Cine sunt cei 6.000 de functionari publici carora le creste venitul cu 25%

Salarii. Cine câştigă când toată lumea pierde

Auditorii interni din sectorul public vor primi majorări salariale după ce, anul trecut, guvernanţii au decis reducerea

sporurilor. 

Romulus Cristea

Executivul intenţionează să modifice printr-un proiect de lege pachetul salarial acordat auditorilor interni din instituţiile publice. Astfel, aproape 6.000 de funcţionari publici angajaţi ca auditori interni vor beneficia de un spor fix de 25% din salariu, deci de o majorare a veniturilor. În urmă cu un an, în contextul crizei economice şi dorind să reducă cheltuielile bugetare (solicitate şi de Fondul Monetar Internaţional), guvernanţii au decis reducerea unor prime şi sporuri, iar echivalentul unui sfert din salariu reprezenta limita maximă a sporului. Instituţiile în care erau încadraţi  auditorii au diminuat cheltuielile cu aceste plăţi şi aplicau procente diferite, de la 1% până în 25%.

Proiectul de lege introduce sporul fix de  25% fără posibilitatea de a fi redus, după ce s-a constatat că unele instituţii  au limitat „drastic şi arbitrar" acordarea acestui tip de spor, chiar şi până la 1%. „Ordonatorii principali de credite au acţionat în mod variat în ceea ce priveşte acordarea sporului pentru complexitatea muncii. O parte din ordonatori l-au menţinut la limita maximă prevăzută de lege, alţii l-au diminuat cu procente de până la 10, iar în unele cazuri a fost anulat sau diminuat drastic, în mod arbitrar, până la 1%, neţinându‑se cont de complexitatea muncii de audit, care a constituit criteriul de bază în acordarea acestui spor", se menţionează în proiect.

În administraţia centrală şi locală (ministere, primării etc.) lucrează aproape 6.000 de auditori publici interni care sunt funcţionari publici. Încă 7.000 de auditori sunt angajaţi ca personal contractual în societăţi precum CFR, Metrorex şi altele.

„De obicei, auditorul public intern este subordonat ministrului sau directorului, după caz, şi activează în cadrul unui serviciu sau în direcţia din instituţia respectivă. El verifică modul de desfăşurare a activităţii, fără a aplica sancţiuni, dar este obligat să recomande soluţii pentru îmbunătăţirea activităţilor. Auditorul e de profesie inginer, economist sau jurist, iar soluţiile le propune către mai multe departamente: economic, resurse umane, juridic etc. Sporul era prevăzut în lege, însă cu precizarea că până în 25% din salariu", ne-a declarat Claudia Radu, vicepreşedinte la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici.

Potrivit proiectului de lege, începând din 2011, coeficienţii de ierarhizare pentru această funcţie vor fi stabiliţi prin includerea sporului fix în salariul de bază. În ultimul an, veniturile funcţionarilor publici au fost diminuate în medie cu 17%, cele mai mari reduceri fiind aplicate în administraţia publică.

Cum pierd bani companiile de stat

Guvernul a plătit în 2009 companiilor cu pierderi sporuri şi prime de peste 1,26 miliarde lei şi tichete de masă, vacanţă şi creşă de aproape 100 mili­oane lei, în condiţiile în care arie­ratele lor s‑au ridicat la 14 miliarde lei, iar pierderile totale au urcat la 3,2 miliarde lei. Pentru activitatea acestor companii, directorii generali au încasat prin contractul anual de mandat până la 84.000 lei, fără să suporte vreo sancţiune, se arată într-un document citat de Mediafax. Toate aceste companii cu pierderi sunt incluse în scrisoarea de intenţie convenită de Executiv cu FMI, pentru ca situaţia financiară să fie supravegheată cu prioritate în vederea reducerii subvenţiilor.

Compania           Pierderi           Prime

Total                   3217,3           1265,3

CNCFR                 935              314,2

CFR Călători          252              236,4

CNH                      599,8           230,2

CFR Marfă             321,5           211,7

Metrorex                121,5            109,2

Elcen                      345,5              54,5

CNADNR              240                49,2

Electrificare CFR     122,3             31,8

Termoelectrica         279,7             28,1

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 mai 2010

Foto: Romania libera/ Andrei Dumitru

Vladescu: Restructurăm cat este necesar, dar nu stim cat

Finanţe Publice. Continuă concedierile din sectorul bugetar

Concedierile din sistemul bugetar vor continua în acest an, guvernanţii având ca obiectiv reducerea cheltuielilor de personal în 2010, faţă de 2009, a anunţat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

 Romulus Cristea

„Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient. Nu-mi este frică să anunţ un număr de posturi. A anunţa o concediere nu este plăcut. Este evident că în România, pe timp de criză, foarte multe locuri de muncă au fost şi sunt puse sub semnul întrebării. Este evident că acest lucru se întâmplă în acest moment şi în sectorul bugetar", a declarat duminică ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, în cadrul unei emisiuni la Pro TV. Vlădescu a menţionat însă că există o ţintă fixată privind numărul concedierilor, obiectivul Guvernului  fiind de reducere a cheltuielilor de personal.
Prin acordul semnat cu FMI, Guvernul s-a angajat să reducă, prin disponibilizări în sectorul public, cheltuielile de personal cu 0,2% din PIB. „Bugetul pe anul 2010 îşi propune să realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2% din PIB în termeni structurali. După cum se anticipa în septembrie, majoritatea măsurilor menite să ducă la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totală faţă de proiecţia de bază)", se menţiona în scrisoarea de intenţie la acordul cu FMI. Îngheţarea tuturor salariilor, cu excepţia celor minime pe economie, reducerea plăţii orelor suplimentare şi a primelor şi adoptarea unei politici de înlocuire doar a unui angajat din şapte care părăsesc sistemul bugetar sunt măsuri complementare avute în vedere de guvernanţi pentru reducerea cheltuielilor cu salariile.

În schimb, Sebastian Oprescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică, apreciază că guvernanţii ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre un mod mai eficient de colectare a veniturilor la bugetul de stat, acuzând că disfuncţionalităţile apărute, de exemplu, în rambursările de TVA se datorează tocmai lipsei de personal. „Ministrul Finanţelor spune că nu ştie cum, când şi câţi bugetari vor fi disponibilizaţi, dar evită să declare că şi Ministerul Finanţelor are personal insuficient. Rambursările de TVA întârzie tocmai din cauza faptului că la această instituţie e lipsă acută de funcţionari şi astfel acest minister devine factor perturbator al activităţilor comerciale. Ca să ofer alt exemplu clar, Garda Financiară are 7-8 echipe pe judeţ, în toată ţara activând doar 600 de echipe de control la un număr de 600.000 de firme. De asemenea, la Protecţia Consumatorului nu sunt mai mult de patru-cinci echipe pe judeţ, iar în Harghita şi Covasna sunt doar câte trei echipe. În aceste condiţii, cum se poate combate eficient eva­ziunea fiscală care ajunge,  potrivit estimărilor noastre, şi la 30% din PIB", susţine Oprescu.
Numărul de posturi din sectorul bugetar s-a redus cu 36.404, de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi, în perioada decembrie 2008-februarie 2010. Reprezentanţii sindicatelor susţin că FMI ar fi sugerat concedierea a nu mai puţin de 150.000 de bugetari în 2010. „FMI vrea ca în 2015 să rămână doar un milion de angajaţi în sectorul public", a declarat reprezentantul Alianţei „Sed Lex", Vasile Marica. Referitor la negocierile cu FMI, ministrul Finanţelor a declarat că „sunt complicate pentru că situaţia economică este una complicată", însă nu există nici un risc de întrerupere a acordului.

Tănăsescu: „Nu ştiu dacă PIB va fi pe plus"
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, declară că este cumpătat în a spune dacă economia va fi pe plus sau pe minus în 2010 şi crede într-o revenire a PIB în partea a doua a anului. „Este foarte adevărat că lucrurile s-au schimbat, de aceea aş fi cumpătat în a spune dacă va fi pe plus sau pe minus. Dar cred că va exista o tendinţă pozitivă care va arăta că economia a evoluat faţă de 2009", a afirmat Tănăsescu. El a spus că o scădere economică de 7,1%, înregistrată anul trecut, nu se va mai repeta.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 mai 2010
Foto: Romania libera/ Mircea Restea

Industria petroliera, prima in topul celor mai bine platite activitati

» Intermedierile financiare au cedat locul intai in ierarhia celor mai bine platite activitati catre industria de extractie a petrolului brut. In industria de confectii, in septembrie, s-au inregistrat cele mai mici castiguri , iar in sectorul bugetar s-a inregistrat cel mai scazut nivel al castigurilor, comparativ cu celelalte luni ale anului.

Romulus Cristea

Castigul salarial mediu brut in luna septembrie a fost de 1.860 lei, cu 0,8% mai mare fata de luna precedenta. Cu toate ca nivelul castigului salarial mediu brut si net in luna septembrie este putin mai mare decat in luna anterioara, el se situeaza, cu exceptia lunilor februarie si mai, sub nivelul celorlalte luni ale anului in curs. In cea mai mare parte a activitatilor economice, nivelul castigului salarial mediu net a fost in usoara crestere fata de luna august, ca urmare a acordarii de premii ocazionale (inclusiv prime de performanta, de vacanta), drepturi in natura si ajutoare banesti din fondul de salarii si al realizarilor de productii mai mari.
Valorile cele mai mari ale castigului salarial mediu net, in luna septembrie, s-au inregistrat in industria de extractie a petrolului brut si a gazelor naturale (3.600 lei), iar cele mai mici, in industria de confectii si tricotaje (788 lei), potrivit Institutului National de Statistica (INS).
Reprezentantii patronatelor din confectii si tricotaje sustin insa ca nu cunosc metodologia de calcul a Statisticii, iar incadrarea castigurilor salariale din industria de fabricare a articolelor de imbracaminte la categoria celor mai mici nu corespunde intocmai realitatii. "Castigurile salariale medii nete sunt undeva in jurul cifrei de 1.000 lei. Sunt sporuri care se asigura angajatilor, iar salariile tehnicienilor si inginerilor sunt la nivelul corespunzator de pregatire", a precizat Maria Grapini, presedintele federatiei patronale din industria usoara FEPAIUS.
In sectorul bugetar se mentine o tendinta de scadere, castigurile salariale din administratia publica inregistrand cel mai mic nivel, comparativ cu restul lunilor anului. Aceasta scadere este explicata de reprezentantii federatiilor sindicale din administratia publica prin eliminarea treptata a unor sporuri, neplata orelor suplimentare, scoaterea salariilor de merit.
"Castigurile salariale ale functionarilor au fost diminuate incepand din perioada ianuarie-februarie, cand au fost retrase o parte din sporuri", a precizat Vasile Marica, presedintele Aliantei Sed Lex. De asemenea, Sebastian Oprescu, presedintele Sindicatului National al Functionarilor Publici (SNFP),  apreciaza ca, in perioada urmatoare, castigurile salariale din administratie vor continua sa scada. "In decembrie, probabil va fi inregistrat cel mai scazut nivel al castigurilor din administratia publica. Scaderile inregistrate pana in prezent provin in principal din scoaterea de la plata a orelor suplimentare si din neacordarea sporurilor", a mentionat Oprescu. O situatie similara se constata si in ceea ce priveste invatamantul si sanatatea, unde, chiar cu o usoara crestere a salariului brut din septembrie fata de luna august, nivelul ramane inferior tuturor celorlalte luni ale anului.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 noiembrie 2009
Foto: Romania libera