A crescut evaziunea fiscala sau a scăzut spaga

TAXE. Garda a descoperit obligaţii fiscale datorate la buget de patru ori mai mari decât anul trecut.

În primele cinci luni ale anului, totalul obligaţiilor fiscale suplimentare stabilite în urma controalelor efectuate de Fisc a fost de aproape 4 miliarde lei, faţă de un miliard de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Romulus Cristea

Punerea în func­ţiune şi eficientizarea unor noi sisteme de control al evaziunii vor dura 12-18 luni, a declarat marţi Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, care a mai precizat că este greu de estimat suma ce se va constitui venit la bugetul de stat în urma acţiunilor de combatere a evaziunii fiscale. „Atât timp cât discutăm despre o piaţă în care avem între 20 şi 40% piaţă neagră, este foarte greu să faci o estimare de venituri. În România nu există date statistice legate de piaţa gri, neagră. Avem doar estimări. Ele nu sunt estimări oficiale. Din miliardul despre care se discută că îl pierdem din contrabanda de ţigări, putem spune că în acest an câteva sute vor fi recuperate, iar anul viitor mai mult de jumătate", a menţionat Vlădescu.

În perioada ianuarie-mai, Garda Financiară a efectuat peste 85.000 de controale. În urma acestor acţiuni au fost aplicate 57.000 de amenzi în valoare totală de 118 milioane lei. Comisarii Fiscului au stabilit că totalul obligaţiilor fiscale suplimentare rezultate în urma controalelor a fost de peste 4 miliarde lei (circa un miliard euro), iar măsurile asigurătorii puse sunt de 2,7 miliarde lei. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, Garda Financiară a desfăşurat peste 70.000 de acţiuni de control inopinat, în urma cărora au fost încheiate aproximativ 79.000 de acte de control, potrivit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Au fost aplicate 51.000 de amenzi, prejudiciul stabilit fiind de peste un miliard de lei. Comparând datele, rezultă că în acest an comisarii de la Fisc au stabilit, în urma activităţii de control, obligaţii fiscale ale agenţilor economici de patru ori mai mari decât anul trecut, în aceeaşi perioadă. Întrebarea firească ce se pune în această situaţie este dacă evaziunea fiscală a explodat sau dacă Fiscul a devenit, subit, eficient

şi incoruptibil.

85.000 de controale  a efectuat Fiscul în primele cinci luni ale anului şi a aplicat 57.000 de amenzi  de peste 110 milioane lei.

În cadrul conferinţei de marţi pe tema combaterii evaziunii fiscale şi a contrabandei cu ţigări, ministrul Vlădescu a susţinut că sunt mari probleme şi în ceea ce priveşte evaziunea „măruntă". „În acest moment, pentru toate segmentele implicate în lupta cu evaziunea fiscală există o decizie foarte clară privind toleranţa zero faţă de evaziunea fiscală. Partea grea este cea legată de evaziunea măruntă, în pieţe, unde se vând cantităţi mici de produse. Sunt probleme legate de educaţie şi de sărăcie. O măsură este şi cea legată de educarea cetăţenilor", a subliniat Vlădescu.

Evaziunea în România

Piaţa neagră în economie - ­20-40%

Contrabanda cu ţigări - un miliard de euro

Evaziune fiscală ridicată la produse accizabile

Evaziune „măruntă" în pieţe

Articol aparut in ziarul Romania libera din 9 iunie 2010

Foto: Romania libera

Romanii mananca mai putin

Romulus Cristea

» Consumul de carne din Romania este cu 20% mai mic decat media tarilor europene.

» Volumul vanzarilor la lapte si branzeturi a scazut cu 20% in primele patru luni.

Romania, Bulgaria si Estonia sunt tarile Uniunii Europene cu cel mai mare ritm de scadere a volumului vanzarilor cu amanuntul, inclusiv la categoria de alimente, bauturi si tigari. Ca urmare a crizei economice, pe fondul cresterii somajului si al reducerii drastice a creditarii, consumul populatiei tot scade, incepand din decembrie anul trecut. Romanii mananca in prezent si mai putin decat cu o luna in urma, desi, in general, consumul inregistrat la alimentele de baza era mai mic decat in celelalte tari ale Uniunii Europene. Fie ca este vorba despre carne, lapte si branzeturi sau uleiuri si grasimi vegetale, Romania inregistreaza un nivel mai scazut al consumului decat media UE. De exemplu, romanii mananca cu 20% mai putina carne decat occidentalii, consuma lapte de 4-5 ori mai putin decat alti europeni, iar consumul de ulei este la mai putin de jumatate.

In urma cu un an, cand criza inca nu se manifesta la amploarea de astazi, analistii economici estimau ca abia peste cinci ani vom ajunge la un consum pentru alimentele de baza comparabil cu media UE. In aprilie, potrivit datelor Biroului European de Statistica – Eurostat, vanzarile in tara noastra au scazut cu aproape 10 procente fata de aceeasi perioada a anului 2008 si de sapte ori fata de media din Uniunea Europeana. Valentin Blanaru, director general al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui – APRIL, apreciaza ca, per total, in ultimele patru luni, volumul vanzarilor la lapte si produse din lapte a inregistrat o scadere de 20%.

"Pentru perioada urmatoare este dificil de facut o apreciere, dar exista atat posibilitatea de a mentine si pentru restul anului aceasta scadere a volumului la vanzari, cat si scenariul scaderii in continuare a consumului", a spus Blanaru. Volumul comertului a crescut in zece tari, a scazut in sase si a ramas stabil doar in Danemarca. In aprilie, comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, comertul cu amanuntul s-a redus cu 9,9% in Romania, iar la nivelul UE si al zonei euro – cu 1,4%, respectiv 2,3%. Pentru alimente, bauturi si produse din tutun, indicatorul a scazut cu 0,4%.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 iunie 2009