A crescut evaziunea fiscala sau a scăzut spaga

TAXE. Garda a descoperit obligaţii fiscale datorate la buget de patru ori mai mari decât anul trecut.

În primele cinci luni ale anului, totalul obligaţiilor fiscale suplimentare stabilite în urma controalelor efectuate de Fisc a fost de aproape 4 miliarde lei, faţă de un miliard de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Romulus Cristea

Punerea în func­ţiune şi eficientizarea unor noi sisteme de control al evaziunii vor dura 12-18 luni, a declarat marţi Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, care a mai precizat că este greu de estimat suma ce se va constitui venit la bugetul de stat în urma acţiunilor de combatere a evaziunii fiscale. „Atât timp cât discutăm despre o piaţă în care avem între 20 şi 40% piaţă neagră, este foarte greu să faci o estimare de venituri. În România nu există date statistice legate de piaţa gri, neagră. Avem doar estimări. Ele nu sunt estimări oficiale. Din miliardul despre care se discută că îl pierdem din contrabanda de ţigări, putem spune că în acest an câteva sute vor fi recuperate, iar anul viitor mai mult de jumătate", a menţionat Vlădescu.

În perioada ianuarie-mai, Garda Financiară a efectuat peste 85.000 de controale. În urma acestor acţiuni au fost aplicate 57.000 de amenzi în valoare totală de 118 milioane lei. Comisarii Fiscului au stabilit că totalul obligaţiilor fiscale suplimentare rezultate în urma controalelor a fost de peste 4 miliarde lei (circa un miliard euro), iar măsurile asigurătorii puse sunt de 2,7 miliarde lei. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, Garda Financiară a desfăşurat peste 70.000 de acţiuni de control inopinat, în urma cărora au fost încheiate aproximativ 79.000 de acte de control, potrivit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Au fost aplicate 51.000 de amenzi, prejudiciul stabilit fiind de peste un miliard de lei. Comparând datele, rezultă că în acest an comisarii de la Fisc au stabilit, în urma activităţii de control, obligaţii fiscale ale agenţilor economici de patru ori mai mari decât anul trecut, în aceeaşi perioadă. Întrebarea firească ce se pune în această situaţie este dacă evaziunea fiscală a explodat sau dacă Fiscul a devenit, subit, eficient

şi incoruptibil.

85.000 de controale  a efectuat Fiscul în primele cinci luni ale anului şi a aplicat 57.000 de amenzi  de peste 110 milioane lei.

În cadrul conferinţei de marţi pe tema combaterii evaziunii fiscale şi a contrabandei cu ţigări, ministrul Vlădescu a susţinut că sunt mari probleme şi în ceea ce priveşte evaziunea „măruntă". „În acest moment, pentru toate segmentele implicate în lupta cu evaziunea fiscală există o decizie foarte clară privind toleranţa zero faţă de evaziunea fiscală. Partea grea este cea legată de evaziunea măruntă, în pieţe, unde se vând cantităţi mici de produse. Sunt probleme legate de educaţie şi de sărăcie. O măsură este şi cea legată de educarea cetăţenilor", a subliniat Vlădescu.

Evaziunea în România

Piaţa neagră în economie - ­20-40%

Contrabanda cu ţigări - un miliard de euro

Evaziune fiscală ridicată la produse accizabile

Evaziune „măruntă" în pieţe

Articol aparut in ziarul Romania libera din 9 iunie 2010

Foto: Romania libera

Statul ameninta: taiem 25% acum sau 70% la anul

Buget. Ce se întâmplă dacă eşuează programul de austeritate

Salariile bugetarilor ar putea să scadă cu 70% în 2011, dacă măsurile anunţate de guvernanţi privind reducerea cheltuielilor bugetare nu vor da rezultate.

Romulus Cristea

Concedierile din sistemul bugetar vor continua, pentru astuparea unor găuri de la buget fiind nevoie de o reducere a numărului angajaţilor la stat cu aproape 70.000, după cum rezultă din analizele realizate de Guvern. De asemenea, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a avertizat luni că, dacă măsurile de austeritate propuse de Guvern nu vor da rezultatele scontate, salariile bugetarilor ar putea scădea cu 30-50% în 2011 şi că este posibil chiar să existe reduceri de 70%, dacă nu se reduc cheltuielile cu salariile în sistemul bugetar.
„Este posibil să scadă salariile în 2011 şi cu 70%, dacă nu luăm aceste măsuri acum.

Dacă nu vom avea rezultate cu măsurile de austeritate cade Guvernul", a afirmat Mihai Şeitan. Referitor la plata pensiilor, ministrul Muncii a declarat că, fără o diminuare cu 15% a acestora, ar fi fost nevoie de încă 800 de milioane de euro. Fostul demnitar Dumitru Pelican, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) în Guvernul Tăriceanu, apreciază însă că măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare prin disponibilizări şi micşo-rări de salarii nu sunt soluţii pe termen lung, iar în câteva luni ar putea fi nevoie de alte alternative pentru redresarea bugetului.

„Ţara este într-o prăpastie, iar măsurile de austeritate solicitate de guvernanţi nu sunt nişte măsuri anticriză, lucru confirmat şi de oficialii BNR. Este aproape sigur

că măsurile de austeritate propuse vor fi puse în aplicare, de concedieri nu vor scăpa bugetarii, însă rămâne de văzut ce măsuri economice se vor aplica. Peste două-trei luni, când se va constata că banii rezultaţi din constrângerile salariale nu sunt suficienţi, este de aşteptat să se aplice majorări de taxe şi impozite", ne-a declarat Dumitru Pelican. Fostul şef al ANOFM susţine că nu deficitul mare din bugetul de pensii este o problemă insurmontabilă.
„Deficitul la bugetul de pensii este de 1,7 miliarde euro. Însă nu suntem singura ţară cu un asemenea deficit. Şi cum ar fi putut fi altfel, în condiţiile în care sunt 5,8 milioane de pensionari şi 4,3 milioane de salariaţi (din care 1,4 milioane la stat)? Problema ţine de gestionarea banilor, de aplicarea unor soluţii eficiente", spune Dumitru Pelican. La finalul şedinţei Guvernului,  ministrul Muncii a anunţat că pensiile vor fi reduse cu 15% începând de la 1 iunie, deoarece acestea sunt un drept lunar, în schimb salariile, normate la oră, ar putea fi reduse cu 25% doar de la data intrării în vigoare a legilor pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea.
„Pensiile sunt un drept lunar, pentru că, atunci când o persoană iese la pensie, chiar de la jumătatea lunii primeşte pensia integral pe luna respectivă. Pe luna iunie pensiile se plătesc în iulie, iar dacă legea privind pensiile intră în vigoare în iunie, pensiile vor putea fi reduse cu 15% începând de la 1 iunie. În cazul salariilor, deoarece este vorba de plata cu ora şi cu ziua, iar reducerea cu 25% s-ar putea aplica doar de la data intrării în vigoare a legii cu măsurile de austeritate. În acest caz, este posibil ca legea să nu se poată aplica retroactiv", a declarat Mihai Şeitan, citat de Mediafax, după şedinţa de guvern în care au fost avizate proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor bugetare şi cel al pensiilor.

Contribuţii pentru drepturile de autor
Pentru veniturile obţinute din drepturile de autor se vor plăti contribuţii pentru pensie, sănătate şi şomaj. Guvernul are în vedere un proiect de lege care va viza lărgirea bazei de impozitare, astfel încât în categoriile celor care plătesc con-tribuţii să intre şi cei care nu contribuie în prezent.
„Vom asigura o lege prin care drepturile de autor, PFA-urile, convenţiile civile să fie văzute ca elemente salariale şi să devină contribuabile pentru pensie, sănătate şi şomaj, ca orice salariu", a declarat Mihai Şeitan, ministrul Muncii.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010
Foto: Romania libera

Ce ne poate aduce creşterea taxelor

FINANŢE PUBLICE. FMI anunţă într-o săptămână cum vor arăta impozitele în România

În timp ce unii analişti susţin că majorarea TVA va avea efecte pozitive, temperând consumul, alţii spun că va avea consecinţe negative: frânarea creşterii economice şi accentuarea recesiunii. Cât despre majorarea cotei unice, şi unii şi ceilalţi spun că este o greşeală.

Romulus Cristea

Potrivit unor surse, impozitul pe venituri şi cel pe profit ar urma să crească la 20%, iar TVA - la 24% sau 25%. Prognoza de scădere economică a României în acest an  şi estimările privind posibile ajustări şi mai mult în jos ar putea implica măsuri suplimentare de creştere a încasărilor şi de reducere a cheltuielilor bugetare. Deşi ministrul Finanţelor a declarat marţi că încearcă să nu modifice actualul nivel al taxelor, alte surse guvernamentale sugerează că, în urma discuţiilor cu FMI, va exista un pachet de măsuri financiare care va include  o majoare a cotei unice şi a TVA. „Sunt tot felul de variante. Aud şi eu de la televizor. Avem şi noi va­­riantele noastre.  Am spus că încercăm să nu modificăm taxele", a afirmat marţi ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, după ce, cu o zi în urmă, a menţionat că una dintre analizele discutate cu echipa FMI prezentă la Bucureşti indică scăderea economiei şi în acest an, fără a fi stabilită însă o estimare finală.

În schimb, alte surse guverna­mentale sugerează că, „în şase-şapte zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, va  anunţa pachetul de măsuri financiare", care este posibil să includă şi majorarea cotei unice şi a TVA. „Deciziile nu sunt încă luate, sunt calcule făcute, încă se lucrează", potrivit sursei guvernamentale. De asemenea, potrivit unei ştiri NewsIn care citează tot o sursă guvernamentală, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat inflexibil în discuţiile cu Guvernul din zilele acestea şi a cerut majorarea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. În replică, ministrul Finanţelor a precizat miercuri că „se discută mai multe variante, s-au discutat şi ieri, şi alaltăieri", negând însă că ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%.
Dezavantaj pe termen scurt
Analistul economic Ilie Şerbă­nescu consideră că nu vor fi efecte deosebite prin aplicarea unor măsuri precum creşterea taxelor şi impozitelor sau majorarea TVA, pentru că oricum avem o cădere economică. „Nici creşterea TVA, nici mărirea impozitelor nu vor avea un efect devastator în economie. Însă mărirea TVA e de preferat, în defavoarea majorării taxelor, mai ales dacă ţinem seama că boala pricipală în economie este supraconsumul. Mărirea TVA e inevitabilă şi cea mai puţin costisitoare. E absurd, se consumă mai mai mult decât e normal în raport cu producţia, comparat cu veniturile. Creşterea TVA ar pondera consumul şi, în final, s-ar mai corecta deficitul  extern. Cu cât consumul va fi mai mic, vom obţine ceea ce, de altfel, e nevoie, un deficit extern mai mic", a declarat Şerbănescu. În schimb, profesorul de economie Daniel Dăianu apreciază că, deşi, aparent, astfel de măsuri pot stabili un echilibru peste câţiva ani, pe termen scurt reprezintă un dezavantaj, în cazul unor ţări precum Grecia, Portugalia şi chiar Ungaria creşterea economică fiind frânată, accentuând recesiunea.
„O asemenea măsură ar fi expresia faptului că execuţia bugetară prefigurează un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere iniţial. E o măsură extremă, iar discuţiile sunt anevoioase. Asemenea măsuri sunt prociclice, nu vor ajuta, deşi încearcă restabilirea unui echilibru bugetar. Pe termen scurt, astfel de măsuri vor menţine economia în recesiune, nu vom avea creştere. De fapt, astfel de măsuri realizează un transfer de resurse de la gospodării şi organizaţii economice la bugetul public. Aparent, e un beneficiu, poate peste o perioadă de timp, poate peste câţiva ani ele vor restabili un echilibru. Pe termen scurt constituie un dezavantaj. S-a văzut că în Grecia, Portugalia, Irlanda şi chiar în Ungaria, unde s-au aplicat măsuri care să conducă la reducerea deficitului bugetar, s-a pus frână creşterii economice şi au accentuat recesiunea", menţionează profesorul Dăianu.
S-a cumpărat mai puţin şi fără creşterea TVA
FMI a anunţat, înainte de începerea discuţiilor privind a patra evaluare a acordului stand-by, că a modificat prognoza de creştere economică a României în acest an de la 1,3% la 0,8%. Reprezentanţii opoziţiei au distribuit presei un document de lucru care prezintă mai multe variante de creştere a impozitului pe profit, de la 16% la 25%, respectiv pentru companiile care au avut în anul precedent un profit de 20 milioane lei sau 40 milioane lei, precum şi pentru firmele cu o rată a rentabilităţii mai mare de 9% sau peste 15%. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat la începutul acestei săptămâni că  Guvernul intenţionează să desfiinţeze cota unică de impozitare, introducând un impozit lunar de 25% asupra veniturilor de peste 4.000 de lei, să majoreze impozitul pe profit la 25% şi să dubleze valoarea taxelor şi impozitelor locale.
Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că deocamdată nu există nici un document oficial care să prezinte calcule referitoare la efectele majorării TVA sau ale desfiinţării cotei unice, iar creşterea impozitului pe profit nu ar aduce sume mari la buget. „Nu există deocamdată nici un document oficial care să documenteze care vor fi, de exemplu,  încasările la buget din majorarea TVA. Teoretic, ar fi mai avantajos să se aplice o majorare de TVA şi să s    e păstreze actualul nivel al impozitelor. Însă trebuie avut în vedere că supraconsumul de care se vorbea în urmă cu un an s-a diminuat şi este evident că, fără creşterea TVA, s-a cumpărat mai puţin. Statistica ne arată că producţia a crescut în ultimele luni, dar nu ştim cât va ţine această conjunctură şi trebuie ţinut cont că scăderea de anul trecut a fost dramatică", a subliniat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan.

Sindicatele cer TVA mic la alimente
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, după întâlnirea de marţi cu reprezentanţii FMI, referitor la problema creşterii taxelor, că  sindicaliştii preferă o taxare diferenţiată, în special la TVA. „I-am avertizat pe cei de la FMI că politica de taxe de astăzi nu este cea care corespunde şi că preferăm o taxă diferenţiată, în special la TVA", a spus Hossu, care a mai precizat că actuala politică de taxare creează un prejudiciu şi o imposibilitate de consum, mai ales pentru categoriile cu venituri foarte mici. „Este anormal să plătim acelaşi TVA la pâine şi la obiecte de lux", a spus Hossu.

Ce au făcut alţii
Polonia a redus impozitele pe salarii chiar la începutul crizei, în decembrie 2008 şi ianuarie 2009. De la grila progresivă de 19%/30%/40%, polonezii au rămas cu numai două praguri - 18% şi 32%. Simultan, polonezii au redus cheltuielile publice cu 1% din PIB şi au refuzat să acorde vreun stimul economiei. Acest cuplu de măsuri a făcut ca economia poloneză să fie singura pe creştere în 2009. Ungaria a mărit TVA de la 20% la 25% la jumătatea anului 2009. În schimb, a redus grila de impozitare de la 18%/36% la 17%/32%. Măsura a dus la însănătoşirea rapidă a finanţelor publice, iar Ungaria a anunţat la scurt timp că nu mai are nevoie de tranşele de la FMI.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 mai 2010
Foto: Romania libera

Vladescu: Restructurăm cat este necesar, dar nu stim cat

Finanţe Publice. Continuă concedierile din sectorul bugetar

Concedierile din sistemul bugetar vor continua în acest an, guvernanţii având ca obiectiv reducerea cheltuielilor de personal în 2010, faţă de 2009, a anunţat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

 Romulus Cristea

„Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient. Nu-mi este frică să anunţ un număr de posturi. A anunţa o concediere nu este plăcut. Este evident că în România, pe timp de criză, foarte multe locuri de muncă au fost şi sunt puse sub semnul întrebării. Este evident că acest lucru se întâmplă în acest moment şi în sectorul bugetar", a declarat duminică ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, în cadrul unei emisiuni la Pro TV. Vlădescu a menţionat însă că există o ţintă fixată privind numărul concedierilor, obiectivul Guvernului  fiind de reducere a cheltuielilor de personal.
Prin acordul semnat cu FMI, Guvernul s-a angajat să reducă, prin disponibilizări în sectorul public, cheltuielile de personal cu 0,2% din PIB. „Bugetul pe anul 2010 îşi propune să realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2% din PIB în termeni structurali. După cum se anticipa în septembrie, majoritatea măsurilor menite să ducă la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totală faţă de proiecţia de bază)", se menţiona în scrisoarea de intenţie la acordul cu FMI. Îngheţarea tuturor salariilor, cu excepţia celor minime pe economie, reducerea plăţii orelor suplimentare şi a primelor şi adoptarea unei politici de înlocuire doar a unui angajat din şapte care părăsesc sistemul bugetar sunt măsuri complementare avute în vedere de guvernanţi pentru reducerea cheltuielilor cu salariile.

În schimb, Sebastian Oprescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică, apreciază că guvernanţii ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre un mod mai eficient de colectare a veniturilor la bugetul de stat, acuzând că disfuncţionalităţile apărute, de exemplu, în rambursările de TVA se datorează tocmai lipsei de personal. „Ministrul Finanţelor spune că nu ştie cum, când şi câţi bugetari vor fi disponibilizaţi, dar evită să declare că şi Ministerul Finanţelor are personal insuficient. Rambursările de TVA întârzie tocmai din cauza faptului că la această instituţie e lipsă acută de funcţionari şi astfel acest minister devine factor perturbator al activităţilor comerciale. Ca să ofer alt exemplu clar, Garda Financiară are 7-8 echipe pe judeţ, în toată ţara activând doar 600 de echipe de control la un număr de 600.000 de firme. De asemenea, la Protecţia Consumatorului nu sunt mai mult de patru-cinci echipe pe judeţ, iar în Harghita şi Covasna sunt doar câte trei echipe. În aceste condiţii, cum se poate combate eficient eva­ziunea fiscală care ajunge,  potrivit estimărilor noastre, şi la 30% din PIB", susţine Oprescu.
Numărul de posturi din sectorul bugetar s-a redus cu 36.404, de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi, în perioada decembrie 2008-februarie 2010. Reprezentanţii sindicatelor susţin că FMI ar fi sugerat concedierea a nu mai puţin de 150.000 de bugetari în 2010. „FMI vrea ca în 2015 să rămână doar un milion de angajaţi în sectorul public", a declarat reprezentantul Alianţei „Sed Lex", Vasile Marica. Referitor la negocierile cu FMI, ministrul Finanţelor a declarat că „sunt complicate pentru că situaţia economică este una complicată", însă nu există nici un risc de întrerupere a acordului.

Tănăsescu: „Nu ştiu dacă PIB va fi pe plus"
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, declară că este cumpătat în a spune dacă economia va fi pe plus sau pe minus în 2010 şi crede într-o revenire a PIB în partea a doua a anului. „Este foarte adevărat că lucrurile s-au schimbat, de aceea aş fi cumpătat în a spune dacă va fi pe plus sau pe minus. Dar cred că va exista o tendinţă pozitivă care va arăta că economia a evoluat faţă de 2009", a afirmat Tănăsescu. El a spus că o scădere economică de 7,1%, înregistrată anul trecut, nu se va mai repeta.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 mai 2010
Foto: Romania libera/ Mircea Restea

Ford imprumuta 400 milioane euro pentru uzina de la Craiova

Romulus Cristea

» Executivul a acordat o garantie de stat in valoare de 320 milioane euro, reprezentand 80% din valoarea imprumutului pe care compania Ford il va contracta de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI). Imprumutul va fi utilizat pentru dezvoltarea unui proiect de motor ecologic care urmeaza sa fie produs la Craiova.

Grupul Ford va utiliza imprumutul contractat de la BEI cu garantia statului roman pentru dezvoltarea productiei de vehicule comerciale, dar si la fabricarea unei masini mici cu motor inovativ si ecologic, a afirmat vicepresedintele Ford, Wolfgang Schneider.
"Deja am inceput productia de vehicule comerciale si vrem sa realizam si o masina mica cu motor inovativ si ecologic", a declarat Schneider, citat de Mediafax, la ceremonia de semnare a documentelor aferente garantarii creditului.
Garantia statului roman ii va permite grupului Ford sa-si asigure lichiditate intr-o perioada de criza economica, vicepresedintele Ford subliniind ca fara acest sprijin imprumutul nu putea fi contractat.
"Ne asumam o provocare foarte mare, de a transforma uzina din Craiova intr-o companie importanta pentru grupul Ford", a adaugat Schneider.
Garantia a fost autorizata, in luna noiembrie 2009, de catre Comisia Europeana.
Ford va rambursa imprumutul BEI dupa cinci ani, interval in care va plati doar dobanda. Imprumutul contractat de producatorul de autovehicule este destinat confinantarii unui proiect de dezvoltare a unui motor cu emisii reduse de dioxid de carbon si productiei ulterioare la uzina din Craiova.
Reprezentantii grupulului american au anuntat ca in 2010 la Craiova se vor produce pana la 30.000 de masini, iar uzina va fabrica vehicule Ford Transit Connect in intregime incepand din trimestrul al doilea.

In doi ani, productia anuala de la Craiova va ajunge la 300.000 de masini si 300.000 de motoare.
La randul sau, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a afirmat ca spera ca imprumutul BEI sa permita companiei Ford sa ajunga in maximum 18 luni la un nivel de productie de 250.000 de unitati pe an la uzina din Craiova.
Primul autovehicul asamblat de Ford la Craiova, unul comercial usor – Ford Transit Connect –, a iesit pe banda de fabricatie in luna septembrie 2009.
Grupul Ford a devenit actionar majoritar la Automobile Craiova in 2007, cand a achizitionat 72,4% din capitalul firmei de la statul roman, pentru 57 milioane euro. Ulterior, participatia grupului a crescut la peste 90%.
Acordul de garantie dintre Romania si banca finantatoare a fost semnat joi, la sediul Guvernului, de ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, si de vicepresedintele Bancii Europene de Investitii, Matthias Kollatz-Ahnen.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 22 ianuarie 2010
Foto: Romania libera