Se afișează postările cu eticheta Bogdan Hossu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Bogdan Hossu. Afișați toate postările

duminică, 30 mai 2010

Cât câştigă statul din grevă

Buget. Economiile statului de pe urma încetării lucrului sunt mai mari decât pierderile
Salariile bugetare costă 45 milioane euro pe zi. În cazul în care toţi angajaţii de la stat ar intra în grevă, pierderile nu ar depăşi 30 milioane euro pe zi. Practic, pentru fiecare doi euro neîncasaţi, statul economiseşte trei euro.

Romulus Cristea

Fiecare zi de grevă a angajaţilor statului aduce prejudicii între 10 milioane de euro pe zi - dacă vor intra în grevă o treime din angajaţi - şi 30 de milioane de euro pe zi, în cazul teoretic în care toţi ar înceta activitatea, potrivit calculelor făcute de patronate. Pe de altă parte, cheltuielile salariale ale statului ajung la 45 de milioane de euro pe zi lucrătoare. Asta înseamnă că fiecare zi de grevă duce la o scădere a deficitului bugetar. Practic, două luni de grevă bugetară din cele şapte rămase ar face să nu mai fie nevoie de tăieri din salariile lunare. Pe de altă parte, o grevă ar putea duce la blocarea unei mari părţi din activitatea economică privată.

In grevă
Greva pe termen nedeterminat anunţată de confederaţiile sindicale va implica participarea la proteste, în perioada 31 mai-4 iunie, a unui număr de 700.000-1.200.000 de persoane, în principal din sectoarele bugetare (învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii). Protestele vor fi susţinute prin greve de solidaritate (care implică întreruperea totală a lucrului cel puţin pe durata a 24 de ore) în alte sectoare economice.

Reprezentanţii patronatelor estimează că fiecare zi de grevă poate însemna pagube economice estimate între 10 milioane şi 30 milioane euro, iar în cazul extrem al paralizării totale a activităţilor economice, pagubele se vor cifra la 100 milioane euro zilnic. Dacă în grevă ar fi antrenaţi doar bugetarii şi fără a se asigura treimea de activitate obligatorie în anumite domenii, statul ar realiza economii la buget de aproximativ 45 milioane lei/zi, în condiţiile în care ponderea în PIB a salariilor angajaţilor la stat este de aproape 10%

Încasări zero la Garda Financiară
Într-o primă etapă au anunţat participarea la grevă salariaţii din învăţământ şi funcţionarii publici. În ambele cazuri, în zilele de protest propriu-zise statul va realiza o economie  neacordând de la buget salariile cuvenite pentru perioada de protest. Însă, în cazul funcţionarilor din administraţia centrală şi locală, pagubele sunt dificil de cuantificat, practic nemairealizându-se încasări din taxe şi impozite, iar controlul evaziunii fiscale prin autoritatea de stat nu va putea fi realizat. Salariul mediu brut în administraţie este de 1.700 lei, însă trebuie avut în vedere că, doar într-o singură zi, încasările de la Garda Financiară pot ajunge la 1,3 milioane euro, spune Sebastian Opres­cu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).
„Din administraţia centrală şi locală vor participa la grevă 130.000 de funcţionari. Se vor prezenta la locul de muncă, dar nu vor efectua activităţile zilnice. Activităţile în instituţii precum Inspecţia Muncii
, Garda Financiară, ministere vor fi blocate, nu se vor face încasări şi nu se va lucra cu publicul. În jurul datei de 4 iunie, vom bloca din nou toate activităţile.  Statul va face economii la salarii, dar neîncasările vor fi imense, nu ştiu cui îi va conveni această situaţie", a precizat preşedintele SNFP. Sindicaliştii din transporturi
au anunţat, de asemenea, acţiuni de solidarizare sau greve. O situaţie interesantă este la Metrorex, angajaţii metroului având în vedere întreruperea lucrului. La fel, salariaţii RATB doresc să se solidarizeze timp de o zi cu ceilalţi bugetari. Iar cum greva de solidaritate nu impune asigurarea unei treimi din activitaţi, protestele celor de la RATB şi Metrorex ar putea afecta grav activităţile economice din Bucureşti, prin întreruperea transportului public.

Greva aduce economii Metrorexului
Activităţile Metrorex sunt subvenţionate de stat, la fel şi costul biletului de călătorie.  Întreruperea lucrului la metrou nu va produce din această cauză pagube mari societăţii comerciale Metrorex, însă indirect, prin întârzierea angajaţilor din alte domenii la locurile de muncă, afectează activităţile altor companii.
„Nu eu, un lider de sindicat a spus că greva de la metrou nu produce pagube. Poate că aşa este, nu se lucrează, nu plătim salarii, nu avem costuri cu energia. Probleme intervin însă cu cei  650.000 de călători pe care îi transportăm zilnic. La greva de anul trecut s-au făcut nişte estimări ale pagubelor (46.000 euro) pe care le-a avut Metrorex, luându-se în considerare despăgubirile care trebuiau plătite călătorilor pentru abonamente.
Au existat însă unele cazuri absurde de-a dreptul, unii cetăţeni s-au prezentat la Protecţia Consumatorilor cu chitanţe de taxi şi s-a decis să-i despăgubim noi. Dacă pentru cei cu abonamente înţelegem că trebuie despăgubiţi, în alte cazuri aceştia ar trebui să dovedească că folosesc curent transportul cu metroul", spune Gheor­ghe Udrişte, director general Metrorex. 
O altă situaţie paradoxală remarcată de reprezentanţii Metrorex este aceea că, în ziua de grevă a angajaţilor de la RATB, numărul călătoriilor cu metroul nu a crescut, ceea ar putea indica că mulţi profită de situaţia creată. „Analizând statisticile noastre se poate interpreta că  mulţi dintre salariaţii care lucrează în alte domenii, în sectorul privat, se folosesc de oportunitatea unei greve pentru a găsi metode de a lipsi de la serviciu", a mai precizat Gheorghe Udrişte.

Activităţi blocate în zeci de mii de firme
Refuzul sindicatelor de a se aşeza la masa dialogului social şi blocarea sau amânarea negocierilor cu FMI vor pune statul în situaţia de a nu-i mai putea plăti nici pe bugetari, nici pe pensionari, cu efecte dramatice asupra populaţiei,  afirmă Dan Matei Agathon, purtător de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. „Fiecare zi de grevă generală aduce României un prejudiciu de 10 milioane euro şi blochează activitatea a zeci de mii de firme care oricum fac faţă cu greu crizei. Atragerea angajaţilor din sectorul privat în aceste proteste nu face decât să mărească posibilele pagube, blocând exact acele sectoare economice care menţin bruma de funcţionalitate a economiei româneşti şi care susţin, până la urmă, chiar sectorul bugetar. Pagubele vor creşte geometric cu fiecare zi de grevă, prin blocaje succesive şi prin însumarea degringoladei şi a haosului creat", ne-a declarat  Agathon.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR) estimează însă că, pe termen lung, efectele unei greve generale în sectorul bugetar sunt dezastruoase, pierderile în economie putând ajunge şi la 30 milioane euro pentru fiecare zi de grevă.  „În cazul extrem, care nu este posibil totuşi în cazul României, pierderile economice  ar fi de 100 milioane euro pentru fiecare zi de grevă generalizată care ar cuprinde şi sectorul privat. Nu este o situaţie cu care ne vom confrunta. Dacă bugetarii vor întrerupe lucrul pentru o perioadă mai mare, pierderile economice zilnice s-ar situa până în 30 milioane euro/zi. O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale", susţine Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR.

Cine intră în grevă
Liderii celor cinci mari confederaţii sindicale au anunţat pentru data de 31 mai grevă generală şi de solidaritate în domenii precum învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii.
În administraţia publică locală şi centrală, aproape toţi funcţionarii vor întrerupe lucrul cel puţin în ziua de luni. Liderii sindicali estimează că aproximativ 200.000 de funcţionari (de la Vamă, Garda Financiară, primării, prefecturi etc.) vor fi angrenaţi în proteste. Sindicatele din administraţia publică ce au declarat greva de solidaritate nu vor avea obligaţia asigurării unei treimi din activitate.
În învăţământul superior, Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământul Universitar „Alma Mater", spune că angajaţii vor participa la greve în marile centre, precum Bucureşti (cel puţin Universitatea Politehnică), Craiova, Iaşi, Cluj Napoca, Piteşti, Constanţa şi Târgovişte.
În învăţământul preuniversitar situaţia este încă neclară, o parte din liderii sindicali (de la Federaţia „Spiru Haret") susţin greva, alţii au anunţat că vor participa la activităţile şcolare, iar ministrul Daniel Funeriu a anunţat că „examenul de bacalaureat se va desfăşura în condiţii normale, din 31 mai".
În sănătate, sindicatele au declarat grevă de solidaritate pentru a susţine acţiunile celorlalte organizaţii sindicale, însă în acest domeniu exista prin lege obligativitatea asigurării activităţii prin preluarea tuturor cazurilor medicale de urgenţă.
În transporturi, metroul nu va funcţiona luni,  până la ora 16.00, când va fi reluată activitatea.  La CFR încă se mai poartă discuţii privind oportunitatea participării la grevă. Transportul în comun de suprafaţă va fi asigurat
parţial, doar o parte din şoferii de pe troleibuze şi tramvaie acceptând să întrerupă lucrul.
"O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale." Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010
Foto: Romania libera

marți, 4 mai 2010

Ce ne poate aduce creşterea taxelor

FINANŢE PUBLICE. FMI anunţă într-o săptămână cum vor arăta impozitele în România
În timp ce unii analişti susţin că majorarea TVA va avea efecte pozitive, temperând consumul, alţii spun că va avea consecinţe negative: frânarea creşterii economice şi accentuarea recesiunii. Cât despre majorarea cotei unice, şi unii şi ceilalţi spun că este o greşeală.
Potrivit unor surse, impozitul pe venituri şi cel pe profit ar urma să crească la 20%, iar TVA - la 24% sau 25%. Prognoza de scădere economică a României în acest an  şi estimările privind posibile ajustări şi mai mult în jos ar putea implica măsuri suplimentare de creştere a încasărilor şi de reducere a cheltuielilor bugetare. Deşi ministrul Finanţelor a declarat marţi că încearcă să nu modifice actualul nivel al taxelor, alte surse guvernamentale sugerează că, în urma discuţiilor cu FMI, va exista un pachet de măsuri financiare care va include  o majoare a cotei unice şi a TVA. „Sunt tot felul de variante. Aud şi eu de la televizor. Avem şi noi va­­riantele noastre.  Am spus că încercăm să nu modificăm taxele", a afirmat marţi ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, după ce, cu o zi în urmă, a menţionat că una dintre analizele discutate cu echipa FMI prezentă la Bucureşti indică scăderea economiei şi în acest an, fără a fi stabilită însă o estimare finală.


În schimb, alte surse guverna­mentale sugerează că, „în şase-şapte zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, va  anunţa pachetul de măsuri financiare", care este posibil să includă şi majorarea cotei unice şi a TVA. „Deciziile nu sunt încă luate, sunt calcule făcute, încă se lucrează", potrivit sursei guvernamentale. De asemenea, potrivit unei ştiri NewsIn care citează tot o sursă guvernamentală, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat inflexibil în discuţiile cu Guvernul din zilele acestea şi a cerut majorarea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. În replică, ministrul Finanţelor a precizat miercuri că „se discută mai multe variante, s-au discutat şi ieri, şi alaltăieri", negând însă că ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%.
Dezavantaj pe termen scurt
Analistul economic Ilie Şerbă­nescu consideră că nu vor fi efecte deosebite prin aplicarea unor măsuri precum creşterea taxelor şi impozitelor sau majorarea TVA, pentru că oricum avem o cădere economică. „Nici creşterea TVA, nici mărirea impozitelor nu vor avea un efect devastator în economie. Însă mărirea TVA e de preferat, în defavoarea majorării taxelor, mai ales dacă ţinem seama că boala pricipală în economie este supraconsumul. Mărirea TVA e inevitabilă şi cea mai puţin costisitoare. E absurd, se consumă mai mai mult decât e normal în raport cu producţia, comparat cu veniturile. Creşterea TVA ar pondera consumul şi, în final, s-ar mai corecta deficitul  extern. Cu cât consumul va fi mai mic, vom obţine ceea ce, de altfel, e nevoie, un deficit extern mai mic", a declarat Şerbănescu. În schimb, profesorul de economie Daniel Dăianu apreciază că, deşi, aparent, astfel de măsuri pot stabili un echilibru peste câţiva ani, pe termen scurt reprezintă un dezavantaj, în cazul unor ţări precum Grecia, Portugalia şi chiar Ungaria creşterea economică fiind frânată, accentuând recesiunea.
„O asemenea măsură ar fi expresia faptului că execuţia bugetară prefigurează un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere iniţial. E o măsură extremă, iar discuţiile sunt anevoioase. Asemenea măsuri sunt prociclice, nu vor ajuta, deşi încearcă restabilirea unui echilibru bugetar. Pe termen scurt, astfel de măsuri vor menţine economia în recesiune, nu vom avea creştere. De fapt, astfel de măsuri realizează un transfer de resurse de la gospodării şi organizaţii economice la bugetul public. Aparent, e un beneficiu, poate peste o perioadă de timp, poate peste câţiva ani ele vor restabili un echilibru. Pe termen scurt constituie un dezavantaj. S-a văzut că în Grecia, Portugalia, Irlanda şi chiar în Ungaria, unde s-au aplicat măsuri care să conducă la reducerea deficitului bugetar, s-a pus frână creşterii economice şi au accentuat recesiunea", menţionează profesorul Dăianu.
S-a cumpărat mai puţin şi fără creşterea TVA
FMI a anunţat, înainte de începerea discuţiilor privind a patra evaluare a acordului stand-by, că a modificat prognoza de creştere economică a României în acest an de la 1,3% la 0,8%. Reprezentanţii opoziţiei au distribuit presei un document de lucru care prezintă mai multe variante de creştere a impozitului pe profit, de la 16% la 25%, respectiv pentru companiile care au avut în anul precedent un profit de 20 milioane lei sau 40 milioane lei, precum şi pentru firmele cu o rată a rentabilităţii mai mare de 9% sau peste 15%. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat la începutul acestei săptămâni că  Guvernul intenţionează să desfiinţeze cota unică de impozitare, introducând un impozit lunar de 25% asupra veniturilor de peste 4.000 de lei, să majoreze impozitul pe profit la 25% şi să dubleze valoarea taxelor şi impozitelor locale.
Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că deocamdată nu există nici un document oficial care să prezinte calcule referitoare la efectele majorării TVA sau ale desfiinţării cotei unice, iar creşterea impozitului pe profit nu ar aduce sume mari la buget. „Nu există deocamdată nici un document oficial care să documenteze care vor fi, de exemplu,  încasările la buget din majorarea TVA. Teoretic, ar fi mai avantajos să se aplice o majorare de TVA şi să s    e păstreze actualul nivel al impozitelor. Însă trebuie avut în vedere că supraconsumul de care se vorbea în urmă cu un an s-a diminuat şi este evident că, fără creşterea TVA, s-a cumpărat mai puţin. Statistica ne arată că producţia a crescut în ultimele luni, dar nu ştim cât va ţine această conjunctură şi trebuie ţinut cont că scăderea de anul trecut a fost dramatică", a subliniat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan.

Sindicatele cer TVA mic la alimente
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, după întâlnirea de marţi cu reprezentanţii FMI, referitor la problema creşterii taxelor, că  sindicaliştii preferă o taxare diferenţiată, în special la TVA. „I-am avertizat pe cei de la FMI că politica de taxe de astăzi nu este cea care corespunde şi că preferăm o taxă diferenţiată, în special la TVA", a spus Hossu, care a mai precizat că actuala politică de taxare creează un prejudiciu şi o imposibilitate de consum, mai ales pentru categoriile cu venituri foarte mici. „Este anormal să plătim acelaşi TVA la pâine şi la obiecte de lux", a spus Hossu.

Ce au făcut alţii
Polonia a redus impozitele pe salarii chiar la începutul crizei, în decembrie 2008 şi ianuarie 2009. De la grila progresivă de 19%/30%/40%, polonezii au rămas cu numai două praguri - 18% şi 32%. Simultan, polonezii au redus cheltuielile publice cu 1% din PIB şi au refuzat să acorde vreun stimul economiei. Acest cuplu de măsuri a făcut ca economia poloneză să fie singura pe creştere în 2009. Ungaria a mărit TVA de la 20% la 25% la jumătatea anului 2009. În schimb, a redus grila de impozitare de la 18%/36% la 17%/32%. Măsura a dus la însănătoşirea rapidă a finanţelor publice, iar Ungaria a anunţat la scurt timp că nu mai are nevoie de tranşele de la FMI.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 mai 2010
Foto: Romania libera

marți, 6 aprilie 2010

Fisele postului pentru beizadelele de la Paris si Montevideo


 Diplomaţie. Syda a renunţat, Oana rămâne

Angajarea pe posturile de secretari economici a lui Bogdan Ionescu, zis şi Syda, şi a Oanei Bălan (fiica unui secretar de stat) a iscat un întreg scandal, fiind contestate în special competenţele profesionale ale celor doi. Ministerul Economiei anunţa acum câteva zile că, în urma câştigării unui concurs, Bogdan Adrian Ionescu (pe care ziarele de bulevard îl prezintă cu numele de Syda), iubitul Elenei Băsescu şi fiul lui Bebe Ionescu, fost director FPS, a fost numit consilier economic la Ambasada din Franţa. În acelaşi timp, Oana Bălan, fiica secretarului de stat din Ministerul Economiei Maria Pârcălăbescu, a fost numită pe o funcţie similară în Uruguay. La scurt timp după publicarea anunţurilor, s-a iscat un întreg scandal, principalele acuzaţii fiind le¬gate de condiţiile în care s-au desfăşurat aceste concursuri şi de competenţele profesionale ale acestora, în condiţiile în care ambii au experienţă profesională insuficientă şi au anumite legături cu persoane influente din politică. Bogdan Ionescu era angajat de o lună la Ministerul Economiei, iar Oana Bălan era, de anul trecut, consilier al unui coleg al mamei sale. 


Pentru a afla amănunte despre ascensiunea rapidă a lui Bogdan Ionescu, despre condiţiile de desfăşurare a concursului, dar şi despre eventualele atribuţii, potrivit fişei postului de secretar economic, ne-am adresat Biroului de Presă al Ministerului Economiei, care însă nu a trimis în timp util vreun răspuns.
Iuliu Winkler, fostul ministru al Comerţului, ne-a precizat care erau atribuţiile unui secretar economic. „La post, reprezentanţii economici au ca atribuţii păstrarea legăturilor cu întreprinzătorii, trebuie să fie capabili să efectueze studii de piaţă. Ei trebuie să acorde asistenţă firmelor româneşti, să asiste companiile la târguri şi expoziţii. Reprezentanţii economici asigură asistenţă pentru demnitari, întocmesc punctaje, fac raportări periodice. Uneori urmăresc, în funcţie de ţara unde-şi desfăşoară activitatea, cererile de achiziţii publice", ne‑a declarat Winkler.
Într-un comunicat al Ministerului Economiei se preciza că „Bogdan Ionescu a ocupat postul, temporar vacant, aferent funcţiei publice de execuţie de expert asistent în urma unui concurs".
Bogdan Hossu, liderul „Cartel Alfa", consideră însă că nu numai organizarea concursului ridică semne de întrebare, ci şi competenţele profesionale ale concurenţilor.
„Nu ne dăm seama ce experienţă profesională ar putea avea dl Ionescu. Conform fişei postului, domnia sa ar fi trebuit să faciliteze contracte comerciale directe, ceea ce implică experienţă. Considerăm că numirile recente în posturile de secretari economici III la Paris şi Montevideo au fost incorecte şi imorale", a precizat Hossu.
În urma scandalului izbucnit în presă, Bogdan Ionescu şi-a anunţat demisia din functia deţinută la Ministerul Economiei.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 aprilie 2010

Foto: Romania libera/Mediafax

miercuri, 23 aprilie 2008

Sindicatele negociaza salariile pe voturi

Liderii marilor confederatii recunosc ca exista o oarecare legatura intre intensificarea protestelor si anul electoral 2008

Romulus Cristea

Ca in fiecare an electoral si in 2008 (an in care se organizeaza alegeri locale si parlamentare), protestele sindicale se multiplica si cresc in amploare, tendinta prognozata si pentru anul viitor cand vor avea loc alegeri prezidentiale. Majoritatea liderilor sindicali de confederatii considera ca perioadele premergatoare alegerilor sunt prolifice si propice solicitarilor de ordin social, guvernantii fiind mai deschisi in a acorda cu generozitate majorari salariale sau alte facilitati in special pentru lucratorii din sectorul bugetar. In schimb, reprezentantii patronatelor si asociatiilor oamenilor de afaceri considera ca masurile cu caracter populist adoptate cu mare graba in perioadele electorale, oferte acordate prioritar din bani publici, se rasfrang negativ si pe perioada indelungata asupra mediului de afaceri. Perioada dinaintea alegerilor a constituit pentru unii lideri sindicali si momentul obtinerii unor favoruri care nu mai au legatura cu activitatea sindicala, semnand acorduri politice cu partide precum PSD in schimbul unor functii in consiliile locale sau judetene, in Parlament etc.
Potrivit analistilor, si la nivel european se constata o intensificare a activitatilor organizatiilor sindicale care s-au reorientat si au adoptat o noua strategie pentru obtinerea de drepturi salariale.



Zeci de proteste ale lucratorilor atat din sectorul bugetar, cat si din domeniul privat au marcat primele luni ale anului electoral 2008. Functionarii publici, profesorii, cercetatorii, cadrele sanitare, dar si transportatorii rutieri, energeticienii si agricultorii au organizat mitinguri, proteste de strada sau au intrerupt lucrul, solicitand, in principal, salarii mai mari si diverse facilitati. Alegerile locale bat la usa si, in prezent, la Dacia Pitesti are loc o greva generala care se prelungeste de la sfarsitul lunii martie si care a fost declarata legala de justitie, iar pentru perioada urmatoare se pregatesc alte proteste ale angajatilor din sectorul bugetar, nemultumiti de decizia guvernantilor de a intrerupe acordarea tichetelor-cadou. Liderii sindicali, dar si analistii recunosc in parte ca exista o oarecare legatura intre intensificarea miscarilor de protest si faptul ca suntem intr-un an electoral important, care va fi marcat de alegerile locale si parlamentare. Miscarile sindicale de amploare din acest an electoral nu constituie o noutate strategica a organizatiilor lucratorilor, exemple similare existand si in trecut.

Sindicatele si politica
In Romania nu exista o centralizare a datelor din care sa reiasa numarul exact al lucratorilor care sunt inscrisi in sindicate. Conform estimarilor sindicale, lucratorii sunt sindicalizati intr-o proportie de 35-50%. Datorita privatizarilor si divizarii marilor intreprinderi, in ultimii ani numarul sindicalistilor a scazut, la fel si proportia protestelor. In perioada postdecembrista au avut loc circa 4.000 de proteste sindicale (mitinguri, marsuri, greve), majoritatea in perioada anilor 1990-2000, dupa acest interval manifestarile de nemultumire ale salariatilor diminuandu-se considerabil.


In anul 2000, cand au avut loc alegeri generale, miscarile sociale pentru obtinerea de majorari salariale au inceput cu aproximativ 6 luni inainte. In toamna aceluiasi an, a avut loc si o greva generala a transportatorilor. In 2001, mai multi lideri sindicali obtin locuri in Parlament, doi dintre acestia, Marian Sarbu si Miron Mitrea, primind cate un post de ministru, la Ministerul Muncii, respectiv la Transporturi. Colaborarea dintre unele sindicate si partide s-a concretizat prin redistribuirea de locuri in Consiliile de Administratie, acordarea de prime de vacanta si altele.
In 2004, alt an al alegerilor, sindicatele s-au pus din nou in miscare, existand diverse manifestari de protest, cele mai cunoscute fiind cele ale profesorilor.
Anul 2008: urmeaza sa aiba loc alegerile locale in iunie si cele parlamentare in toamna. Ca de obicei, CNSLR-"Fratia" isi reinnoieste angajamentele fata de PSD in schimbul unor favoruri (locuri in partid, in consiliile locale etc.). De la inceputul anului, protestele atat in sectorul bugetar, cat si in cel privat se tin lant.


Probleme salariale
Analistii economici au opinii diferite in legatura cu intensificarea miscarilor sociale din ultima perioada. Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicata, apreciaza ca nu trebuie cautata neaparat o motivatie politica in intensificarea protestelor: "Protestele lucratorilor au si o motivatie economica, exista o reinflamare a inflatiei, in ultimele 5-6 luni leul s-a depreciat si deci salariile acestora in lei s-au diminuat. Nu cred ca exista o legatura intre anul electoral si protestele la care asistam. Daca ne referim la sectorul bugetar, acest lucru poate s-ar mai putea discuta, dar la greve precum sunt la Dacia Pitesti sau mai stiu ce unitate privata discutiile sunt altele. Cert este ca salariile unor muncitori au devenit mai mici in timp ce unele companii au un grad de profitabilitate ridicat".



Dumitru Costin, liderul Blocului National Sindical, confederatie care a sustinut multe dintre conflictele de durata ale sindicatelor, considera ca nu e vorba de nici un element politic care sa aiba legatura cu protestele: "Ce se intampla cu actiunile sindicalistilor de la BNS nu are nici o legatura cu politicul. Grevele precum sunt cele de la fabrica de rulmenti din Alexandria sau Dacia Pitesti, intreprinderi private, au fost rezultatul unei salarizari necores-pun-zatoare, ccea ce a condus la inrautatirea vietii angajatilor".


Supliment pentru 2009
Sindicalistii de la CNS Cartel ALFA afirma ca in fiecare an, primavara, organizatiile lucratorilor incep sa se agite deoarece este perioada in care societatile comerciale isi fac bilantul pe anul anterior si consiliile de administratie decid modificarea fondului de salarii pe anul in curs. "Protestele sunt normale in aceasta perioada a anului, nu e vorba de un an de varf. Dar, intr-adevar, intr-un an electoral exista obiceiul unor solicitari de varf fata de clasa politica. Intr-o astfel de perioada clasa politica e mai sensibila, incearca sa rezolve rapid inaintea alegerilor ceea ce a neglijat timp de trei ani. Repet insa, anul acesta nu s-a intamplat ceva special.



E vorba de revendicarile firesti ale angajatilor, fie ca sunt din domeniul privat, fie din sectorul bugetar. Dar, tinand cont ca si anul viitor, in 2009, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European si Presedintie, politicienii trebuie sa se astepte si la alte solicitari de ordin social", a declarat Bogdan Hossu, liderul Cartel ALFA. Petru Dandea, vicepresedintele aceleiasi confederatii, spune ca actualii guvernanti au ales de aceasta data o alta metoda, mai eficace, pentru a atrage voturi importante: "Au ales sa majoreze pensiile in conditiile in care de acestea beneficiaza 5,5 milioane de persoane, iar in cazul angajatilor din sectorul bugetar, unde sunt doar 1,1 milioane de salariati, au ales sa stranga surubul, incercand sa nu mai aloce tichete-cadou.

Valorificarea perioadei electorale

Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), considera ca exista doua elemente care trebuie luate in discutie cand se discuta despre posibila intensificare a miscarilor sindicale din acest an: "Ca o prima coordonata este clar ca avem de-a face cu o valorificare a anului electoral. Sindicatele protesteaza stiind ca vor obtine un raspuns aproape sigur de la clasa politica dornica sa ofere pe bani publici anumite stimulente sau facilitati. Dupa ce se preia puterea, toate acestea se reflecta, bineinteles, asupra mediului de afaceri, doar trebuie sa fie cineva care sa si plateasca. In plus, trebuie sa luam in considerare si componenta externa. Sindicatele incearca sa speculeze situatia aparuta, in care se analizeaza discrepantele mari dintre salariile acordate in marile companii celor cu functii manageriale, in comparatie cu salariile medii ale celorlalti angajati. Pe acest fond, miscarea sindicala europeana a inceput sa se reorganizeze, exemplul recent fiind demonstratia din aceasta luna de la Ljublijana (Slovenia).


Cat priveste situatia din Romania, nu vom asista in acest an la manifestatii de amploare ca in alti ani. Sindicalistii au inceput sa inteleaga anumite mecanisme economice. Poate doar in cazul angajatilor bugetari, doar e vorba de bani publici, vom avea sigur alte manifestatii. Functionarii cer salarii mai mari, in invatamant si sistemul sanitar la fel, mai ramane ca guvernantii sa intre in greva pentru ca au salarii mici".

Tranzactie pe voturi

» Marius Petcu, presedintele CNSLR-"Fratia", confederatie cu aproape un milion de membri, organizatie care are o afinitate politica valorificata prin semnarea periodica a unor intelegeri cu PSD, recunoaste ca un an electoral este privit de sindicalisti ca o perioada optima pentru proteste: "Intr-un an electoral exista asteptari mai mari. Da, exista o legatura intre faptul ca suntem intr-un an electoral si intensificarea unor proteste ale sindicalistilor. Intr-adevar, sindicatele incearca sa creeze presiuni asupra clasei politice. Pare, intr-adevar, o tranzactie pe voturi. Intr-o astfel de perioada, sindicatele au oarecum o atitudine comuna. In fiecare an electoral au existat miscari mai ample de protest ale lucratorilor, nu e ceva special in acest an. Cu siguranta, miscarile se vor intensifica si in perioada urmatoare. De exemplu, in aceasta perioada, dupa decizia Guvernului de a nu mai acorda tichete-cadou salariatilor din sectorul bugetar, confederatiile sindicale vor adopta cu siguranta o pozitie comuna. si pe plan european sindicatele adopta un alt tip de actiune, se merge pe ideea de Europa sociala, cu revendicari specifice. Noi incercam sa ne implicam si mai mult in politica, bineinteles, in miscari de stanga pentru a putea obtine pentru sindicalisti solutionarea unor revendicari, salariale in special, dar si de alta natura".


De mentionat ca in acest an CNSLR-"Fratia" nu a organizat vreo actiune de protest de amploare ca in cazul celorlalte confederatii.
Speram ca ele sa fie cat mai putin severe".
Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 Aprilie 2008
www.romanialibera.ro