miercuri, 30 iunie 2010

Marirea TVA creste blocajul financiar

Taxe. Evaziunea va creşte iar colectarea de TVA la buget va scădea simţitor în următoarele luni
Creşterea cu 5% a cotei de TVA, de la 19% la 24%, reprezintă majorarea cu mai mult de un sfert a sumei pe care comerciantul trebuie să o vireze la bugetul statului în momentul emiterii facturii.

ROMULUS CRISTEA

Analiştii fiscali, dar şi reprezen­tanţii patro­natelor susţin că mărirea cotei de TVA cu 5% va amplifica blocajul financiar deja exis­tent, iar efectele se vor mani­festa imediat după aplicarea noii cote de la 1 iulie, urmând ca din toamnă evaziunea să atingă cote importante. „Nu trebuie să fii vizionar ca să îţi dai seama că mărirea TVA de la 1 iulie va conduce
în mod sigur la majorarea blocajului financiar  existent şi va contribui inevitabil la creşterea evaziunii. Va fi un blocaj care se va manifesta între firme, între firme şi stat şi între stat şi companii. Companiile înregistrează în prezent întârzieri la plata TVA către buget, dar şi invers există întârzieri foarte mari la rambursarea TVA de la stat către firme; e clar că fenomenul se va amplifica de la 1 iulie. Fenomenul neplăcut care se va suprapune va fi creşterea evaziunii: consumatorii plătesc creşterea de TVA, dar banii nu vor ajunge la buget, ci la diverşi interpuşi pentru că există un traseu sinuos între firme", ne-a declarat avocatul Gabriel Biriş, consultant fiscal.


 O opinie similară are şi purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, care susţine că din toamnă vom avea în economie un suprablocaj financiar. „Dacă rambursarea TVA întârzia luni de zile, fenomenul se va accentua din toamnă. Întreprinderile mici şi mijlocii vor fi cele mai afectate", spune Agathon. În prima lună de la aplicarea cotei majorate de TVA, probabil încasările vor creşte, însă spre toamnă scăderile vor fi semnificative, susţine preşedinta Asociaţiei Comitet Sectorial al ramurii textile-confecţii. „Colectarea de TVA spre sfârşitul trimestrului III, apoi la sfârşit de an va fi din ce în ce mai mică. Va fi un blocaj pe TVA ca să nu mai punem la socoteală, evaziunea fiscală care va înflori. În primele cinci luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, s-a constatat că încasările la TVA au scăzut cu 7,8%. În nici un caz în perioada următoare nu vom asista la o redresare în acest domeniu", afirmă Maria Grapini.

Investitori nemulţumiţi
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a recomandat autorităţilor revenirea asupra deciziei de creştere a TVA sau cel puţin limitarea aplicării la anul 2010, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la modul în care sunt adoptate şi aplicate măsurile cu impact asupra mediului de afaceri
. Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Mark Gitenstein, a precizat în cadrul întrunirii AmCham că „România nu poate avea o revenire economică sustenabilă crescând taxele". Semnale similare au venit şi din partea altor investitori străini. Creşterea TVA va descuraja investiţiile, România devenind una dintre ţările cu cea mai mare TVA din UE, iar în acest sens Guvernul trebuie să adopte măsuri de stimulare a investiţiilor pentru a compensa efectele negative ale majorării taxei, consideră Consiliul Investitorilor Străini (CIS). Investitorii reclamă şi timpul foarte scurt pe care agenţii economici
îl au la dispoziţie pentru implementarea măsurii, ceea ce va afecta grav afacerile.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iulie 2010
Foto: Romania libera

marți, 29 iunie 2010

Taxe. Ce se intampla de la 1 iulie

Majorarea TVA schimba contabilitatea?
Consumatorii vor suporta majorarea cotei de TVA, iar comercianţii nu vor avea complicaţii contabile
, spun analiştii fiscali.

Romulus Cristea

Pentru comercianţi nu va reprezenta o problema de contabilitate modificarea cotei de TVA anunţată de guvernanţi, decât dacă aceştia nu vor reuşi în timp util (până la 1 iulie) să-şi modifice meniurile caselor de marcat fiscale sau softurile de gestiune. În schimb, clientul final, cumpărătorul, va suporta din propriul buzunar diferenţa de TVA de la 19% la 24% pentru bunurile, serviciile şi alimentele cumpărate.
Un exemplu: un comerciant a cumpărat de la un angro în luna iunie marfă de 100 lei cu TVA de 19% şi pe care o va vinde cu un adaos de 50%. Dacă până la 1 iulie (când se introduce majorarea de TVA) din marfa iniţială a vândut de 20 lei cu preţul de 30 lei (s-a adaugat adaosul de 50%), TVA colectată a fost de  5,7 lei. De la 1 iulie a rămas cu o marfă de 80 de lei pe care o vinde cu adaosul comercial la 120 lei şi cu noua cotă adaugată de TVA de 24%. După vânzarea restului de marfă, valoarea TVA colectat e 28,8 lei. La final, pentru marfa achiziţionată în luna iunie şi vândută inclusiv în luna iulie când s-a modificat cota TVA, s-a colectat un TVA de 5,7 plus 28,8 lei. Scădem din această sumă TVA plătită de comerciant la angro de 19%, iar diferenţa reprezintă TVA datorat la buget. Dacă nu s-ar fi modificat TVA la buget s-ar fi datorat TVA care rezultă din înmulţirea valorii mărfii vândute cu adaos comerical (150 lei) cu 19% din care se scade cota de TVA plătită iniţial la angro (19%).
„Tot ce se va vinde de la 1 iulie va trebui să aibă TVA de 24%. Comerciantul nu este afectat din punct de vedere contabil dacă a cumpărat marfă în iunie cu TVA de 19% şi va vinde din ea în iulie cu TVA de 24%. Până pe 1 iulie, comerciantul are TVA deductibil de 19%. Pentru el este o operaţiune neutră. Tot ce a plătit e deductibil, iar ce a încasat în plus
de la client plăteşte diferenţa la stat. Nu pierde nimic. Pot apărea însă probleme în gestiune dacă comerciantul respectiv nu şi-a adaptat casa de marcat fiscală şi programul de contabilitate la noua cotă de 24%, iar aici este o altă problemă", ne-a declarat Gabriel Sincu, consultant fiscal.
De asemenea, avocatul Gabriel Biriş, consultant fiscal, subliniază faptul că nu există un motiv de îngrijorare pentru comercianţi legat de probleme care s-ar putea ivi în contabilitate din cauza modificării TVA.
„Nu este nici o problemă pentru un comerciant care are un stoc de marfă cumpărat, să zicem în iunie cu TVA de 19% şi din care va vinde în iulie cu un TVA de 24%. TVA plătită pentru achiziţie e deductibilă, la ce vinde este TVA colectată, iar diferenţa o dă la buget. Pentru comerciant TVA e neutră, nu-l influenţează", spune Biriş.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 iunie 2010

Foto: Pixmac



luni, 28 iunie 2010

Ce consecinte are graba Guvernului

Casa de marcat pierde startul TVA
În doar trei zile, casele de marcat şi programele de gestiune şi contabilitate vor trebui să fie adaptate pentru schimbarea cotei de TVA.


Măsura adoptată de Guvern de majo­ra­re a TVA de la 19% la 24% începând din 1 iulie dă bătăi de cap atât utilizatorilor, agenţilor economici, dar şi companiilor care comercializează şi asigură service-ul pentru casele de marcat şi programele de gestiune. Numai în Bu­cu­reşti, la Direcţia Finanţelor Publice sunt înregistrate 120.000 de case de marcat, însă doar jumătate din acestea sunt funcţionale, potrivit reprezentanţilor companiilor de profil.
Modificările care vor trebui făcute pentru a înregistra noua cotă mărită de TVA la aparatele de marcat fiscale se realizează din meniul dispozitivului, însă fără o îndrumare directă din partea unui specialist, utilizatorul poate întâmpina unele greutăţi, mai ales dacă e voba de persoane fără aptitudini tehnice.

Doar 25% din casele de marcat au service asigurat

„Ne-am mobilizat să facem faţă valului de cereri care va veni din partea clienţilor care au case de marcat. Reprezentanţii companiilor din domeniu au avut recent o întrunire şi pe această temă. Pe cei care au deja un contract de service îi vom îndruma rapid, vom trimite e-mail-uri cu setările necesare, pot fi consiliaţi şi telefonic, dar şi pe teren. O problemă va fi cu cei care nu au contracte de service şi modificările de meniu se vor face contracost sau prin încheierea unui contract nou de service. Serviciul va fi asigurat pe principiul primul venit, primul servit. Cu siguranţă va fi oarecare înghesuială. În general, din datele pe care le avem, estimăm că probabil doar un sfert din totalul caselor de marcat din ţară au service de specialitate asigurat", ne-a declarat Alexandru Lembrău, administratorul companiei de aparatură fiscală Sedona.


Clienţii care deţin case de marcat au început deja să înroşească firele telefoanelor pentru a se informa şi pentru a solicita asistenţă în legătură cu modificările ce trebuie aduse la acasele de marcat fiscale. „Au fost zeci de telefoane într-o singură dimineaţă. Utilizatorii trebuie să se adreseze companiilor de aparatură fiscală avizate de Ministerul Finanţelor. După ce se operează modificările propriu-zise la casele de marcat, trebuie făcute obligatoriu şi menţiuni în registrul de intervenţie, un fel de document pe care agentul fiscal este obligat să îl deţină", a precizat Ovidiu Toderel, de la Sedona.

Filmuleţe pentru utilizatorii de softuri de gestiune

În cazul programelor de gestiune şi contabilitate, modificarea valorii TVA este mai uşor de realizat. Pentru programele de gestiune nu e nevoie de un aviz special de la Ministerul Finan­ţelor. Site-urile companiilor de profil au postate chiar în deschidere anunţuri referitoare la aceste modificări. „Utilizatorii acestor programe beneficiază încă de la cumpărarea programelor de consultanţă gratuită şi instruire. Apoi se poate face un abonament pentru contract de service care are trei componente: asistenţă telefonică, upgrade, conectare de la distanţă cu programatorii noştri. Programele noastre au fost prevăzute pentru astfel de cazuri de modificare de TVA. În perioada imediat următoare vom trimite clienţilor noştri şi vom posta pe site un filmuleţ prin care îi vom îndruma să opereze modificările necesare", a precizat Marius Vetrici, director la Soft Mentor.
La nivelul întregii ţări sunt aproximativ 100 de companii care livrează softuri de gestiune şi contabilitate. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nu au putut fi contactaţi în timp util pentru informaţii în legătură cu procedura de schimbare a caselor de marcat şi a soft-urilor de gestiune.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 iunie 2010
Foto: Romania libera / Florin Esanu

marți, 22 iunie 2010

Cum s-a prabusit Fly Taxi

Compania Fly Taxi, care a deţinut monopolul taximetriei la aeroportul din Otopeni, a cerut intrarea în insolvenţă.

 Romulus Cristea

„Vrem 60 de maşini gri metalizat cu portbagaj mai mare de 600 de litri la Otopeni, vă rog." Nu este o comandă excentrică la vreo companie de taximetrie ci un caiet de sarcini din 2003. Surprinzător sau nu, doar nou-înfiinţata Fly Taxi îndeplinea aceste criterii. Firma fusese înfiinţată de Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, patronii binecunoscutului restaurant „Golden Blitz" din Capitală, şi a fost preluată la scurt timp de omul de afaceri Fernando Enciu.

Ce s-a întâmplat
Privilegiul îi costa pe clienţi de două ori mai mult decât tarifele obişnuite şi a durat până la începutul acestui an, când Aeroportul „Henri Coandă" a organizat o licitaţie pentru transportul clienţilor în regim  de taxi.

Licitaţia a fost câştigată de 13 firme şi 57 de persoane fizice autorizate, iar Fly Taxi nu se mai numără printre ele. În scurt timp, a început declinul. Obişnuiţi cu preţuri mari, clienţi siguri şi trasee comode, taximetriştii nu s-au mai descurcat în faţa „tarifelor de criză" practicate de competitori. Fly Taxi practică un preţ de aproape 3 lei pe kilometru, în timp ce majoritatea firmelor de taxi din Bucureşti au un preţ mediu de 1,4 lei kilometrul.



Anul trecut, când încă funcţiona monopolul Fly Taxi, o cursă de la aeroport până în Bucureşti era taxată cu nu mai puţin de 3,5 lei, şoferii „uitând" să mai treacă aparatul pe tarif urban, o călătorie  de la aeroport până într-un cartier bucureştean ajungând să coste şi 100 lei.

Ce urmează
Fly Taxi a înregistrat în 2008 afaceri de 8,42 milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanţe, şi a trecut pe pierderi, cu un rezultat negativ de 381.000 lei, după ce în 2007 a raportat un profit de 542.000 de lei. Numărul de salariaţi era de 128 de persoane. Reprezentanţii companiei Fly Taxi nu au putut fi contactaţi pentru a oferi informaţii în legătură cu insolvenţa şi cauzele acestei solicitări. Interesant este însă că cererea de insolvenţă a fost depusă pe 16 iunie, după ce la începutul aceleiaşi luni, pe 3 iunie 2010, a fost înfiinţată o altă firmă, Fly Taxi Business, având ca asociat unic pe Carmen Mihaela Enciu, sora lui Fernando Enciu. Ambele firme au acelaşi obiect de activitate, transporturile cu taxiul. Înfiinţarea unor noi companii cu acelaşi obiect de activitate, fuzionarea cu o companie aflată într-o situaţie financiară gravă şi apoi divizarea cu transferarea de active şi autorizaţii de taxi către nouacompanie înaintea cererii de insolvenţă constituie o practică uzitată, dar şi cu acoperire legală în lumea taximetriei, spun liderii asociaţiilor profesionale de taxi. Transferul autorizaţiilor de taxi este însă greu de controlat, deoarece, de mai bine de doi ani şi jumătate, Primăria Muncipiului Bucureşti nu mai publică situaţia acestor autorizaţii, spun reprezentanţii taximetriştilor.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 iunie 2010

Foto: Romania libera

luni, 21 iunie 2010

Codul Fiscal penalizeaza proprietarii cu locuinte multe sau mari

Pe lângă taxa de solidaritate pentru apartamentele neînchiriate, proprietarii vor avea de plătit impozite mai mari pentru locuinţele spaţioase.

Romulus Cristea

Din 2011, proprietarii care deţin locuinţe cu su­prafeţe mari sau au mai multe apar­tamente vor achita impo­zite majorate, potrivit declaraţii­lor ministrului Finanţelor, Sebastian Vlădescu. În schimb, re­pre­zentantul Finanţelor îi asigură pe cei care deţin apartamente în care locuiesc că vor plăti impo­zite similare celor din acest an, exemplificând că pentru un apartament de două camere, impozitul va fi de circa 100 lei.
„Nimeni nu doreşte să plă­tească taxe şi impozite. Evi­tăm să mărim nişte taxe care afectează toţi cetăţenii României. Încercăm să ducem în zona de normalitate diverse zone în care taxarea în România nu este normală, ca să spun aşa. O să venim, începând cu anul viitor, cu un nou sistem de ta­xare a proprietăţilor pentru că în România proprietatea nu este, taxată", a afirmat Vlădescu, la Antena 3, citat de Mediafax. În declaraţia sa, Vlădescu s-a refe­rit  la „persoanele care au locuinţe mari, de exemplu, de 200 sau 400 metri pătraţi", şi care vor plăti un impozit de aproximativ 300 lei, dar şi la „cineva care are 20 de apartamente cu două camere şi le foloseşte pentru a realiza venituri şi care nu este normal să plătească tot acelaşi nivel de impozit" precum cel care are o singură locuinţă.


O altă măsură anunţată zilele trecute de guvernanţi viza persoanele care deţin mai multe locuinţe neînchiriate şi care vor fi obligate să achite, până la 30 septembrie, „o taxă de solidaritate" la bugetul local, suplimentar impozitului pe proprietate, în cuantum cuprins între 50% şi 200% din impozit, taxare prin care statul vrea să obţină 31 milioane lei în 2010.

Cum se pot ocoli taxele
Analiştii imobiliari apreciză că astfel de măsuri sunt de mult timp aplicate în alte ţări din Uniunea Europeană şi SUA, însă în România există suficient de multe metode de a ocoli plata impozitelor. Radu Zilişteanu, analist imobiliar
, consideră că în cazul taxei de solidaritate, proprietarii vor prefera să închirieze fictiv apartamentele
pentru a nu plăti suplimentar.
„Proprietarul care deţine lo­cuinţe neînchiriate va încheia contracte fictive de închiriere cu 10 lei pe lună, pentru că legislaţia de la noi permite. Nu există sumă minimă declarată la închiriere.În cazul proprietăţilor mari, impozitul trebuie să aibă în vedere numărul de persoane care locuiesc acolo. Una este să fie două per­soane în 200 de metri pătraţi, alta este situaţia dacă acolo locuiesc opt persoane. Oricum, măsurile anunţate dacă nu sunt bine fundamentate nu vor aduce venituri suplimentare pentru stat şi nici nu vor bulversa piaţa imobiliară. În principiu, cine are un apartament spaţios, de obicei, are bani să mai plătească şi o sută de lei în plus la impozit", spune Zilişteanu.
Vicepreşedintele Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari  ne-a declarat că nici taxarea proprietăţilor mari şi nici taxa de solidaritate nu vor schimba mare lucru pe piaţa imobiliară. „Taxa pentru locuinţele neînchiriate şi cea pentru proprietăţile de lux se plătesc în majoritatea ţărilor. Probabil, dacă vor exista proprietari care nu vor putea plăti impozitul suplimentar, vor vinde locuinţele".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 22 iunie 2010

Foto: Romania libera

duminică, 20 iunie 2010

Ce taxe de solidaritate a mai inventat statul

Codul Fiscal modificat vine cu impozite suplimentare
Noi biruri pentru contribuabili vor intra în vigoare de la 1 iulie.

 Romulus Cristea

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, de la 1 iulie, tichetele de masă, tichetele-cadou, de creşă şi de vacanţă, precum şi plăţile compensatorii vor fi impozitate. De asemenea, proiectul de act normativ prevede impozitarea cu 16% a tuturor veniturilor sub formă de dobânzi din conturile şi depozitele şi bancare, indiferent dacă sunt la termen  sau la vedere. Se vor considera la calcul depozitele bancare constituite înainte de 1 iulie pe dobânda calculată de la această dată, până la termenul scadent. Dobânzile la depozitele la vedere/conturi curente, depozitele la termen şi instrumentele de economisire, precum şi dobânzile bonificate la depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, nu constituiau până în prezent venituri impozabile. În 2009, printr-o ordonanţă a Guvernului, fusese suspendat impozitul pe veniturile din depozitele bancare, măsura scutirii fiind extinsă şi pentru anul în curs. Prin noua decizie, gu­vernanţii speră să încaseze în al doilea semestru 217 milioane lei din impozitarea dobânzilor.


Extinderea bazei de impozitare îi va afecta şi pe beneficiarii drepturilor de autor, cotele de cheltuieli deductibile fiind propuse a se reduce la jumătate. Astfel, de la aceeaşi dată, cota de cheltuieli deductibile calculată la drepturile de proprietate intelectuală va fi redusă la 20% din venitul brut, faţă de 40% în prezent, potrivit Mediafax. În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli deductibile va fi redusă la 25% din venitul brut, faţă de 50%, cât se stipula în legislaţia în vigoare. Toate veniturile din jocuri de noroc vor fi impozitate aplicându-se o cotă de 25% aplicată asupra venitului net calculat la nivelul câştigurilor realizate într-o singură zi de la nivelul aceluiaşi organizator de jocuri sau plătitor. Până în prezent, veniturile provenite din jocurile de noroc se impuneau, prin reţinerea la sursă, cu o cotă stabilită de 20% aplicată asupra venitului net, dar care nu depăşeşte cuantumul de 10.000 lei, şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 10.000 lei, inclusiv.
Proprietarii care deţin mai multe locuinţe neînchiriate vor fi obligaţi să achite, până pe 30 septembrie, o taxă de solidaritate la bugetul local, suplimentar impozitului pe proprietate. Taxa va fi cuprinsă între 50 şi 200% din impozit (50% din impozitul datorat pe acest an pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, 100% din impozitul datorat pentru al doilea imobil şi 200% din impozit pentru a treia clădire şi următoarele).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 21 iunie 2010

Foto: Romania libera

marți, 8 iunie 2010

A crescut evaziunea fiscala sau a scăzut spaga

TAXE. Garda a descoperit obligaţii fiscale datorate la buget de patru ori mai mari decât anul trecut.
În primele cinci luni ale anului, totalul obligaţiilor fiscale suplimentare stabilite în urma controalelor efectuate de Fisc a fost de aproape 4 miliarde lei, faţă de un miliard de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. 


Punerea în func­ţiune şi eficientizarea unor noi sisteme de control al evaziunii vor dura 12-18 luni, a declarat marţi Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, care a mai precizat că este greu de estimat suma ce se va constitui venit la bugetul de stat în urma acţiunilor de combatere a evaziunii fiscale. „Atât timp cât discutăm despre o piaţă în care avem între 20 şi 40% piaţă neagră, este foarte greu să faci o estimare de venituri. În România nu există date statistice legate de piaţa gri, neagră. Avem doar estimări. Ele nu sunt estimări oficiale. Din miliardul despre care se discută că îl pierdem din contrabanda de ţigări, putem spune că în acest an câteva sute vor fi recuperate, iar anul viitor mai mult de jumătate", a menţionat Vlădescu.


În perioada ianuarie-mai, Garda Financiară a efectuat peste 85.000 de controale. În urma acestor acţiuni au fost aplicate 57.000 de amenzi în valoare totală de 118 milioane lei. Comisarii Fiscului au stabilit că totalul obligaţiilor fiscale suplimentare rezultate în urma controalelor a fost de peste 4 miliarde lei (circa un miliard euro), iar măsurile asigurătorii puse sunt de 2,7 miliarde lei. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, Garda Financiară a desfăşurat peste 70.000 de acţiuni de control inopinat, în urma cărora au fost încheiate aproximativ 79.000 de acte de control, potrivit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Au fost aplicate 51.000 de amenzi, prejudiciul stabilit fiind de peste un miliard de lei. Comparând datele, rezultă că în acest an comisarii de la Fisc au stabilit, în urma activităţii de control, obligaţii fiscale ale agenţilor economici de patru ori mai mari decât anul trecut, în aceeaşi perioadă. Întrebarea firească ce se pune în această situaţie este dacă evaziunea fiscală a explodat sau dacă Fiscul a devenit, subit, eficient
şi incoruptibil.
85.000 de controale  a efectuat Fiscul în primele cinci luni ale anului şi a aplicat 57.000 de amenzi  de peste 110 milioane lei.
În cadrul conferinţei de marţi pe tema combaterii evaziunii fiscale şi a contrabandei cu ţigări, ministrul Vlădescu a susţinut că sunt mari probleme şi în ceea ce priveşte evaziunea „măruntă". „În acest moment, pentru toate segmentele implicate în lupta cu evaziunea fiscală există o decizie foarte clară privind toleranţa zero faţă de evaziunea fiscală. Partea grea este cea legată de evaziunea măruntă, în pieţe, unde se vând cantităţi mici de produse. Sunt probleme legate de educaţie şi de sărăcie. O măsură este şi cea legată de educarea cetăţenilor", a subliniat Vlădescu.

Evaziunea în România
Piaţa neagră în economie - ­20-40%
Contrabanda cu ţigări - un miliard de euro
Evaziune fiscală ridicată la produse accizabile
Evaziune „măruntă" în pieţe

Articol aparut in ziarul Romania libera din 9 iunie 2010
Foto: Romania libera