectiv dezvoltare regionala. Pentru autostrazi, pe ansamblu, revin 1,7 miliarde euro", a precizat Szobotka. Reprezentantii Ministerului Transporturilor au anuntat ca in prezent sunt in pregatire trei cereri de finantare pentru trei sectoare de autostrazi si sunt deja trimise spre finantare alte cereri pentru lucrari de infrastructura. Pentru un proiect, conditia necesara obtinerii finantarii este finalizarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 septembrie 2008
Foto: Romania libera
luni, 1 septembrie 2008
Boom imobiliar in Moldova, cu banii capsunarilor
» Regiunea Nord-Est, considerata de Eurostat "polul european al saraciei", cunoaste o adevarata explozie imobiliara finantata de banii celor care lucreaza in strainatate. Intr-un clasament al locuintelor noi construite in primul semestru, Moldova a surclasat, pentru prima data, Regiunea Bucuresti-Ilfov.
Potrivit Institutului National de Statistica, pe primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara a anului trecut, Regiunea Nord-Est, cu 3.404 locuinte terminate, s-a pozitionat pe locul al doilea, dupa Regiunea Nord-Vest, cu 4.374 locuinte, si inaintea Regiunii Bucuresti-Ilfov, care a inregistrat 3.308 locuinte finalizate. Cifrele sunt surprinzatoare, mai ales daca tinem seama ca Regiunea de Dezvoltare Nord-Est cuprinde localitati din zona istorica Moldova precum Botosani, Iasi, Vaslui si Neamt, unde venitul mediu este cel mai mic din tara (pentru 2008, venitul mediu prognozat este de 1.020 lei), cu 25% mai mic decat media pe tara si cu 61% mai mic decat cel din Regiunea Bucuresti-Ilfov. Analistii economici spun insa ca explicatia acestui fenomen e simpla si tine de migratia fortei de munca din zona, sute de mii de oameni din regiune alegand sa lucreze, de cele mai multe ori la negru, in tari din vestul Europei, banii castigati fiind trimisi acasa si folositi la construirea unor locuinte aratoase. "Statistic nu sunt evidentiate decat persoanele care pleaca legal la munca, vreo suta de mii, insa, in realitate, lucrurile stau altfel, probabil sunt unu-doua milioane de oameni care lucreaza la negru in strainatate. Acesti oameni figureaza la noi ca fara loc de munca, fara venituri, insa cu banii castigati in strainatate construiesc case. A devenit o intrecere locala cine are cea mai aspectuoasa casa. Pe termen scurt s-ar putea sa fie bine, insa pe termen lung e dezastruos. Majoritatea dintre acestia nu se mai intorc acasa, populatia locala e imbatranita, casele vor ramane goale (fara sa mai punem la socoteala costurile mari de intretinere), iar in zona nu se dezvolta mai deloc nici agroturism, nici ateliere de artizanat. Probabil va fi o drama sociala", e de parere analistul economic Ilie serbanescu. La nivelul tarii, conform datelor INS, in trimestrul al II-lea din 2008 au fost date in folosinta 11.352 locuinte, in crestere cu 1.628, fata de perioada corespunzatoare a anului 2007. De asemenea, au fost finalizate 22.253 locuinte, cu 5.291 mai multe fata de perioada corespunzatoare a anului 2007.
Cat priveste constructia de locuinte noi pe medii de rezidenta, analiza INS pune in evidenta o inversare a ponderii acestora in semestrul I din 2008 fata de semestrul I din 2007. In semestrul I din 2008, cea mai mare pondere a locuintelor (52,8% in total) a fost data in folosinta in mediul rural, spre deosebire de semestrul I din 2007, cand majoritatea locuintelor au fost construite in mediul urban.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 2 septembrie 2008;
Foto: Romania libera;