Se afișează postările cu eticheta buget. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta buget. Afișați toate postările

joi, 25 noiembrie 2010

Urmeaza cel mai dur an de austeritate

Cine pierde cel mai mult in bugetul din 2011- http://htxt.it/v1Hr
Cheltuielile cu salariile cresc cu 2,5 miliarde lei, pensiile rămân îngheţate tot anul. Salariaţii din învăţă­mânt, asistaţii sociali, şomerii, dar şi pensionarii vor fi în 2011 printre cele mai afectate categorii sociale, ca urmare a reducerilor de cheltuieli bugetare. Forma finală a proiectului de buget pentru 2011, prevede, potrivit Mediafax, încasări mari la bugetul de stat din accize, impozit pe venit şi în special TVA, însă mizează şi pe creşteri a încasărilor din amenzi pentru nedepunerea declaraţiilor fiscale plus mai multe confiscări.

"Cea mai importantă prevedere a legii de aplicare pe 2011 a Legii salarizării este aceea că salariile de bază din luna octombrie 2010 se majorează cu 15%. Atât îşi poate permite România în momentul de față."
Emil Boc- Prim-ministru
Cheltuielile realizate de auto­rităţile locale vor fi limitate şi monitorizate strict, anul viitor Guvernul urmând să interzică primarilor să mai finanţeze proiecte noi dacă au deja în execuţie proiecte ale căror termene de finalizare au fost depăşite. Mai mult, bugetul destinat pentru dezvoltarea infrastructurii şi construirea unor baze sportive la nivel local va fi înjumătăţit faţă de 2010.
Premierul Emil Boc
Educaţie
Guvernul va tăia în 2011 din fondurile bugetelor locale (din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată) destinate salariilor din învăţământ. Sumele distribuite pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, şi sectoarelor din Bucureşti vor scădea de la 11,5 miliarde lei, în 2010, la 8,8 miliarde lei, în 2011. Urmare a reducerilor prevăzute prin buget, vor fi afectate atât alocaţiile pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile corespunzătoare din învăţă­mântul preuniversitar de stat (reduse de la 9,6 miliarde lei la 7 miliarde lei), cât şi sumele reprezentând ajutorul social şi ajutorul atribuit pentru încălzirea locuinţei (diminuate de la 845 milioane lei la 792 milioane lei).

Investiţii
Guvernul va interzice autori­tăţilor locale să mai finanţeze lucrări de investiţii noi, dacă nu vor reuşi, în prealabil, să aibă asigurate surse de finanţare a proiectelor aflate deja în derulare. Administraţiile din teritoriu vor fi obligate să finalizeze în primul rând investiţiile cu termen de finalizare depăşit. Vor fi exceptate de la această interdic­ţie lucrările de investiţii colaterale, care cuprind cheltuielile pentru efectuarea unor lucrări legate teritorial şi funcţional de o anumită investiţie directă, finanţată din fonduri externe nerambursabile, potrivit Mediafax.
„Se interzice finanţarea lucrărilor de investiţii noi, dacă nu sunt asigurate surse de finan­ţare a lucrărilor de investiţii în continuare, astfel încât să se respecte graficele de execuţie sau termenele de punere în funcţiune", se menţionează în forma finală a proiectului de buget pentru 2011.
Companii de stat
Anul viitor, angajările vor fi stopate în cadrul companiilor de stat şi a regiilor autonome, astfel încât să nu se depăşească numărul de personal stabilit pentru 2010. Cheltuielile cu salariile în companiile de stat cu pierderi sau care primesc subvenţii sau transferuri de la bugetul de stat pentru activitatea de exploatare în 2011 vor fi limitate la nivelul anului curent. Regiile şi companiile care au înregistrat profit în anul precedent pot acorda creşteri salariale în 2011, dar nu mai mari decât infla­ţia prognozată pentru anul viitor. Proiectul de buget ia în calcul o rată a inflaţiei de 5,3% în anul 2011. Politica salarială a regiilor autonome şi companiilor naţio­nale se stabilescîn anual, prin legea bugetului de stat, în urma acordului stabilit de guvernanţi cu Fondul Monetar Inter­na­ţional.
Pensii
Valoarea punctului de pensie va fi menţinută anul viitor la nivelul celei stabilite pentru anul 2010, respectiv la 732,8 lei. Pensia socială minimă garantată, acordată în prezent sub forma unei indemni­zaţii sociale pentru pensionari, va stagna, de asemenea, la valoarea actuală de 350 lei. Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public pentru anul 2011 sunt de 46,2 miliarde lei (8,5% din PIB), pentru 4,78 milioane pensionari de asigurări sociale plătiţi prin Casa Naţională de Pensii cu o pensie medie lunară de 749 lei, la care se adaugă 80.000 pensionari plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, 66.000 pensionari plătiţi prin Ministerul Ad­mi­nis­traţiei şi Internelor şi 8.000 pensionari plătiţi prin Serviciul Român de Informaţii, cu o pensie medie lunară de 1.755 lei.
Şomaj
Indemnizaţia de şomaj plătită de stat în 2011 va avea o valoare cu 10% mai mică faţă de acest an. Nivelul indemnizaţiei medii de şomaj va fi anul viitor în scădere, de la 523 lei la 476 lei. Indemnizaţia de şomaj pentru absolvenţi va fi îngheţată la 300 lei, deşi se estimează o creştere a numărului de persoane care vor încasa ajutoare de şomaj.
Numărul estimat al beneficiarilor de indemnizaţie de şomaj este în creştere comparativ cu proiecţia din bugetul pe 2010, ajungând de la 280.000 la 449.000 persoane, în timp ce numărul absolvenţilor care vor primi indemnizaţie de şomaj ar urma să crească, de la 10.000 la 45.000 beneficiari. Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe perioade între 6 şi 12 luni, în funcţie de durata stagiului de cotizare.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 26 noiembrie 2010
Foto: Romania libera

joi, 11 noiembrie 2010

Cresc sau nu salariile bugetarilor in 2011

Fondul de salarii, preconizat să rămână acelaşi din perioada de austeritate -  http://htxt.it/cilU

marți, 9 noiembrie 2010

Cat incaseaza revolutionarii din indemnizatii

Cat incaseaza revolutionarii din indemnizatii - http://htxt.it/UuZU

Din numărul total al revoluţionarilor, 65% beneficiază de indemnizaţii potrivit prevederilor Legii Recunoştinţei. În acest an, suma totală alocată de la bugetul asigurărilor sociale pentru indemnizaţiile revoluţionarilor este de aproape 69 milioane de euro.
Indemnizaţia medie lunară încasată de un revoluţionar este de 1.770 lei, potrivit datelor comuncate de Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluţionarilor (SSPR). Din totalul celor 21.053 de revoluţionari cărora li s-au reverificat dosarele în baza Legii Recunoştinţei, doar 13.696 persoane „au decizii în plată la casele de pensii”, adică 65% din total.
Secretarul de Stat SSPR, George Costin susţine însă că acesta e deocamdată numărul maxim de beneficiari de indemnizaţi, iar faptul că aceştia au decizii de plată la casele de pensii nu înseamnă că şi încasează indemnizaţia.
Citeste integral articolul la adresa:

http://www.romanialibera.ro/blog/romulus.cristea/

luni, 31 mai 2010

Statul ameninta: taiem 25% acum sau 70% la anul

Buget. Ce se întâmplă dacă eşuează programul de austeritate
Salariile bugetarilor ar putea să scadă cu 70% în 2011, dacă măsurile anunţate de guvernanţi privind reducerea cheltuielilor bugetare nu vor da rezultate.

Romulus Cristea

Concedierile din sistemul bugetar vor continua, pentru astuparea unor găuri de la buget fiind nevoie de o reducere a numărului angajaţilor la stat cu aproape 70.000, după cum rezultă din analizele realizate de Guvern. De asemenea, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a avertizat luni că, dacă măsurile de austeritate propuse de Guvern nu vor da rezultatele scontate, salariile bugetarilor ar putea scădea cu 30-50% în 2011 şi că este posibil chiar să existe reduceri de 70%, dacă nu se reduc cheltuielile cu salariile în sistemul bugetar.
„Este posibil să scadă salariile în 2011 şi cu 70%, dacă nu luăm aceste măsuri acum.
Dacă nu vom avea rezultate cu măsurile de austeritate cade Guvernul", a afirmat Mihai Şeitan. Referitor la plata pensiilor, ministrul Muncii a declarat că, fără o diminuare cu 15% a acestora, ar fi fost nevoie de încă 800 de milioane de euro. Fostul demnitar Dumitru Pelican, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) în Guvernul Tăriceanu, apreciază însă că măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare prin disponibilizări şi micşo-rări de salarii nu sunt soluţii pe termen lung, iar în câteva luni ar putea fi nevoie de alte alternative pentru redresarea bugetului.

„Ţara este într-o prăpastie, iar măsurile de austeritate solicitate de guvernanţi nu sunt nişte măsuri anticriză, lucru confirmat şi de oficialii BNR. Este aproape sigur
că măsurile de austeritate propuse vor fi puse în aplicare, de concedieri nu vor scăpa bugetarii, însă rămâne de văzut ce măsuri economice se vor aplica. Peste două-trei luni, când se va constata că banii rezultaţi din constrângerile salariale nu sunt suficienţi, este de aşteptat să se aplice majorări de taxe şi impozite", ne-a declarat Dumitru Pelican. Fostul şef al ANOFM susţine că nu deficitul mare din bugetul de pensii este o problemă insurmontabilă.
„Deficitul la bugetul de pensii este de 1,7 miliarde euro. Însă nu suntem singura ţară cu un asemenea deficit. Şi cum ar fi putut fi altfel, în condiţiile în care sunt 5,8 milioane de pensionari şi 4,3 milioane de salariaţi (din care 1,4 milioane la stat)? Problema ţine de gestionarea banilor, de aplicarea unor soluţii eficiente", spune Dumitru Pelican. La finalul şedinţei Guvernului,  ministrul Muncii a anunţat că pensiile vor fi reduse cu 15% începând de la 1 iunie, deoarece acestea sunt un drept lunar, în schimb salariile, normate la oră, ar putea fi reduse cu 25% doar de la data intrării în vigoare a legilor pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea.
„Pensiile sunt un drept lunar, pentru că, atunci când o persoană iese la pensie, chiar de la jumătatea lunii primeşte pensia integral pe luna respectivă. Pe luna iunie pensiile se plătesc în iulie, iar dacă legea privind pensiile intră în vigoare în iunie, pensiile vor putea fi reduse cu 15% începând de la 1 iunie. În cazul salariilor, deoarece este vorba de plata cu ora şi cu ziua, iar reducerea cu 25% s-ar putea aplica doar de la data intrării în vigoare a legii cu măsurile de austeritate. În acest caz, este posibil ca legea să nu se poată aplica retroactiv", a declarat Mihai Şeitan, citat de Mediafax, după şedinţa de guvern în care au fost avizate proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor bugetare şi cel al pensiilor.

Contribuţii pentru drepturile de autor
Pentru veniturile obţinute din drepturile de autor se vor plăti contribuţii pentru pensie, sănătate şi şomaj. Guvernul are în vedere un proiect de lege care va viza lărgirea bazei de impozitare, astfel încât în categoriile celor care plătesc con-tribuţii să intre şi cei care nu contribuie în prezent.
„Vom asigura o lege prin care drepturile de autor, PFA-urile, convenţiile civile să fie văzute ca elemente salariale şi să devină contribuabile pentru pensie, sănătate şi şomaj, ca orice salariu", a declarat Mihai Şeitan, ministrul Muncii.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010
Foto: Romania libera

duminică, 30 mai 2010

Cât câştigă statul din grevă

Buget. Economiile statului de pe urma încetării lucrului sunt mai mari decât pierderile
Salariile bugetare costă 45 milioane euro pe zi. În cazul în care toţi angajaţii de la stat ar intra în grevă, pierderile nu ar depăşi 30 milioane euro pe zi. Practic, pentru fiecare doi euro neîncasaţi, statul economiseşte trei euro.

Romulus Cristea

Fiecare zi de grevă a angajaţilor statului aduce prejudicii între 10 milioane de euro pe zi - dacă vor intra în grevă o treime din angajaţi - şi 30 de milioane de euro pe zi, în cazul teoretic în care toţi ar înceta activitatea, potrivit calculelor făcute de patronate. Pe de altă parte, cheltuielile salariale ale statului ajung la 45 de milioane de euro pe zi lucrătoare. Asta înseamnă că fiecare zi de grevă duce la o scădere a deficitului bugetar. Practic, două luni de grevă bugetară din cele şapte rămase ar face să nu mai fie nevoie de tăieri din salariile lunare. Pe de altă parte, o grevă ar putea duce la blocarea unei mari părţi din activitatea economică privată.

In grevă
Greva pe termen nedeterminat anunţată de confederaţiile sindicale va implica participarea la proteste, în perioada 31 mai-4 iunie, a unui număr de 700.000-1.200.000 de persoane, în principal din sectoarele bugetare (învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii). Protestele vor fi susţinute prin greve de solidaritate (care implică întreruperea totală a lucrului cel puţin pe durata a 24 de ore) în alte sectoare economice.

Reprezentanţii patronatelor estimează că fiecare zi de grevă poate însemna pagube economice estimate între 10 milioane şi 30 milioane euro, iar în cazul extrem al paralizării totale a activităţilor economice, pagubele se vor cifra la 100 milioane euro zilnic. Dacă în grevă ar fi antrenaţi doar bugetarii şi fără a se asigura treimea de activitate obligatorie în anumite domenii, statul ar realiza economii la buget de aproximativ 45 milioane lei/zi, în condiţiile în care ponderea în PIB a salariilor angajaţilor la stat este de aproape 10%

Încasări zero la Garda Financiară
Într-o primă etapă au anunţat participarea la grevă salariaţii din învăţământ şi funcţionarii publici. În ambele cazuri, în zilele de protest propriu-zise statul va realiza o economie  neacordând de la buget salariile cuvenite pentru perioada de protest. Însă, în cazul funcţionarilor din administraţia centrală şi locală, pagubele sunt dificil de cuantificat, practic nemairealizându-se încasări din taxe şi impozite, iar controlul evaziunii fiscale prin autoritatea de stat nu va putea fi realizat. Salariul mediu brut în administraţie este de 1.700 lei, însă trebuie avut în vedere că, doar într-o singură zi, încasările de la Garda Financiară pot ajunge la 1,3 milioane euro, spune Sebastian Opres­cu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).
„Din administraţia centrală şi locală vor participa la grevă 130.000 de funcţionari. Se vor prezenta la locul de muncă, dar nu vor efectua activităţile zilnice. Activităţile în instituţii precum Inspecţia Muncii
, Garda Financiară, ministere vor fi blocate, nu se vor face încasări şi nu se va lucra cu publicul. În jurul datei de 4 iunie, vom bloca din nou toate activităţile.  Statul va face economii la salarii, dar neîncasările vor fi imense, nu ştiu cui îi va conveni această situaţie", a precizat preşedintele SNFP. Sindicaliştii din transporturi
au anunţat, de asemenea, acţiuni de solidarizare sau greve. O situaţie interesantă este la Metrorex, angajaţii metroului având în vedere întreruperea lucrului. La fel, salariaţii RATB doresc să se solidarizeze timp de o zi cu ceilalţi bugetari. Iar cum greva de solidaritate nu impune asigurarea unei treimi din activitaţi, protestele celor de la RATB şi Metrorex ar putea afecta grav activităţile economice din Bucureşti, prin întreruperea transportului public.

Greva aduce economii Metrorexului
Activităţile Metrorex sunt subvenţionate de stat, la fel şi costul biletului de călătorie.  Întreruperea lucrului la metrou nu va produce din această cauză pagube mari societăţii comerciale Metrorex, însă indirect, prin întârzierea angajaţilor din alte domenii la locurile de muncă, afectează activităţile altor companii.
„Nu eu, un lider de sindicat a spus că greva de la metrou nu produce pagube. Poate că aşa este, nu se lucrează, nu plătim salarii, nu avem costuri cu energia. Probleme intervin însă cu cei  650.000 de călători pe care îi transportăm zilnic. La greva de anul trecut s-au făcut nişte estimări ale pagubelor (46.000 euro) pe care le-a avut Metrorex, luându-se în considerare despăgubirile care trebuiau plătite călătorilor pentru abonamente.
Au existat însă unele cazuri absurde de-a dreptul, unii cetăţeni s-au prezentat la Protecţia Consumatorilor cu chitanţe de taxi şi s-a decis să-i despăgubim noi. Dacă pentru cei cu abonamente înţelegem că trebuie despăgubiţi, în alte cazuri aceştia ar trebui să dovedească că folosesc curent transportul cu metroul", spune Gheor­ghe Udrişte, director general Metrorex. 
O altă situaţie paradoxală remarcată de reprezentanţii Metrorex este aceea că, în ziua de grevă a angajaţilor de la RATB, numărul călătoriilor cu metroul nu a crescut, ceea ar putea indica că mulţi profită de situaţia creată. „Analizând statisticile noastre se poate interpreta că  mulţi dintre salariaţii care lucrează în alte domenii, în sectorul privat, se folosesc de oportunitatea unei greve pentru a găsi metode de a lipsi de la serviciu", a mai precizat Gheorghe Udrişte.

Activităţi blocate în zeci de mii de firme
Refuzul sindicatelor de a se aşeza la masa dialogului social şi blocarea sau amânarea negocierilor cu FMI vor pune statul în situaţia de a nu-i mai putea plăti nici pe bugetari, nici pe pensionari, cu efecte dramatice asupra populaţiei,  afirmă Dan Matei Agathon, purtător de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. „Fiecare zi de grevă generală aduce României un prejudiciu de 10 milioane euro şi blochează activitatea a zeci de mii de firme care oricum fac faţă cu greu crizei. Atragerea angajaţilor din sectorul privat în aceste proteste nu face decât să mărească posibilele pagube, blocând exact acele sectoare economice care menţin bruma de funcţionalitate a economiei româneşti şi care susţin, până la urmă, chiar sectorul bugetar. Pagubele vor creşte geometric cu fiecare zi de grevă, prin blocaje succesive şi prin însumarea degringoladei şi a haosului creat", ne-a declarat  Agathon.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR) estimează însă că, pe termen lung, efectele unei greve generale în sectorul bugetar sunt dezastruoase, pierderile în economie putând ajunge şi la 30 milioane euro pentru fiecare zi de grevă.  „În cazul extrem, care nu este posibil totuşi în cazul României, pierderile economice  ar fi de 100 milioane euro pentru fiecare zi de grevă generalizată care ar cuprinde şi sectorul privat. Nu este o situaţie cu care ne vom confrunta. Dacă bugetarii vor întrerupe lucrul pentru o perioadă mai mare, pierderile economice zilnice s-ar situa până în 30 milioane euro/zi. O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale", susţine Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR.

Cine intră în grevă
Liderii celor cinci mari confederaţii sindicale au anunţat pentru data de 31 mai grevă generală şi de solidaritate în domenii precum învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii.
În administraţia publică locală şi centrală, aproape toţi funcţionarii vor întrerupe lucrul cel puţin în ziua de luni. Liderii sindicali estimează că aproximativ 200.000 de funcţionari (de la Vamă, Garda Financiară, primării, prefecturi etc.) vor fi angrenaţi în proteste. Sindicatele din administraţia publică ce au declarat greva de solidaritate nu vor avea obligaţia asigurării unei treimi din activitate.
În învăţământul superior, Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământul Universitar „Alma Mater", spune că angajaţii vor participa la greve în marile centre, precum Bucureşti (cel puţin Universitatea Politehnică), Craiova, Iaşi, Cluj Napoca, Piteşti, Constanţa şi Târgovişte.
În învăţământul preuniversitar situaţia este încă neclară, o parte din liderii sindicali (de la Federaţia „Spiru Haret") susţin greva, alţii au anunţat că vor participa la activităţile şcolare, iar ministrul Daniel Funeriu a anunţat că „examenul de bacalaureat se va desfăşura în condiţii normale, din 31 mai".
În sănătate, sindicatele au declarat grevă de solidaritate pentru a susţine acţiunile celorlalte organizaţii sindicale, însă în acest domeniu exista prin lege obligativitatea asigurării activităţii prin preluarea tuturor cazurilor medicale de urgenţă.
În transporturi, metroul nu va funcţiona luni,  până la ora 16.00, când va fi reluată activitatea.  La CFR încă se mai poartă discuţii privind oportunitatea participării la grevă. Transportul în comun de suprafaţă va fi asigurat
parţial, doar o parte din şoferii de pe troleibuze şi tramvaie acceptând să întrerupă lucrul.
"O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale." Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010
Foto: Romania libera

joi, 13 mai 2010

Croitoru: 500.000 de bugetari stau degeaba

Profesorii şi medicii reprezintă mai puţin de jumătate din angajaţii de la stat. 

Romulus Cristea

Chiar dacă estimările din ultima perioadă indică că în sectorul bugetar ar fi angajaţi 100.000-200.000 de oameni a căror productivitate a muncii este foarte redusă, situaţia reală se referă la 500.000 de oameni care „nu au ce să facă în sectorul bugetar", potrivit declaraţiilor lui Lucian Croitoru făcute în cadrul unei întâlniri cu doctoranzii de la Academia de Studii Economice
.


Consilierul guvernatorului BNR, citat de Mediafax, consideră că principala preocupare a Guvernului trebuie s-o reprezinte „curăţarea bugetului", care în momentul de faţă este plin de „foarte multe mizerii". Aproape jumătate din angajaţii din sectorul bugetar lucrează în administraţia publică centrală, în principal în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat, iar cele mai puţine posturi sunt ocupate în sistemul de sănătate şi universităţi (sub jumătate din total), conform unui document al Ministerului Finanţelor elaborat în ultimul trimestru din 2009. În luna martie, numărul total de posturi ocupate în sectorul bugetar se ridică la 1.360.376 persoane, dintre care 674.051 în administraţia publică centrală şi 686.325 în administraţia locală.

„Stimulentele" din administraţie: 1,1 miliarde lei
Fondul de stimulente rezervat angajaţilor din instituţii publice a depăşit anul trecut 1,1 miliarde lei, pentru un număr mediu total de 336.648 posturi plătite, fără ca nivelul câştigului salarial mediu brut total să scadă în majoritatea instituţiilor sub 3.000 lei. Cel mai mare fond de stimulente a fost în Ministerul Finanţelor (890,7 milioane lei) şi Ministerul Muncii (213,2 milioane lei). Un fond important de stimulente a fost achitat şi în Ministerul Mediului (13,99 milioane lei). Stimulente au fost plătite unor angajaţi ale căror câştiguri salariale medii brute nu au scăzut în cele mai multe cazuri sub 3.000 lei, ci au urcat şi până la 9.700 lei. Cele mai mari câştiguri salariale medii brute din instituţii care au rezervat astfel de fonduri de stimulente sunt indicate pentru Consiliul Superior al Magistraturii (9.771 lei), Înalta Curte de Casaţie (8.753 lei), Curtea de Conturi (6.255 lei), Ministerul Public (6.002 lei), Ministerul Justiţiei (4.626 lei), Secretariatul General al Guvernului (3.209 lei), Ministerul Administraţiei şi Internelor (3.161 lei). Fondul total de salarii la nivelul instituţiilor publice a depăşit 12,4 miliarde lei.

În următorii ani, 250.000 de bugetari mai puţin
Din totalul posturilor din sectorul bugetar, 389.910 sunt ocupate în educaţie şi 194.886 în sănătate, în timp ce în instituţii administrative lucrează 410.926 persoane la nivel central şi 364.654 persoane la nivel local. Numărul total al angajaţilor cu statut de funcţionari publici este de 148.000. „Numărul bugetarilor cu statut de funcţionari publici nu depăşeşte 148.000, iar în ultimii ani 18.000 de funcţionari au ieşit din sistem. Din totalul bugetarilor, funcţionarii reprezintă 10%. În ultima perioadă, au fost disponibilizaţi funcţionari publici din instituţii precum Inspecţia Muncii şi Protecţia Consumatorilor", ne-a declarat Liviu Toader, vice-preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici. Peste 140.000 de angajaţi din sectorul public vor fi disponibilizaţi până la începutul anului viitor, pentru a menţine cheltuielile de personal în 2011 în limitele convenite cu FMI. Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat, luni, că personalul din sectorul public ar trebui să scadă pe termen mediu, în următorii ani, cu 250.000 de salariaţi, respectiv o reducere similară angajărilor suplimentare din perioada 2006-2008.

1.200 euro, pensia medie pentru „speciali"
Guvernul plăteşte lunar pensii medii de serviciu în cuantum cuprins între 1.176 lei şi 9.182 lei pentru un număr de peste 8.340 parlamentari, diplomaţi, magistraţi etc. Statul cheltuieşte anual 120 milioane euro pentru plata pensiilor speciale către 8.342 persoane, reprezentând 0,14% din totalul pensionarilor. Astfel, pensia medie lunară pentru categoriile „speciale" este de aproape 1.200 euro. Din totalul beneficiarilor, 694 sunt diplomaţi, care încasează o pensie medie de 4.270 lei, 1.737 sunt foşti angajaţi din industria aeronautică, cu o pensie medie de până la 9.182 lei, iar 511 sunt parlamentari, cu o pensie de 3.634 lei.


Distribuţia bugetarilor:
instituţii finanţate integral de la bugetul: 345.681 salariaţi
instituţii finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale: 10.575 salariaţi
instituţii subvenţionate din bugetul de stat: 39.123 salariaţi
unităţi sanitare finanţate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate: 194.886 salariaţi
universităţi de stat: 68.239 salariaţi
învăţământul preuniversitar: 321.671 salariaţi
autorităţi executive locale: 298. 281. salariaţi

Articol aparut in ziarul Romania libera din 14 mai 2010
Foto: Romania libera

luni, 2 noiembrie 2009

BERD ne recomanda adoptarea de reforme pentru mediul de afaceri

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) prognozeaza pentru anul in curs o scadere a economiei romanesti cu 8%, iar pentru 2010 se astepta sa se inregistreze o usoara crestere de 1%, potrivit Raportului de Tranzitie pe 2009. Totodata, analistii BERD opineaza ca Romania are nevoie, in actualul context al crizei economice, de reforme pentru mediul de afaceri, iar Guvernul trebuie sa restranga cheltuielile publice. 


Romulus Cristea



Impactul recesiunii asupra veniturilor la bugetul de stat ar putea fi atenuat daca Guvernul va restrange cheltuielile publice conservand astfel stabilitatea microeconomica, in acelasi timp respectandu-si si obiectivele de deficit bugetar stabilite cu institutiile financiare internationale. BERD a avertizat ca Romania trebui sa adopte reforme in justitie si in procedurile de inregistrare a afacerilor pentru ca firmele romanesti sa-si mentina competitivitatea pe piata Uniunii Europene in actuala situatie de criza economica globala.
Raportul mai indica ca principale dificultati ale mediului de afaceri, nivelul scazut al fortei de munca calificate si sistemul de impozitare.
Daca pentru acest an, analistii BERD estimeaza o scadere economica de 8%, pentru anul 2010 se prognozeaza o crestere de 1%.
Raportul mai indica ca principale dificultati ale mediului de afaceri nivelul scazut al fortei de munca calificate si sistemul de impozitare.
Referitor la deficitul de cont curent al Romaniei, estimarile indica o ajustare la circa 6% din PIB in 2009 de la un nivel de 12,3% din PIB in 2008. Investitiile straine directe vor scadea pana la sfarsitul anului cu 64%.
„Investitiile straine directe au inregistrat deja o scadere de 53%, iar mediul economic defavorabil, probabil va accentua aceasta scadere in continuare. Cat priveste mediul de afaceri din Romania, observatiile din raportul BERD confirma situatia actuala. |inand cont de actuala criza, companiile romanesti trebuie sustinute si ajutate sa se dezvolte. Reformele pentru mediul de afaceri ar trebui sa includa si un Cod fiscal care sa vina in sprijinul dezvoltarii companiilor sI care sa nu constituie doar un instrument de colectare a banilor de catre stat”, a precizat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Referitor la sistemul bancar din Romania, institutia financiara internationala sustine ca principalele banci au reactionat bine in contextul actual al crizei. Ponderea ridicata a finantarii bancilor straine creaza vulnerabilitati la iesirile de capital, ceea ce ar putea avea efecte secundare de propagare asupra sectorului bancar, companiilor sI gospodariilor.
„Reformele pentru mediul de afaceri ar trebui sa includa si Codul fiscal care sa vina in sprijinul dezvoltarii companiilor, nu doar sa constituie un instrument de colectare a banilor de catre stat”
Cristian Parvan,  secretar general AOAR
„Cu toate acestea, riscul este redus de sustinerea puternica din partea institutiilor financiare si angajamentul bancilor – mama fata de subsidiarele din Romania”, se mentioneaza in raport.
 BERD estimeaza ca „incetinirea cresterii economice va avea un impact negativ asupra exporturilor, iar criza globala de lichiditati va exacerba presiunile de finantare externa si ar putea incetini investitiile interne”. Sectoarele economice care utilizeaza imprumutul pentru finantarea investitiilor, precum cel constructiilor sau imobiliare, vor fi cel mai grav afectate.


Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 noiembrie 2009
Foto: Romania libera




miercuri, 28 octombrie 2009

Fermierii forteaza plata subventiilor

Crescatorii de animale nu mai au rabdare si cer guvernantilor sa plateasca urgent si intr-o singura transa subventiile pentru zootehnie. Pentru a fi mai convingatori peste 1300 de fermierii au organizat, miercuri, proteste, in mai multe puncte din Capitala. Ministrul Agriculturii, Radu Berceanu sustine insa ca, deocamdata, visteria este goala iar solutia este plata in transe, ca si in anii precedenti.


Romulus Cristea



Statul trebuie sa acorde fermierilor, in conformitate cu legislatia europeana subventii pentru animale si suprafetele agricole. Pentru acest an, subventia pe cap de animal a fost stabilita la un plafon maxim de 571 lei pentru bovine si 44 lei pentru ovine si caprine. Pana in prezent, in bugetul Ministerul Agriculturii nu s-au gasit bani decat pentru plata unei prime transe de subventie de 200 lei pe cap de bovina, pentru restul platilor propunandu-se diverse variante, in transe, pana in februarie-martie 2010. Reprezentantii organizatiilor profesionale si sindicale ale crescatorilor de animale nu au fost de acord cu propunerea guvernatilor de plata in transe a subventiilor sI au iesit marti in strada. Crescatorii de vite au protestat in fata Ministerului Finantelor si apoi la Cotroceni, iar reprezentantii crescatorilor de ovine au pichetat sediul Ministerului Agriculturii.
„Cerem plata subventilor in maximum o luna pentru a putea cumpara  furajele necesare pentru animale la un pret mic si sa nu mai riscam ca anul trecut cand platile s-au facut in februarie cand nu puteam achizitiona decat furaje scumpe”, ne-a declarat presedintele Sindicatului National al Crescatorilor de Ovine si Caprine, Marcel Andrei.
De asemnea, reprezentantii reprezentantii crescatorilor de taurine au amenintat cu un nou calendar prelungit al protestelor, dar si cu blocarea drumurilor nationale  daca nu vor primi integral subventiile pana la sfarsitul lunii viitoare.
Liviu Harbuz, fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii, sustine ca autoritatilor romane au avut aprobarea Comisiei Europene pentru plata subventiilor destinate fermierilor si „este un angajament ferm, termenul de plata fiind stabilit pentru luna octombrie”.
Radu Berceanu, ministrul interimar al Agriculturii, le-a solicitat  crescatorilor de animale sa accepte ca pana la sfarsitul anului sa fie acordata doar o parte din subventia la bovine si ovine, iar restul platilor sa fie efectuate în primele doua luni din 2010, spunand ca bugetul nu permite, in prezent, alocarea tuturor banilor. Ministrul Berceanu a adus ca argument faptul ca sistem de plata a subventiilor in mai multe transe a fost aplicat si în 2008, când economia era in plin avant, iar subventiile au fost achitate integral pana in februarie 2009.
„Daca cumva se mai aduna bani pâna la sfârsitul acestui an, de la ministere care nu cheltuiesc toti banii si de la Fondul de rezerva, poate mai dam câte ceva. Nu vrem sa ne angajam la plati pe care nu le putem face, dar stim sigur ca putem aloca suma integral în primele luni ale anului viitor. Daca fermierii nu accepta propunerea, vor continua protestele, dar nu vad ce altceva putem face”, a declarat Radu Berceanu, într-o conferinta de presa sustinuta la Guvern.


Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 octombrie 2009
Foto: Romania libera


marți, 20 octombrie 2009

Din top, Romania a ajuns in coada clasamentului UE la constructii

» Criza din sectorul constructiilor se accentueaza si deocamdata nu sunt semne de redresare nici pentru urmatoarele luni. Antreprenorii spun ca se semneaza din ce in ce mai putine contracte, iar situatia va fi critica cel putin pana in al doilea trimestru din 2010. Prabusirea este consemnata si in statisticile europene, lucrarile de constructii in Romania inregistrand in august cea mai mare scadere din UE.

Romulus Cristea


Activitatile din sectorul de constructii din Romania s-au redus in august cu 29% fata de aceeasi luna din 2008, fiind cea mai mare scadere din UE. Pe ansamblul blocului comunitar, activitatile din constructii si-au redus ritmul anual cu numai 11,1%, raportat la acelasi interval, a anuntat Oficiul European de Statistica – Eurostat. Pe pozitiile urmatoare s-au clasat Spania si Slovenia, unde in  constructii s-au raportat in august scaderi de 21,1%, respectiv de 19,6% fata de luna similara din 2008. Cele mai mari cresteri de ritm anual au fost inregistrate in Polonia, de 9,9%, Suedia, de 9,5%, si Germania, de 1,9%.
"Scaderile consemnate la activitatile de constructii pentru Romania sunt dramatice. Nici in perioadele sezoniere sau in alte intervale mai putin bune nu s-au inregistrat astfel de scaderi, iar daca existau, erau cu o singura cifra. Pentru constructori problemele se vor agrava in urmatoarea perioada, nefiind semne de redresare.
De la o zi la alta se semneaza tot mai putine contracte si, foarte probabil, situatia va persista si dupa sfarsitul lunii martie", ne-a declarat Adriana Iftime, director general la Patronatul Societatilor din Constructii (PSC).

Trebuie mentionat ca Romania a inregistrat timp de 28 de luni un ritm pozitiv de crestere la volumul lucrarilor de constructii, primul recul fiind mentionat in februarie 2009, scaderea fiind de doar 1,1%. Pana la manifestarea primelor efecte ale crizei in constructii, Romania s-a mentinut in topul european de profil, cresterea maxima fiind consemnata in februarie 2008, la un ritm anual de 27%, in timp ce la nivel comunitar scaderea medie era de 3,1%. In zona euro activitatea de constructii a scazut in august cu 11,3% fata de a opta luna din 2008.
Constructiile de cladiri au scazut in a opta luna din 2009 cu 15% fata de luna similara din 2008 in UE si cu 15,9% in zona euro, in timp ce constructiile de inginerie civila au crescut cu 5,2% in UE si cu 3,5% in zona euro. In Romania, datele comunicate de Institutul National de Statistica indicau in august ca volumul lucrarilor de constructii a scazut la cladirile rezidentiale cu 38,5%, la cladirile nerezidentiale cu 24,4%, iar la constructiile ingineresti cu 21,6%. "In prezent, firmele de constructii au trecut, in lipsa comenzilor, la aplicarea unor masuri de supravietuire: reducerea de personal, micsorarea costurilor si renuntarea la unele facilitati acordate personalului. Scaderea activitatilor din constructii va continua, firmele cu capital strain deocamdata s-au retras, iar populatia ramane rezervata cand se pune problema unei investitii imobiliare", a precizat directorul general al PSC.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 21 octombrie 2009
Foto: Romania libera

luni, 19 octombrie 2009

Costurile sistemului public de pensii, risc pe termen lung

Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din Uniunea Europeana, potrivit Raportului de Sustenabilitate, editia 2009, publicat de Comisia Europeana. Studiul european avertizeaza ca impactul bugetar al imbatranirii populatiei ar putea depasi de cateva ori costurile actualei crize financiare si economice.

Romulus Cristea



In urmatorii 50 de ani, Romania va fi pe locul cinci in cadrul UE, in clasamentul statelor cu cea mai ridicata pondere in PIB a cheltuielilor cu pensiile, fiind depasita doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia si Cipru. In baza raportul Comisiei Europene, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR)  subliniaza ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (7,4 procente din 9,1 procente din PIB) provine din majorarea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
„Romania trebuie sa-si reformeze sistemul de protectie sociala (in principal sistemul public de pensii si sistemul de sanatate) pentru a incetini aceasta crestere a cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei”, precizeaza  raportul CE. In 2060, populatia Romaniei va numara doar 16,9 milioane de locuitori (fata de 21,3 milioane in 2010), dintre care doar 53,6% vor fi in varsta de munca (15-64 de ani), fata de 70% in 2010. Rata de dependenta a varstnicilor (numarul persoanelor peste 65 de ani raporat la numarul persoanelor cu varsta intre 15-64 de ani) este estimata sa creasca de la 21,3% `n 2010 la 54% in 2060. Aceste evolutii demografice nefavorabile vor pune presiuni mari pe bugetul public de pensii.
„Pentru Romania, raportul Comisiei Europene are trei concluzii. Prima este ca sistemul public de pensii este nesustenabil si trebuie reformat rapid si eficient, inclusiv prin dezvoltarea accelerata a pensiilor private, pentru ca altfel vom ajunge in scurta vreme sa cheltuim jumatate din bugetul tarii numai pe pensii, fata de un sfert in prezent. A doua concluzie este ca sistemul de pensii private care a fost introdus recent in Romania si care functioneaza de 10-15 ani in alte state din Europa Centrala si de Est are rezultate bune, merge eficient si reduce presiunea pe sistemul public de pensii, adica exact motivul pentru care a fost aplicat initial. A treia concluzie si cea mai importanta este ca, daca vrem ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin cresterea accelerata a contributiei virate in Pilonul II si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in Pilonul III”, a declarat Crinu Andanut, presedintele APAPR.
In urmatorele cinci decenii, potrivit estimarilor CE, cheltuielile Romaniei cu pensiile in PIB vor creste de la 8,4% (in 2010) la 15,8% in (2060).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 20 octombrie 2009



miercuri, 22 aprilie 2009

Romania, al treilea deficit bugetar din UE

» Cu un deficit bugetar de 5,4%, Romania s-a situat anul trecut pe locul trei in Uniunea Europeana, potrivit Biroului European de Statistica, Eurostat. In functie de raportul dintre datoria guvernamentala si PIB, de 13,6%, Romania s-a plasat, la nivel comunitar, pe penultimul loc.

Potrivit datelor ministerului Finantelor, deficitul bugetului general consolidat pentru anul 2008 a reprezentat 4,8% din PIB, fiind calculat dupa metodologia romaneasca. Daca s-ar fi aplicat standardele UE, atunci ar fi fost mai mare cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, a declarat, la inceputul lunii martie, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. Diferenta fata de metodologia de calcul UE provine din includerea cheltuielilor aferente Fondului Proprietatea si a altor obligatii.

Sapte state au inregistrat surplusuri
Pentru acest an, Finantele au convenit cu specialistii FMI un deficit bugetar de 4,6% dintr-un PIB de 531 miliarde lei, calculat pe standarde romanesti. Dupa primul trimestru, deficitul a ajuns deja la 1,56% din PIB, pe fondul scaderii drastice a veniturilor. Conform datelor furnizate de Eurostat, cele mai mari deficite bugetare ca pondere in Produsul Intern Brut (PIB) au fost inregistrate in Irlanda (-7,1%), Marea Britanie (-5,5%), Romania (-5,4%), Grecia (-5%), Malta (-4,7%), Letonia (-4%), Polonia (-3,9%), Spania (-3,8%), Franta (-3,4%), Ungaria
(-3,4%), Lituania (-3,2%) si Estonia (-3%). sapte state europene au inregistrat surplusuri bugetare in 2008, respectiv Finlanda (4,2%), Danemarca (3,6%), Luxemburg (2,6%), Suedia (2,5%), Bulgaria (1,5%), Olanda (1%) si Cipru (0,9%). "Pe total, cinci state membre ale UE au inregistrat anul trecut o imbunatatire a balantei guvernamentale raportate la PIB comparativ cu 2007, in timp ce situatia s-a inrautatit in 21 de tari si a ramas stabila doar intr-un stat", mentioneaza Biroul de Statistica European.

Datorii guvernamentale
Din punct de vedere al raportului dintre datoria publica si PIB, Romania se situeaza pe penultimul loc din UE. Cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale in PIB au fost inregistrate in Estonia (4,8%), Romania (13,6%), Bulgaria (14,1%), Luxemburg (14,7%) si Lituania (15,6%).
Noua dintre statele comunitare au avut in 2008 raportul dintre datoria guvernamentala si PIB mai mare de 60%, respectiv Italia (105,8%), Grecia (97,6%), Belgia (89,6%), Ungaria (73%), Franta (68%), Portugalia (66,4%), Germania (65,9%), Malta (64,1%) si Austria (62,5%).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 aprilie 2009

Foto: Romania libera