luni, 29 iunie 2009

"Prima Casa", contragreutate mica la picajul din constructii

» Creditele garantate de stat pentru locuinte vor putea fi accesate de beneficiari din 15 iulie.

»Patronatele nu intrevad o redresare in domeniul constructiilor pentru urmatoarele luni.

»Numarul autorizatiilor de construire in primele cinci luni, comparat cu anul trecut, a scazut cu 18%.

Populatia va putea accesa creditele garantate de stat prin intermediul Programului "Prima Casa" incepand cu 15 iulie, potrivit declaratiilor ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea. "Pana pe 15 iulie cel tarziu, daca este sa vorbim despre toate bancile, programul va intra in efectivitate si apoi oamenii pot lua credite", a afirmat ministrul Finantelor la finalul sedintei saptamanale a PDL. Pana pe 2 iulie a.c. se va semna un ordin comun intre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul IMM-urilor, in care va fi stabilita conventia de implementare a Programului "Prima Casa", iar bancile urmeaza sa semneze individual conventiile de garantare.
Plafonul de garantare de catre stat a creditelor pentru acest an este de un miliard de euro, ceea ce inseamna ca vor fi 16.000 de beneficiari. Garantia statului se distribuie in limita sumei de 60.000 euro pentru un credit contractat de un beneficiar, pentru o suma mai mare, persoana care doreste sa achizitioneze un apartament mai scump fiind nevoita sa completeze singura diferenta de bani. Programul guvernamental "Prima Casa" are ca scop principal deblocarea tranzactiilor pe piata imobiliara, prabusita de aproape o jumatate de an, sperandu-se si in deblocarea din sectorul de constructii.

Cifrele comunicate de Institutul National de Statistica (INS) nu indica deocamdata vreun semn de redresare in domeniul constructiilor: in primele cinci luni ale anului, comparat cu perioada similara a anului trecut, numarul autorizatiilor de construire a fost in scadere cu aproape 18%, mentinand tendinta de scadere evidenta inceputa din ianuarie.
Analistul economic Ilie serbanescu considera ca Programul "Prima Casa" nu va compensa caderea abrupta din constructii. "Programul guvernamental va sustine, mai degraba, bancile. Vor mai beneficia si unii dezvoltatori imobiliari care au proiecte incepute si neterminate sau locuinte nevandute. Nu se va revigora sectorul constructiilor de locuinte, creditele indreptandu-se preponderent spre locuintele deja existente in piata", a precizat Serbanescu.

De asemenea, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii – ARACO –, Laurentiu Plosceanu, apreciaza ca efectele Programului "Prima Casa" se vor simti, probabil, in domeniul constructiilor abia de la anul. "Principala problema a dezvoltatorilor imobiliari, a constructorilor, in general, ramane lipsa acuta de finantare. Destinatia creditelor va fi, in principal, pe lucrari care se executa deja in prezent si abia dupa aceea vor incepe eventual noi dezvoltari de proiecte. In situatia actuala, scaderile din sectorul de constructii vor continua si pentru trimestrul trei. Nu sunt inca semne de revenire", a declarat Plosceanu.

Articol aparut in ziarul România liberă din 30 iunie 2009
Foto: România liberă

joi, 25 iunie 2009

Locatari in "Prima Casa", din 20 iulie

» 18 banci au alocat 1,43 miliarde euro pentru acordarea de credite garantate de stat.

» O banca a depus la Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri o oferta cu dobanda Robor plus 0%.

» Daca valoarea totala a finantarilor solicitata de banci va depasi un miliard de lei, Fondul va efectua realocari de sume.

In jur de 10-11 zile va dura procesul de achizitie a unei locuinte prin programul de credite garantate de stat, denumit "Prima Casa", iar analiza dosarelor depuse de solicitanti la banci ar putea incepe din 9 iulie, potrivit afirmatiilor presedintelui Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), Aurel Saramet. Luand in calcul aceste informatii, reiese ca primii beneficiari ai programului "Prima Casa" ar putea, teoretic, sa se instaleze in locuintele achizitionate cu credit incepand din 20 iulie.
Referitor la programul "Prima Casa", premierul Emil Boc a declarat ca, pana joi dupa-amiaza, 12 banci au depus oferte pentru programul guvernamental "Prima Casa", in valoare totala de 814 milioane euro, in conditiile in care termenul de depunere expira la finalul zilei, iar dobanzile se incadreaza in limitele impuse de Guvern. "Astazi (joi – n.r.) expira termenul pana la care bancile pot trimite oferte pentru a se inscrie in programul guvernamental «Prima Casa».

Pana la aceasta ora, 12 banci au depus oferte in valoare de 814 milioane euro. Toate ofertele se incadreaza in coordonatele stabilite de Guvern, adica in acele limite maximale de dobanda pe care noi le-am pus cu diverse solutii, care inca nu pot fi cunoscute, intrucat termenul de depunere nu a expirat", a spus Boc. Premierul a explicat ca vineri, dupa incheierea termenului de depunere a ofertelor, Guvernul va putea preciza cate banci au depus oferte si care este valoarea acestora. Daca valoarea totala a finantarilor solicitata de banci va depasi plafonul stabilit de Guvern – un miliard de lei –, atunci Fondul va efectua realocari de sume, cu acordul prealabil al Ministerului de Finante, stimuland bancile cu cea mai buna oferta.
Joi dimineata, sapte banci depusesera la FNGCIMM ofertele pentru programul "Prima Casa", in valoare totala de 450 milioane euro, termenul-limita de depunere fiind sfarsitul zilei. Bancile au avut la dispozitie o saptamana pentru a decide daca accepta conditiile de imprumut stabilite de Executiv pentru programul "Prima Casa".
Cele sapte banci care au depus ofertele sunt Banca Transilvania, Leumi Bank, BRD, ATE, Raiffeisen, Millenium si Volksbank.

Aurel Saramet, presedintele FNGCIMM, a precizat ca au mai existat discutii cu Alpha Bank, Banca Romaneasca, CEC si BCR, care urmeaza sa depuna oferte la o valoare totala estimata de aproximativ 300-400 milioane de euro. "Pana la sfarsitul zilei ne vom apropia de 10-15% sub plafonul maxim de un miliard de euro. E posibil sa apara surprize", a spus saramet, estimand ca pana la sfarsitul zilei Fondul de Garantare va primi oferte de la inca cinci-sase banci. El a precizat, fara a oferi alte amanunte, ca a existat o banca ce a depus o oferta cu dobanda Robor plus 0%.
Persoanele interesate de contractarea unui credit prin programul "Prima Casa" trebuie sa achite un avans de 5% din pretul de achizitie, daca acesta este de cel mult 60.000 euro. Numarul de banci care au depus oferte pana joi, ora 17.30, a ajuns la 18, iar valoarea totala a ofertelor este de 1,432 miliarde euro, depasind cu mult plafonul pus garantie de stat.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 26 iunie 2009

Foto: Romania libera

joi, 18 iunie 2009

Programul Prima Casa, si pentru locuinte nefinalizate

Romulus Cristea

» Garantia statului pentru creditele contractate prin Programul "Prima Casa" se va aplica, in limita sumei de 60.000 euro, nu doar pentru locuinte finalizate si inscrise in Cartea Funciara, ci si pentru case neterminate, aflate in faza de constructie, sau in stadiu de proiect si care urmeaza sa fie construite.

In situatia achizitiei unei case care urmeaza sa fie construita sau a unei constructii "la rosu", beneficiarul va depune la banca participanta la program o cerere de finantare insotita de un antecontract de vanzare-cumparare a locuintei sau va prezenta contractul incheiat cu o societate de constructii. Banca va emite in acest caz o promisiune unilaterala de creditare, respectiv un document prin care finantatorul isi exprima disponibilitatea de a acorda o finantare unui beneficiar care, la data acordarii, trebuie sa se incadreze in conditiile de eligibilitate ale programului. Documentul va avea valabilitate pe perioada de constructie a locuintei, dar care nu va depasi 18 luni. In cadrul programului nu sunt acceptate locuintele construite in regie proprie.
Radu Zilisteanu, analist imobiliar, considera ca, desi programul a fost extins, sansele de obtinere a creditului sunt mici pentru noile categorii incluse. "Termenul mentionat in normele de aplicare ale programului, de 18 luni pentru perioada de constructie, nu ii avantajeaza pe cei care au casele in stadiu de proiect. Oricum, finantarea cade cumva tot in sarcina dezvoltatorului imobiliar.

Sumele necesare construirii sunt avansate de dezvoltator si abia la sfarsit, in baza procesului-verbal de receptie, se dau banii de catre banca. E mai usor sa achizitionezi de pe piata o locuinta gata finalizata, prin Programul «Prima Casa», decat sa aplici in cadrul aceluiasi program pentru o locuinta in faza de proiect sau neterminata", a precizat Zilisteanu. In momentul in care locuintele sunt finalizate, promisiunile de creditare si de garantare se transforma intr-un contract de garantare, iar beneficiarul intra in posesia banilor pentru a putea plati constructorului locuinta, care devine ipoteca de gradul I in favoarea Ministerului Finantelor.

Persoanele care vor lua credit prin Programul "Prima Casa" vor plati un avans de 5% pentru o locuinta de maximum 60.000 euro sau de 3.000 euro plus diferenta din pretul de achizitie, iar rata dobanzii va fi EURIBOR la 3 luni plus maximum 4% pe an la credite in euro, respectiv ROBOR plus maximum 2,5%. Marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de finantator.
Pentru achizitionarea unei case prin intermediul programului guvernamental de garantare a creditelor, va trebui achitat un avans de 5% din pretul de achizitie al locuintei daca pretul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 euro. Daca pretul locuintei depaseste 60.000 euro, beneficiarul va achita un avans de 3.000 euro plus diferenta dintre pretul de achizitie al locuintei si 60.000 euro.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 iunie 2009
Foto: Romania libera

miercuri, 17 iunie 2009

Ieftinirea gazelor nu scade preturile la alimente

Decizia Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) de reducere a pretului gazelor naturale pentru industrie incepand cu 1 iulie nu va avea ca efect ieftinirea alimentelor. Producatorii sustin ca valul de scumpiri ale energiei de anul trecut nu s-a reflectat in preturile produselor alimentare, iar o ieftinire a gazului cu 5% este prea mica pentru a produce influente.

"In conditiile in care ponderea cheltuielilor cu energia in costurile alimentelor este in medie de aproximativ 6%, o scadere cu doar 5% a pretului numai la gaze nu va conduce la o rearanjare a preturilor, adica nu vom asista la scaderi sesizabile ale preturilor la alimente", a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara (FSIA). In plus, afirma Dragos Frumosu, preturile oricum stagneaza de cel putin cinci luni la alimente, vanzarile sunt in cadere libera, iar piata neagra a atins cote alarmante, premise care arata ca nu mai ai de unde sa scazi pretul la alimente. "O eventuala scadere a pretului la gaze naturale cu peste 10% ar putea avea o influenta in scaderea pretului la unele produse precum painea cu 1-2%. In plus, trebuie stapanita cumva, de catre stat, piata neagra a alimentelor, care in cazul painii e de aproape 80%, iar la carne si lapte urca spre 50%. Probabil, doar o stagnare, si nu o scadere, a pretului la alimente este posibila pentru urmatoarele luni", a precizat presedintele FSIA.

Anul trecut, sustin producatorii din industria alimentara, scumpirea alimentelor nu a urmat curba ascendenta a majorarilor de preturi la combustibili si energie, in conditiile in care gazul livrat consumatorilor de la noi avea unul din cele mai mari tarife din Europa. "In Romania, gazele s-au scumpit fara masura anul trecut, netinand cont de tendinta pietei mondiale, asa ca o ieftinire cu 5% a gazului nu poate avea o influenta sesizabila in pretul final al produselor alimentare. Peste tot gazul s-a ieftinit serios, la noi vorbim de procente neglijabile", a spus Sorin Minea, presedintele Romalimenta.

In luna mai 2009, fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare au scazut cu 0,1%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,1%. Preturile marfurilor nealimentare au ramas la acelasi nivel, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Pe fondul ieftinirii alimentelor si al cresterii temperate a preturilor la marfuri nealimentare si servicii, INS a anuntat in 10 iunie ca rata anuala a inflatiei a coborat in mai la 5,95%, in conformitate cu estimarile, de la 6,45% in aprilie.

Cu toate acestea, Romania a inregistrat in mai cea mai ridicata rata a inflatiei anuale din Uniunea Europeana, de 5,9%, in conditiile in care cea din UE a fost de 0,7%, iar pe locurile urmatoare s-au clasat Lituania (4,9%) si Letonia (4,4%), potrivit datelor publicate marti de Eurostat. In zona euro, inflatia anuala a fost de 0% in mai, dupa ce se situase la 0,6% in aprilie. Inflatia lunara din zona euro a fost de 0,1% in mai.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 iunie 2009
Foto: Romania libera

luni, 15 iunie 2009

Parafiscalitatea ramane ridicata, desi au fost anulate peste 100 de taxe

» Guvernul va scoate din circuit 186 de taxe si tarife parafiscale, dintr-un total oficial de 491.

» Romania ramane insa in topul tarilor europene cu cea mai ridicata parafiscalitate.

Numarul mare de taxe si tarife parafiscale percepute in Romania este considerat, de catre reprezentantii patronatelor, ca o reminiscenta a perioadei privatizarilor haotice din anii precedenti si care se resimte ca o povara pe umerii contribuabililor. "In perioada privatizarilor, in efervescenta care a existat li s-au permis unor centrale, intreprinderi sau institutii sa dea diverse avize si aprobari contra unor taxe. Astfel s-a ajuns sa avem dupa calculele noastre 540 de taxe parafiscale, iar dupa inventarul oficial al guvernantilor 491. Cele mai multe dintre ele se regasesc in domeniul serviciilor si comertului, insa ele sunt de o diversitate foarte mare ca tip si raspandire", a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

La sfarsitul anului trecut un studiu efectuat de Banca Mondiala privitor la parafiscalitate plasa Romania pe primul loc in Europa la numarul ridicat de legi si taxe parafiscale excesive. De asemenea, in luna martie, Comisia Europeana a identificat in Romania cel mai mare numar de taxe din Uniunea Europeana si a solicitat reducerea semnificativa a numarului acestora.
Decizia luata la ultima sedinta de guvern de a anula, comasa sau reduce un numar de 102 taxe si tarife parafiscale dintr-un total de 491, cu promisiunea de a mai elimina peste cateva zile inca 84, a fost salutata de intreprinzatorii privati, care au afirmat ca este prima masura ampla de reducere a parafiscalitatii, insa ea trebuie continuata.

"Urmeaza sa vedem in ce masura ele vor fi anulate si care sunt aceste taxe. Deocamdata nu am auzit decat declaratiile prim-ministrului, inca nu am vazut ordonantele de urgenta, hotararile de guvern sau ordine ale ministrilor privind anularea taxelor", spune Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Ministerul Finantelor Publice a identificat pana in prezent 491 de taxe parafiscale, dintr-un total de 558 de impozite si taxe instituite prin 185 de acte normative, iar guvernantii au decis sa reduca numarul acestora. Nu este prima tentativa de acest fel, de-a lungul ultimilor patru ani astfel de demersuri fiind anuntate si de fostii ministri ai Finantelor, care s-au confruntat cu nemultumiri si cereri de reducere a parafiscalitatii venite din partea patronatelor si sindicatelor.
"Din informatiile noastre, elementele de parafiscalitate de la noi indicau un nivel dublu fata de toate tarile din regiune. Normal ar fi ca taxele parafiscale sa fie intr-un interval de 70, maximum 100", a precizat Ovidiu Nicolescu.

» Raman 305 taxe
Un numar de 102 taxe si tarife parafiscale au fost anulate, comasate sau reduse la ultima sedinta de guvern, urmand ca miercuri la numarul acestora sa se mai adauge alte 84. Cu toate acestea, vor mai ramane 305 taxe si tarife parafiscale. Strategia CE, de reducere semnificativa a acestor taxe si impozite al caror cost de colectare este foarte mare.

Articol publicat in ziarul Romania libera din 16 iunie 2009

Foto: Romania libera

duminică, 14 iunie 2009

Avansul pentru "Prima Casa", 3.000 euro

Persoanele care doresc sa cumpere o locuinta prin Programul "Prima Casa" nu trebuie sa mai aiba o alta proprietate si trebuie sa achite un avans de 5%, daca se incadreaza in suma de 60.000 euro, potrivit normelor metodologice aprobate de Guvern. Beneficiarii nu trebuie sa instraineze casa in urmatorii cinci ani de la data dobandirii si se obliga sa constituie in favoarea statului roman o ipoteca de rang 1.

"Daca vrei sa-ti cumperi o locuinta de 100.000 de euro, platesti 3.000 de euro plus diferenta de la 60.000 de euro la 100.000 de euro, adica 40.000 de euro. Daca locuinta costa 60.000 de euro, platesti doar 5%", a precizat premierul Emil Boc, dupa aprobarea de catre Guvern a normelor metodologice de aplicare a Programului "Prima Casa". Cei care vor sa-si achizitioneze o casa prin acest program guvernamental trebuie sa nu detina in propietate o locuinta, individual sau in indiviziune, indiferent de modul in care a fost dobandita, si sa nu aiba in derulare un credit ipotecar. Dovada in acest sens se va face printr-o declaratie pe propria raspundere a beneficiarului in fata notarului. De asemenea, toti cei care la momentul adoptarii OUG, adica la inceputul lunii iunie, nu aveau o locuinta in proprietate sunt eligibili.

Locuinta care urmeaza sa fie achizitionata prin acest program trebuie sa fie pe teritoriul Romaniei, inscrisa la cartea funciara si negrevata de sarcini. "Am pus aceasta conditie pentru a preveni eventualele tentatii ca dupa adoptarea actului normativ sa se faca diverse tranzactii imobiliare pentru a putea sa intri in program si sa nu fii cu adevarat intr-o situatie in care sa nu fi avut o locuinta", a explicat Boc. Rata dobanzii pentru cei care aplica pentru Programul "Prima Casa" va fi EURIBOR la trei luni plus inca maximum 4% pe an, la credite in euro, respectiv ROBOR plus maximum 2,5%. Dobanda EURIBOR (media la imprumuturile interbancare pe piata europeana) la creditele pe trei luni este in prezent de 1,28%, in timp ce ROBOR (dobanda la creditele interbancare pe piata interna) la aceeasi scadenta se situeaza in prezent la 10,54% pe an. Potrivit datelor BNR, rata medie a dobanzii la creditele acordate de banci populatiei era de 18,86% pe an in luna martie.

"Am pus niste conditii maximale bancilor in ceea ce priveste costul finantarii, si anume rata dobanzii EURIBOR la trei luni plus o marja de maximum 4% pentru creditele in euro si ROBOR la trei luni plus o marja de 2,5% pentru creditele in lei. Daca astazi facem o raportare la ce exista pe piata si luam nivelul EURIBOR de vineri, pentru creditele in valuta, de 1,28 plus marja de maximum 4%, ajungem la o dobanda de 5,28% fata de 10-11-12%, cat este in momentul de fata in euro. Aceasta este diferenta", a anuntat premierul Emil Boc la finalul sedintei Guvernului. Durata maxima a unui credit contractat prin Programul "Prima Casa" este de 30 de ani, iar contractul de credit nu trebuie sa contina clauze care sa permita modificarea unilaterala de catre banca a acestuia.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 15 iunie 1990

Foto: Romania libera

sâmbătă, 13 iunie 2009

Compensatii pentru fermieri

» Abia peste cinci ani agricultura romaneasca ar putea ajunge la nivelul celorlalte tari din UE.

» Pentru 40% din laptele utilizat pe piata romaneasca nu se platesc taxe si impozite.

Protestul fermierilor de acum cateva zile i-a determinat pe guvernanti sa promita adoptarea unor masuri pentru sustinerea agriculturii. Compensatiile, subventiile, creditele ieftine si unele masuri pentru combaterea concurentei neloiale sunt doar cateva dintre masurile care urmeaza sa fie aprobate printr-un memorandum in sedinta de guvern de duminica.
Reprezentantii agricultorilor si crescatorilor de animale spun insa ca protestele lor nu incearca sa puna presiuni asupra statului pentru acordarea de subventii, ci pentru programe eficiente care sa asigure credite ieftine si unele garantii pentru modernizari si investitii. De asemenea, asigurarea compensarii obligatiilor fiscale pe care fermierii le au fata de stat in raport cu subventiile pe care Ministerul Agriculturii, prin APIA, trebuie sa le plateasca sunt de prima urgenta. "In general, problema agricultorilor si a crescatorilor de animale din Romania este cea a tehnologiilor care trebuie implementate pentru eficientizarea activitatilor.

Daca ar exista un program coerent care sa asigure finantari convenabile, in maximum cinci ani cultivatorii de cereale si crescatorii de animale s-ar pune pe picioare si am avea ferme la nivelul celor din Uniunea Europeana", a precizat Marcel Cucu, presedintele Ligii Asociatiei Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Referitor la compensatii, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a afirmat dupa intalnirea cu fermierii ca aceasta problema va fi rezolvata. In plus, toate obligatiile de plata, de 1,12 miliarde lei, pe care Ministerul Agriculturii trebuie sa le faca prin APIA, vor fi platite integral pana pe 30 iunie. "APIA abia a platit 30-35% din subventii. Asigurarea compensatiilor ar fi binevenita si normala. Daca agricultorii au datorii, sunt imediat sanctionati, in schimb, daca statul intarzie plata subventiilor, nu se iau masuri", a spus Cucu. In Romania, subventia acordata agricultorilor este de 107 euro/hectart.

Concurenta neloiala pe piata laptelui si branzeturilor
Din compararea datelor furnizate de Institutul National de Statistica cu situatia constatata pe piata produselor lactate, apare o cantitate de lapte de pana la 40% din total, pentru care se pare ca nu se platesc taxe si impozite, potrivit afirmatiilor reprezentantilor Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui – APRIL. "Intr-un astfel de caz, putem afirma ca este vorba de concurenta neloiala. Sunt jucatori pe piata care folosesc materii prime fara taxe si impozite", a declarat Valentin Blanaru, director executiv APRIL.
In Romania, procesatorii importa 25% din cantitatea de lapte necesara in fabrici. In cazul produselor finite, importurile se cifreaza la aproximativ 40%.
Crescatorii de bovine le-au solicitat guvernantilor sa inaspreasca masurile de control pentru combaterea concurentei neloiale, sustinand ca exista importuri de lapte care nu corespund normativelor UE, insa oficialii patronatelor sustin ca, desi au fost depistate astfel de transporturi, cantitatea este neglijabila, fiind vorba de doar o tona, doua de lapte.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 iunie 2009

Foto: Romania libera

marți, 9 iunie 2009

Caderea continua a exporturilor, semnul adancirii crizei


» Deficitul comercial s-a redus pentru a saptea luna consecutiv pe fondul reducerii masive a importurilor.


» Analistii economici atentioneaza ca inca nu am atins maximul crizei, care se va manifesta si in semestrul II.

» Exporturile extracomunitare au cazut in mai cu peste 47%, comparativ cu perioada similara din 2008.


Romulus Cristea

Importurile s-au redus cu 40% in aprilie, iar exporturile s-au comprimat cu 23%. Deficitul comercial al Romaniei a ajuns in luna a patra a anului la 835,1 milioane euro, inregistrand astfel a saptea luna de scaderi consecutive, potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica (INS). In aprilie, fata de luna precedenta, exporturile au scazut cu 16,8%, iar importurile – cu 5,77%. Cel mai mare declin l-au inregistrat exporturile extracomunitare. "Pentru luna mai, comparat cu perioada similara din 2008, caderea inregistrata la exporturile extracomunitare a fost de 47,3%. Dupa luna martie, care a fost o exceptie, datorita Programului «Rabla» derulat in Germania, fapt care a determinat o crestere a exporturilor de la Dacia, urmatoarele doua luni indica caderea exporturilor, o agravare a situatiei din piata.

Daca nu exista corectia din luna martie, semestrul s-ar fi putut incheia cu o reducere a exporturilor de 30-40%, cat se estimase in primele luni ale anului. Insa trebuie retinut ca exporturile de la Dacia nu pot compensa celelalte scaderi ale pietei", a declarat Mihai Ionescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR).
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri in perioada ianuarie-aprilie a reprezentat 74,4% din total exporturi si 73,3% din total importuri. Romania a livrat catre statele din afara Uniunii Europene marfuri de 580,9 milioane euro, cu 31% mai putin decat in aprilie 2008, in timp ce exporturile s-au redus cu 19,4%, la aproape 1,56 miliarde euro.

Exporturile extracomunitare in perioada ianuarie-aprilie 2009, comparativ cu intervalul similar de anul trecut, au inregistrat o scadere de 30,6%, iar importurile s-au comprimat cu 41,4%. "Previziunile din luna martie, cand se credea ca exporturile pe piata extracomunitara se vor debloca, nu s-au adeverit. In lunile aprilie si mai, scaderile pe acest segment au fost evidente, duble fata de luna martie, ceea ce indica ca inca nu am trecut de varful crizei. si in semestrul doi vom asista la scaderi in ceea ce priveste exporturile. Estimam ca, daca nu vor interveni si alte probleme, pe ansamblul intregului an scaderile la exporturi vor fi de aproximativ 20-30%", a precizat Ionescu.

» Comert international
Masinile si echipamentele de transport au avut cea mai mare pondere in exporturile romanesti, de 40,8%, fiind urmate de combustibili (6,4%), produse agroalimentare, bauturi si tutun (5,8%), materii prime si materiale (5,6%) si produse chimice (4,2%). Alte produse manufacturate au reprezentat 37,2% din totalul exporturilor.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 10 iunie 1990

Foto: Romania libera

luni, 8 iunie 2009

Persoanele juridice vor putea aplica pentru Programul "Rabla" doar trei ani

Firmele ar putea participa la Programul national de reinnoire a parcului auto (cunoscut sub numele de Programul "Rabla") cel mai devreme incepand cu 1 septembrie. Pana atunci, chiar din aceasta luna, vor fi incluse in program si autoutilitarele cu o greutate de pana in 3,5 tone apartinand persoanelor fizice.

In baza unei ordonante de urgenta, Programul "Rabla" a fost extins, in sensul ca o persoana fizica va putea participa cu un numar nelimitat de autoturisme pentru obtinerea primei de casare. In plus, dupa publicarea OUG, in program vor fi introduse si autoutilitarele usoare, construite pentru transportul de marfuri (categoria de folosinta N1), avand o masa maxima ce nu depaseste 3,5 tone.
In ceea ce priveste participarea persoanelor juridice la acest program, in urma solicitarilor adresate Guvernului de reprezentantii intreprinderilor mici si mijlocii, sustinuti de producatorul autohton de autovehicule "Dacia", dar si de asociatiile producatorilor de componente auto, lucrurile nu sunt tocmai simple.
"In acest caz este vorba si de legislatia europeana si, avand discutii cu Consiliul Concurentei, aici trebuie aplicata asa-numita schema de ajutor de minimis, adica de ajutor de stat, dar lucrul acesta se face in niste etape. Insa el va fi fezabil si va fi aplicat in a treia etapa. Adica de la 1 septembrie vor beneficia de autoturisme si autoutilitare si persoanele juridice in aceleasi conditii. Masurile pe care le-am adoptat si cele pe care le vizam pentru toamna au scopul sa incurajeze industria auto si sa ne ajute sa atingem tintele pentru recuperarea autovehiculelor uzate, pentru ca si acestea sunt tinte care trebuie raportate la UE", a declarat ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi.

El a adaugat ca la persoanele juridice schema va fi aplicabila pentru trei ani, aceasta insemnand ca va fi valabila pana in 2011. Numarul total de locuri in editia din 2009 a programului de inlocuire a parcului auto national a fost crescut la 60.000, fata de 40.000 anul trecut. Administratia Fondului pentru Mediu a validat pentru etapa a doua a programului participarea a 134 de producatori, importatori si distribuitori de masini, fiind acceptati doar cei care au epuizat cel putin 80 la suta din cuantumul alocat in prima etapa. Prima de casare primita de cei care isi dau la fier vechi masina a fost majorata la 3.800 de lei pe bucata, comparativ cu 3.000 de lei in 2008. Fondurile totale alocate pentru programul de innoire a parcului auto in 2009 vor fi de 228 milioane de lei. O alta noutate a editiei 2009 este aceea ca in program vor putea intra masinile mai vechi de zece ani, pana in acest an fiind casate doar masini de minimum 12 ani vechime contra primei de la stat.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 9 iunie 2009

Foto: Romania libera

duminică, 7 iunie 2009

Criza ii invata pe romani sa puna bani deoparte

In vreme de criza sunt preferate produse conservatoare, cu risc scazut, in locul investitiilor cu randamente ridicate, dupa cum reiese dintr-un studiu Erste Group despre tendintele de economisire din zona Europei Centrale si de Est.



Romulus Cristea


Putin mai mult de jumatate din populatia Romaniei foloseste produse si servicii bancare, preferand In special produse precum conturi curente, carduri de debit si credite. La sfarsitul anului trecut, numai 15% din populatia care folosea servicii bancare avea un produs de economisire, Inregistrand astfel una dintre cele mai scazute rate de economisire din UE.
Criza financiara globala a determinat o schimbare evidenta a acestei tendinte: „Romanii au devenit tot mai preocupati de nevoia de a pune bani deoparte, fapt pe care l-am constatat In urma cresterii numarului de depozite In banca noastra. Unul din patru clienti ai nostri are acum un depozit la termen si, In primele cinci luni ale anului, am observat o crestere de 11% a volumului de economii generat de depozitele la termen In moneda nationala. In plus, de la Inceputul anului 2009, statul a eliminat impozitele pe veniturile din dobanzile la depozite, lucru care a stimulat si mai mult economisirea”, a explicat Sorin Mititelu, director executiv al Directiei de Dezvoltare Afaceri in cadrul Bancii Comerciale Romane. Astfel, se prefigureaza perspective bune privind economisirea, mai ales pentru depozitele la termen In moneda nationala care au devenit cel mai popular produs In 2009. Cu toate acestea, scadentele pe termen scurt (pana la trei luni) raman optiunea preferata , deoarece clientii Isi doresc sa poata avea acces la sumele depuse fara a pierde veniturile din dobanzi. „In perioada urmatoare dorim sa ne Incurajam clientii sa ia In considerare o perspectiva pe termen lung si sa aleaga scadente pe termen mai lung. In acest sens, am creat un depozit la termen care, desi are scadenta la un an, ofera si o marja de siguranta In cazul In care clientul doreste sa aiba acces la bani mai devreme,” a mai adaugat Mititelu. Noul produs este un depozit la termen In moneda nationala, cu o dobanda fixa de 14% garantata timp de un an. In cazul In care clientul hotaraste sa retraga banii mai devreme, primeste o dobanda de 8%. „Estimam ca dobanzile la economii vor Incepe sa scada, tocmai de aceea, accesand un depozit la termen pe un an de zile, clientii vor fi protejati Impotriva fluctuatiilor de pe piata”, a Incheiat Mititelu
Criza financiara actuala, concluzioneaza analistii Erste Group, a dovedit ca produsele conservatoare, cum ar fi carnetele de economii, au ramas o optiune sigura In ultimele doua secole. Austriecii prefera economisirea pe termen mai lung, Intre doi si patru ani, romanii prefera termenele flexibile, cu scadenta mai scurta, de pana la trei luni, iar cehii prefera un interval mediu de aproximativ doi ani.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 8 iunie 2009
Foto: Romania libera

sâmbătă, 6 iunie 2009

Romanii mananca mai putin

» Consumul de carne din Romania este cu 20% mai mic decat media tarilor europene.

» Volumul vanzarilor la lapte si branzeturi a scazut cu 20% in primele patru luni.

Romania, Bulgaria si Estonia sunt tarile Uniunii Europene cu cel mai mare ritm de scadere a volumului vanzarilor cu amanuntul, inclusiv la categoria de alimente, bauturi si tigari. Ca urmare a crizei economice, pe fondul cresterii somajului si al reducerii drastice a creditarii, consumul populatiei tot scade, incepand din decembrie anul trecut. Romanii mananca in prezent si mai putin decat cu o luna in urma, desi, in general, consumul inregistrat la alimentele de baza era mai mic decat in celelalte tari ale Uniunii Europene. Fie ca este vorba despre carne, lapte si branzeturi sau uleiuri si grasimi vegetale, Romania inregistreaza un nivel mai scazut al consumului decat media UE. De exemplu, romanii mananca cu 20% mai putina carne decat occidentalii, consuma lapte de 4-5 ori mai putin decat alti europeni, iar consumul de ulei este la mai putin de jumatate.

In urma cu un an, cand criza inca nu se manifesta la amploarea de astazi, analistii economici estimau ca abia peste cinci ani vom ajunge la un consum pentru alimentele de baza comparabil cu media UE. In aprilie, potrivit datelor Biroului European de Statistica – Eurostat, vanzarile in tara noastra au scazut cu aproape 10 procente fata de aceeasi perioada a anului 2008 si de sapte ori fata de media din Uniunea Europeana. Valentin Blanaru, director general al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui – APRIL, apreciaza ca, per total, in ultimele patru luni, volumul vanzarilor la lapte si produse din lapte a inregistrat o scadere de 20%.

"Pentru perioada urmatoare este dificil de facut o apreciere, dar exista atat posibilitatea de a mentine si pentru restul anului aceasta scadere a volumului la vanzari, cat si scenariul scaderii in continuare a consumului", a spus Blanaru. Volumul comertului a crescut in zece tari, a scazut in sase si a ramas stabil doar in Danemarca. In aprilie, comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, comertul cu amanuntul s-a redus cu 9,9% in Romania, iar la nivelul UE si al zonei euro – cu 1,4%, respectiv 2,3%. Pentru alimente, bauturi si produse din tutun, indicatorul a scazut cu 0,4%.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 iunie 2009

joi, 4 iunie 2009

Industria, in cadere libera

» In actualul context al crizei economice, industria, nesustinuta de proiecte nationale ferme de relansare, va continua – sustin analistii economici – parcurgerea traiectoriei descendente incepute in urma cu o jumatate de an. Cifra de afaceri din industrie a cazut cu aproape 17% in primele patru luni ale anului comparativ cu perioada corespunzatoare a anului trecut, iar comenzile din industrie s-au comprimat cu 23%.

Datele comunicate ieri de Institutul National de Statistica (INS) indica a cincea luna consecutiva de scaderi ale comenzilor noi din industrie. In aprilie, comenzile s-au redus cu 24,2% fata de aceeasi luna din 2008. De la primul impact sesizat al crizei asupra comenzilor noi din industrie, acestea s-au comprimat, intr-un ritm anual, cu 9% in decembrie 2008, cu 34,5% in ianuarie 2009, cu 15,9% in februarie si cu 15,6% in martie. Ultima luna de crestere fata de intervalul similar din anul precedent a fost noiembrie 2008, cand comenzile noi din industrie au avansat cu 2,7%. Fata de luna martie, comenzile noi din industrie au fost mai mici cu 4,5%. Pe marile grupe industriale, comenzile noi au fost mai putine in industria bunurilor de uz curent (-10,3%), industria bunurilor intermediare (-6,8%) si in cea a bunurilor de capital (-1,4%). In schimb, comenzile noi din sectorul bunurilor de folosinta indelungata au crescut cu 2,3% fata de martie.

In primele patru luni din acest an comenzile noi din industrie au scazut, per ansamblu, cu 23% fata de perioada similara din 2008, dupa scaderea cu 44,2% a comenzilor din industria bunurilor intermediare si cu 31,4% din cea a bunurilor de folosinta indelungata. O scadere mai mica a fost inregistrata in industria bunurilor de uz curent, de 9,7%, in timp ce industria bunurilor de capital a marcat o crestere de 1% a comenzilor noi. De asemenea, potrivit INS, cifra de afaceri din industrie s-a redus in aprilie cu 18,4% fata de luna similara a anului trecut, marcand a sasea luna consecutiva de declin, dupa reducerea cu aproape o cincime a afacerilor din industria de prelucrare. "Este nevoie de o mobilizare a eforturilor, de decizie politica si fermitate pentru a stabili prioritatile economiei nationale si pentru a mobiliza capacitatea tehnica a Romaniei in scopul relansarii industriei.

De exemplu, in Romania avem cinci firme care produc utilaje mobile pentru irigatii, dar nu exista un plan concret pentru agricultura. Sunt fonduri europene de 1,6-2 miliarde euro pentru lucrari de infrastructura, dar nu avem proiecte aprobate. si exemple sunt multe. Daca ar fi demarate lucrari serioase de infrastructura, industria cimentului si a otelului (puternic afectata) ar avea comenzi serioase", a declarat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri (AOAR).

» Declin
Vanzarile cu amanuntul de pe piata romaneasca au scazut in aprilie cu 9,9% fata de luna similara din 2008, intr-un ritm de peste sapte ori mai mare decat media inregistrata in Uniunea Europeana, potrivit datelor publicate ieri de Biroul European de Statistica – Eurostat. Indicele vanzarilor cu amanuntul a scazut in a patra luna din acest an cu 1,4% in Uniunea Europeana si cu 2,3% in zona euro, raportat la luna similara din 2008.

Articol apărut în ziarul România liberă din 5 iunie 1990

Foto: România liberă

miercuri, 3 iunie 2009

Petrom intra pe piata de comercializare a energiei

Romulus Cristea

Petrom va construi pana in 2011, printr-o investitie de 500 de milioane de euro, o termocentrala, care va acoperi 8% din cererea de energie la nivel national. Spre sfarsitul acestui an, compania va comercializa si energie electrica, pe care o va achizitiona de pe piata.

Petrom, cel mai mare producator de titei si gaze din Europa de Sud-Est, a inceput constructia centralei pe gaze de la Brazi, ale carei lucrari pregatitoare au fost demarate inca de anul trecut. Centrala electrica de la Brazi este un proiect greenfield, dezvoltat in acord cu strategia energetica europeana. Petrom va incepe furnizarea in sistemul energetic national in a doua parte a anului 2011.
Centrala, cu doua turbine cu gaz, doua cazane recuperatoare si o turbina cu abur, va dezvolta o putere de 860 MW si va avea o eficienta ridicata, de circa 57%, comparativ cu media de 30% a instalatiilor din Romania care dezvolta puteri similare. In plus, centrala va beneficia de un echipament ultramodern de reducere a emisiilor, care ii va permite sa se incadreze cu emisiile de CO2 sub media europeana.

Un consortiu format din General Electric (SUA) si Metka (Grecia) va construi si livra la cheie centrala electrica, termenul de livrare fiind septembrie 2011. Proiectul centralei de la Brazi include constructia unei conducte, cu o lungime de 30 de km, care va asigura transportul gazelor catre centrala, si a unei linii de inalta tensiune, cu lungimea de 3 km, pentru conectarea centralei la sistemul national de inalta tensiune. Inantarea proiectului, a carui valoare se ridica la circa 500 milioane euro, este asigurata atat din surse interne, cat si prin doua credite corporative negarantate semnate cu BEI si BERD, fiecare in valoare de 200 milioane de euro.

"Dupa punerea in functiune, centrala de la Brazi va furniza circa 8% din electricitatea produsa in Romania, iar cea mai mare parte este destinata pietei. Recent am obtinut si licenta de furnizare de electricitate, ceea ce ne va permite sa devenim un jucator activ pe piata de energie electrica pana la sfarsitul acestui an", a declarat Gerald Kappes, membru al Directoratului Petrom, responsabil cu gaze naturale, energie si produse chimice.
Petrom a obtinut in urma cu doua saptamani licenta de furnizare a electricitatii si estimeaza ca pana la sfarsitul anului va intra pe piata de trading cu energie, a declarat, ieri, directorul general al companiei petroliere, Mariana Gheorghe.
"Incercam sa ne pozitionam pe piata electricitatii. Pana la finele anului vom intra pe piata de comercializare a energiei", a spus Mariana Gheorghe.

Articol aparut in ziarul România liberă din 4 iunie 2009

Foto: România liberă

marți, 2 iunie 2009

Investitiile in constructii au crescut, numarul de locuinte a scazut

» Investitiile in lucrari de constructii noi au crescut usor in primul trimestru comparativ cu perioada similara a anului trecut, insa in aceeasi perioada numarul locuintelor finalizate la nivel national a scazut. Analistii imobiliari afirma ca in prezent se continua doar proiecte imobiliare demarate cu mai bine de un an in urma.

Numarul de locuinte terminate a scazut in primul trimestru al anului cu circa 306, fata de aceeasi perioada a anului 2008, pana la 10.595 de locuinte finalizate, potrivit Institutul National de Statistica (INS). Incepand din luna februarie, s-a manifestat o scadere a volumului lucrarilor de constructii, dupa doi ani si jumatate de cresteri spectaculoase. Pe ansamblu, investitiile in lucrari de constructii noi au crescut in primul trimestru cu 9,2% raportat la perioada similara a anului trecut. De asemenea, ponderea acestora in totalul investitiilor realizate in economia nationala a marcat o crestere de 3,1 puncte procentuale. "Investitiile in lucrari de constructii noi includ atat lucrarile de imobiliare, cat si pe cele de infrastructura. Constructiile de locuinte au inregistrat, pe fondul crizei economice, o tendinta evidenta de scadere inca de la inceputul anului, tendinta care se mentine si in prezent.

La ora actuala se lucreaza la finalizarea proiectelor incepute de un an, un si ceva, tocmai pentru a evita cheltuieli suplimentare. Stoparea declinului din constructii ar putea veni din aplicarea cat mai grabnica a Programului «Prima Casa»", a declarat Liviu Ureche, analist imobiliar. Tendinta de scadere a numarului de locuinte finalizate a fost reflectata in principal de regiunile de dezvoltare din Centru, unde au fost terminate cu circa 672 locuinte mai putin decat in primul trimestru al anului trecut, dar si de Nord-Vest, unde numarul acestora s-a diminuat cu 593. In plus, cresteri mari s-au inregistrat in regiunile de Nord-Est, cu 567 mai multe locuinte finalizate, si de Sud-Muntenia, cu 453 mai multe. Conform datelor INS, analiza constructiei de locuinte noi pune in evidenta o inversare a ponderii acestora in trimestrul I 2009 fata de trimestrul I al anului trecut.

Astfel, in trimestrul I al anului curent, cele mai multe locuinte, aproximativ 50,8% in total, au fost construite in mediul urban, spre deosebire de trimestrul I 2008, cand majoritatea locuintelor au fost construite in mediul rural, adica 52,9% dintre acestea. Repartitia pe fonduri de finantare a locuintelor terminate releva faptul ca, fata de trimestrul I 2008, in trimestrul I 2009 a scazut numarul locuintelor realizate pe ambele surse de finantare, cu 197 din fonduri private si cu 109 locuinte din fonduri publice.

» Locuinte nefinalizate
La finele anului trecut, numarul locuintelor in curs de executie era de 143.139, din care 55.016 in stadiul de finisaj, 48.800 in stadiul de executare a structurilor si 37.671 in stadiul de executare a fundatiilor, ceea ce inseamna ca la finalul anului 141.487 locuinte erau incepute si nefinalizate. Numarul locuintelor finalizate in 2008 a crescut cu 36% fata de anul precedent, pana la 64.400.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 iunie 2009

Foto: Romania libera