Unde se opresc scumpirile

Octombrie a fost a patra lună consecutivă de creştere a inflaţiei, după majorarea TVA http://htxt.it/Ew78

Fermierii cer bani pentru plantele Frankenstein

Europa. Multe solicitări pentru soia modificată

Agricultorii le cer guvernanţilor să subvenţioneze şi cultivarea plantelor modificate genetic, de vreme ce aceste produse cuceresc Europa. 

Romulus Cristea

 Uniunea Europeană a interzis în urmă cu trei ani cultura transgenicelor, iar România, devenită membră UE, a trebuit să se conformeze legislaţiei comunitare şi a renunţat la culturile de soia. Cu toate acestea, soia modificată genetic se utilizează pentru hrana animalelor în aproape toate fermele de animale din UE, inclusiv România. Agricultorii români au anunţat declanşarea unor proteste în luna aprilie, printre revendicări fiind şi aprobarea unei legislaţii pentru cultivarea de plante modificate genetic, în special soia.

„Avem nişte nelămuriri le­gate de culturile modificate genetic. Dacă există îndo­ieli privind efectele OMG (organisme modificate genetic) aupra sănătăţii umane, dacă există riscuri, să se spună  şi să se interzică consumul. Dacă nu, să ne lase să cultivăm. Toate fermele de animale din Europa, inclusiv din România, importă soia modificată genetic din SUA  şi Brazilia. Peste 90% din ferme importă astfel de soia. Trebuie să se clarifice o dată acest aspect, este periculoasă sau nu soia modificată genetic. Culturile de soia modificată genetic au fost o afacere importantă în România. Peste 300.000 de hectare erau cultivate înainte de a fi interzis, iar producţia atingea chiar un milion de tone pe an. Preţul era de 300 euro pe tonă, deci o afacere de 300 milioane euro pe an. La soia convenţională abia cultivăm 15.000 de hectare", ne-a declarat Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Producătorilor  Agricoli (LAPAR).
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, consideră că a fost vorba de ipocrizie când s-a interzis cultivarea de soia modificată genetic, dar importurile în Europa nu au fost stopate.
„Agricultorii noştri au dreptate.  Din punct de vedere pur economic au dreptate, atât timp cât nu se abordează serios aspecte legate de mediu şi efecte asupra organismelor umane. Trebuie precizat că, în afara câtorva excepţii, nu există lucrări ştiinţifice lămuritoare la influenţa OMG asupra oamenilor. Şi cum ar putea să existe, când în anumite state legislaţia interzice publicarea lucrărilor ştiinţifice referitoare la OMG fără a avea acordul producătorilor de astfel de culturi? Pe scurt, pentru rigurozitate, în prezent, ne aflăm în sfera de incertitudine ştiinţifică, iar în UE, în astfel de cazuri, e legiferat principiul precauţiei", a precizat prof. Mencinicopschi.
În schimb, după 2007 în România s-a cultivat porumb modificat genetic, însă pe o suprafaţă foarte restrânsă, aproape 10.000 de hectare, iar din acest an se permite cultivarea cartofilor modificaţi genetic.
Primele pe cap de animal se dau abia din noiembrie
Acordarea primelor de la bugetul de stat pentru ovine şi caprine se face începând cu luna noiembrie, iar cererile trebuie depuse în perioada 26 aprilie-31 mai, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului  Agriculturii. Prima pe cap de animal se acordă producătorilor agricoli o singură dată pe an, pentru femele ovine şi  caprine. Pentru a beneficia de primă, solicitanţii trebuie să depună cererea la centrul local sau judeţean al APIA.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 21 aprilie 2010

Foto: Romania libera

Jumatate din veniturile romanilor se duc pe alimente

Romulus Cristea

» Pentru produse agroalimentare, bauturi si tutun romanii cheltuiesc jumatate din venituri, de aproape trei ori mai mult decat in celelalte state ale Uniunii Europene. Ponderea ridicata a cheltuielilor pentru alimente indica, din pacate, nivelul scazut al veniturilor obtinute de romani si care au inceput sa se erodeze in ultimele luni ca urmare a efectelor crizei, respectiv restrangerii activitatilor economice.

Cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor unei gospodarii (71,6%), urmate de impozite, contributii, cotizatii si taxe (16,7%) si cheltuieli de productie (6,9), iar cheltuielile pentru investitii au reprezentat doar 1,5% din totalul cheltuielilor gospodariilor pentru semestrul al doilea. Cheltuielile pentru produse agroalimentare, bauturi alcoolice si tutun reprezinta 48,9% din totalul cheltuielilor lunare ale unei gospodarii, in timp ce pentru cultura si recreere, cheltuielile sunt de 4,4%, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Cheltuielile pentru sanatate (4,5% din consum) si, mai ales, cele pentru educatie au inregistrat un nivel scazut, explicat prin faptul ca pentru satisfacerea acestor nevoi se apeleaza in cea mai mare parte la serviciile publice din cadrul sistemului asigurarilor sociale. Reprezentantii confederatiilor sindicale considera insa ca exista discrepante mari intre structura cheltuielilor gospodariilor de la noi comparativ cu celelalte tari europene.

"Saracia si, implicit, veniturile mici, daca este sa ne raportam la celelalte state UE, conduc la problemele pe care le avem cu structura cheltuielilor, unde pentru mancare cheltuim de cateva ori mai mult decat alte tari europene, iar pentru recreere si cultura de cateva ori mai putin. Pentru produse alimentare, in celelalte tari cheltuielile nu depasesc 15-18%. La capitolul cultura si recreere ne confruntam cu o alta discrepanta, in timp ce la noi cheltuiala este de 4,4%, in celelalte tari din UE cheltuielile se cifreaza la 10-15%, ajungand in unele cazuri pana la 20%", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA". Nici la servicii (un indicator al bunastarii) nu stam foarte bine, procentul alocat de gospodarii de 3,7 fiind cu mult sub intervalul european de 30-40%.
Pe langa alimente, o componenta a consumului cu pondere relativ mare in cheltuieli este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In perioada aprilie-iunie, potrivit INS, pentru intretinerea locuintei, romanii au alocat din cheltuielile de consum 18,7%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (14,3%) au provenit din consumul de utilitati (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 octombrie 2009
Foto: Romania libera

Ieftinirea gazelor nu scade preturile la alimente

Romulus Cristea

Decizia Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) de reducere a pretului gazelor naturale pentru industrie incepand cu 1 iulie nu va avea ca efect ieftinirea alimentelor. Producatorii sustin ca valul de scumpiri ale energiei de anul trecut nu s-a reflectat in preturile produselor alimentare, iar o ieftinire a gazului cu 5% este prea mica pentru a produce influente.

"In conditiile in care ponderea cheltuielilor cu energia in costurile alimentelor este in medie de aproximativ 6%, o scadere cu doar 5% a pretului numai la gaze nu va conduce la o rearanjare a preturilor, adica nu vom asista la scaderi sesizabile ale preturilor la alimente", a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara (FSIA). In plus, afirma Dragos Frumosu, preturile oricum stagneaza de cel putin cinci luni la alimente, vanzarile sunt in cadere libera, iar piata neagra a atins cote alarmante, premise care arata ca nu mai ai de unde sa scazi pretul la alimente. "O eventuala scadere a pretului la gaze naturale cu peste 10% ar putea avea o influenta in scaderea pretului la unele produse precum painea cu 1-2%. In plus, trebuie stapanita cumva, de catre stat, piata neagra a alimentelor, care in cazul painii e de aproape 80%, iar la carne si lapte urca spre 50%. Probabil, doar o stagnare, si nu o scadere, a pretului la alimente este posibila pentru urmatoarele luni", a precizat presedintele FSIA.

Anul trecut, sustin producatorii din industria alimentara, scumpirea alimentelor nu a urmat curba ascendenta a majorarilor de preturi la combustibili si energie, in conditiile in care gazul livrat consumatorilor de la noi avea unul din cele mai mari tarife din Europa. "In Romania, gazele s-au scumpit fara masura anul trecut, netinand cont de tendinta pietei mondiale, asa ca o ieftinire cu 5% a gazului nu poate avea o influenta sesizabila in pretul final al produselor alimentare. Peste tot gazul s-a ieftinit serios, la noi vorbim de procente neglijabile", a spus Sorin Minea, presedintele Romalimenta.

In luna mai 2009, fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare au scazut cu 0,1%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,1%. Preturile marfurilor nealimentare au ramas la acelasi nivel, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Pe fondul ieftinirii alimentelor si al cresterii temperate a preturilor la marfuri nealimentare si servicii, INS a anuntat in 10 iunie ca rata anuala a inflatiei a coborat in mai la 5,95%, in conformitate cu estimarile, de la 6,45% in aprilie.

Cu toate acestea, Romania a inregistrat in mai cea mai ridicata rata a inflatiei anuale din Uniunea Europeana, de 5,9%, in conditiile in care cea din UE a fost de 0,7%, iar pe locurile urmatoare s-au clasat Lituania (4,9%) si Letonia (4,4%), potrivit datelor publicate marti de Eurostat. In zona euro, inflatia anuala a fost de 0% in mai, dupa ce se situase la 0,6% in aprilie. Inflatia lunara din zona euro a fost de 0,1% in mai.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 iunie 2009
Foto: Romania libera

10.000 euro, taxa de intrare in supermarket

>>Furnizorii sustin ca introducerea produselor In circuitul marilor magazine ii costa jumatate din cifra de afaceri

Romulus Cristea

Teama de dublarea taxelor si discounturilor pe care furnizorii trebuie sa le acorde, prin contract, marilor retele de magazine au iscat un conflict intre patronatele din industria alimentara si retaileri. In medie, furnizorii achita zece taxe, care oscileaza intre cateva sute de euro si 10.000 euro. Aproape fara exceptie, furnizorii platesc o taxa de deschidere, o taxa de raft, alta pentru reclama si uneori achita un bonus pe cifra de afaceri. In total cheltuielile pentru introducerea produselor in circuitul marilor magazine pot urca pana la 40-60% din cifra de afaceri a furnizorilor. Pe de alta parte, furnizorii se feresc sa discute direct despre aceste taxe, lasand insa sa se inteleaga ca o reglementare de aplicare a acestor bonusuri si discounturi si mentinerea lor la un nivel acceptabil, ca in alte tari din Europa, ar putea stinge partial conflictul. Intelegerile contractuale dintre marile retele de magazine si furnizori au starnit controverse in mai multe tari si au fost chiar penalizate, sub presiunea consumatorilor. In vara anului trecut, retailerul Carrefour a fost amendat cu doua milioane de euro de un tribunal din Evry, ca penalizare pentru reclama falsa, vanzari ale marfurilor sub pretul de cost si refuzul de a specifica termenii contractuali in ce priveste taxele platite de furnizori. Ultimele doua puncte sunt pe agenda scandalului dintre furnizorii romani si marii retaileri.

Taxele si discounturile din ce in ce mai mari pe care furnizorii trebuie sa le acorde retelelor marilor magazine pentru a-si putea desface produsele au iscat un adevarat razboi intre producatori si retaileri. Patronatele si sindicatele din industria alimentara si agricultura au denuntat ceea ce ei numesc "abuzul de putere al supermarketurilor". In replica, retailerii sustin ca "preturile rezulta din interactiunea dintre cerere si oferta" si se respecta legislatia referitoare la activitatile din comert. Arbitrii afacerii, autoritatile cu drept de control, fie "continua sa monitorizeze retailul alimentar", fie considera ca e vorba de un conflict artificial aparut ca urmare a perioadei in care se renegociaza contractele. Sub presiunea evenimentelor, premierul Calin Popescu Tariceanu a solicitat Consiliului Concurentei sa intervina in disputa dintre furnizori si retaileri. Pentru a tempera spiritele, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a anuntat ca va media o intalnire intre partile aflate in conflict pentru a se discuta despre cresterea si transparenta preturilor.

Bonusuri, taxe si discounturi

Pentru a putea intra ca furnizor intr-o retea de mari magazine, producatorii trebuie sa plateasca o serie de taxe fixe si procentuale. Numarul acestor taxe si cuantumul sumelor platite difera de la un supermarket la altul, in functie de tipul produselor si numarul acestora, de puterea de negociere a celui care incheie contractul, precum si de perioada colaborarii. Din cate se pare, furnizorii nu sunt deranjati de existenta taxelor, pe care le considera un rau necesar, ci de nivelul in crestere al acestora de la an la an. In plus, furnizorii mai reclama ca unii retalieri le solicita sa cumpere produse sau servicii numai de la anumite companii pentru transport, ambalare, etichetare, in schimbul unui comision.

Medie de zece "taxe" la o retea de magazine

Taxele fixe platite de furnizori sunt: taxa pentru deschidere de magazin, taxa de listare produs, taxa de raft, taxa pentru expunerea produselor in locuri preferentiale (pe gondole sau capat de raft), taxa de remodelare etc. In total, un furnizor plateste in medie zece astfel de taxe la o singura retea de magazine. Dintre taxele procentuale amintim: discountul pe factura, discountul de promotie, discounturi acordate suplimentar in perioada de promotie, bonusul neconditionat si – ceea ce-i nemultumeste profund pe furnizori – bonusurile pe cifra de afaceri (procente crescatoare, in functie de cifra de afaceri realizata de furnizor).

Costuri care distrug afaceri

In general, furnizorii evita sa discute deschis despre problemele pe care le au cu retailerii din cel putin doua motive: contractele sunt confidentiale si exista riscul de a pierde colaborarea cu reteaua de supermarketuri, care le asigura cea mai mare cota din desfaceri. Ion A., director de marketing la o celebra crama, ne-a relatat cum a fost nevoit sa intrerupa colaborarea cu doua mari retele de magazine: "Adunate la sfarsitul anului, totalul costurilor din taxe ajunsesera sa fie undeva la 40% din cifra de afaceri. Nu ne puteam permite asa ceva, pentru noi si o cota de 20% este impovaratoare". Acelasi director ne-a oferit si cateva exemple de taxe si bonusuri: "Taxa de deschidere de magazin (prin achitarea careia devii furnizor al magazinului) poate ajunge si la 10.000 de euro si se poate aplica, in functie de retea, pentru tot lantul de supermarket sau pe fiecare magazin in parte. Taxa pentru listarea produsului variaza – de la 100-200 de euro pana la 1.000 de euro si mai mult pentru fiecare produs (la fel, se poate aplica pentru fiecare supermarket in parte sau pe intreaga retea). si mai sunt 10-11 astfel de taxe care se aplica. si taxele procentuale sunt o sperietoare pentru furnizori. Ca sa dau un singur exemplu, se aplica bonusul pentru cifra de afaceri la un nivel de genul: 1% pentru o cifra de afaceri de 1 milion de euro, 2% pentru o cifra de 1,2 milioane euro si 3% pentru o cifra de afaceri realizata de 1,5 milioane euro. Toate aceste taxe si bonusuri difera foarte mult de la un magazin la altul, la fel si aplicarea lor".

Acorduri contractuale confidentiale

Contactati pentru a oferi detalii in legatura cu nivelul taxelor si al discounturilor solicitate furnizorilor, reprezentantii marilor retele de magazine au evitat diplomatic sa ofere vreun raspuns sau au invocat confidentialitatea contractelor, precum si faptul ca "preturile sunt stabilite de comun acord cu furnizorii nostri, la fel ca in orice alta tara europeana".Reprezentantii Grupului Metro (prezent cu doua divizii de vanzari – Metro Cash&Carry si Real Hypermarket) au fost singurii care ne-au oferit un raspuns dintre toti cei contactati: "Acordurile contractuale ale Metro Group in Romania sunt la fel ca in orice alta tara. Negocierile cu furnizorii nostri nu difera de cele ale oricarui alt retailer international din orice alta tara europeana. Ca in orice economie de piata, preturile rezulta din interactiunea dintre cerere si oferta. Preturile stabilite de comun acord cu furnizorii nostri din Romania nu sunt o exceptie. In Romania, ca si in celelalte tari, nu putem furniza detalii privind acordurile noastre contractuale, din motive ce tin de competitie, insa va asiguram ca acestea sunt incheiate in conformitate cu legislatia existenta privitoare la activitatile de comert din tara noastra. Atunci cand negocim cu furnizorii din Romania ne ghidam dupa aceleasi principii ca oriunde altundeva: calitate si volum, pentru a oferi cele mai bune preturi clientilor".

Perioada renegocierii contractelor

La scurt timp dupa izbucnirea scandalului, Gheorghe Ciubotaru, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, afirma ca este vorba mai mult de un scandal mediatic: "Lanturile de magazine se afla intr-un proces de renegociere a contractelor cu furnizorii. Noi nu vrem sa intervenim, pentru ca nu este de competenta noastra".
Patronatele si sindicatele din industria alimentara au solicitat o ancheta confidentiala din partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, care sa investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor fata de furnizori. Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania a considerat ca aspectele reclamate trebuie demonstrate. "Daca am asculta si vocea reprezentantilor hipermarketurilor, probabil ca ar reiesi altceva. Din experienta de zi cu zi, se constata ca preturile produselor alimentare din magazinele de tip supermarket si hipermarket sunt mai joase decat cele practicate de micile magazine de cartier. Comportamentul special al hipermarketurilor este insa cunoscut in intreaga lume; recent lantul Carrefour a fost amendat cu 27,4 de miloane de euro pentru faptul ca a organizat o intelegere cu alte firme privind pretul minim la jucarii. Asa cum scria ziarul «Le Monde» in numarul din 22 decembrie 2007, Consiliul Concurentei a mai amendat firmele Hasbro, Lego, Chicco, Goliath, MegaBrands, Maxi Toys si JouéClub. Tot in articolul respectiv (Carrefour lourdement sanctioné pour entente sur les prix des jouets) suntem informati ca Uniunea Consumatorilor din Franta este cea care a sesizat Consiliul. Fata de situatia din Franta, constatam ca in Romania cei care sesizeaza sunt producatorii, si nu consumatorii. Mai mult, producatorii solicita protectie din partea Protectiei Consumatorilor. Totodata, constatam cu interes un neobisnuit caz de perfecta intelegere intre patronate si sindicate", se mentiona intr-un comunicat al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

TEAMA DE DUBLAREA TAXELOR

» "O tendinta de dublare de la an la an"

Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara – Romalimenta –, este si director general la Angst (producator de mezeluri) si detine si cateva magazine alimentare "de cartier", cum afirma chiar el. "Problema in sine nu o constituie aceste taxe sau discounturi, ci tendinta de a le dubla de la un an la altul. La inceput totul pare in regula si apoi, la sfarsit de semestru sau an, te trezesti ca ai costuri care ajung la 50% din cifra de afaceri, daca nu si mai mult. Am auzit si de cazuri de 60%. Totul e la limita concurentei… Acum, cam asta este, nu esti obligat sa inchei contractul, dar nici nu prea ai de ales. Nu exista o alternativa, cea mai mare parte a produselor se desfac prin retelele marilor magazine, magazinele de cartier de la parterul blocurilor au disparut incet-incet dupa 1990", a precizat Minea.
Pentru a suporta aceasta crestere a taxelor si discounturilor impuse de retelele de supermarket, producatorii recurg la "un reflex": se scade din calitate pentru a optimiza preturile. Mai apare inca un fenomen deja sesizabil in supermarketuri: scade numarul sortimentelor de produse la raft. Despre situatia din alte tari europene Sorin Minea afirma ca lucrurile sunt aproximativ aceleasi in ceea ce priveste aplicarea unor taxe, "insa acestea sunt intr-un numar rezonabil, mult mai mic, iar cresterea anuala a taxelor este undeva in intervalul 0,1-0,5%, de putine ori ajungand la circa 1%. In plus, in unele tari precum Anglia, Franta sau Spania se aplica anumite reglemetari".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 17 martie 2008
http://www.romanialibera.ro/