joi, 20 martie 2014
La TVR Internațional. Despre pariul cu agricultura, la emisiunea “România dus-întors”
marți, 27 octombrie 2009
Romania are cel mai redus nivel al contributiilor la pensii private
isi pierd increderea in sistem.
Romulus Cristea
Sistemul de pensii private obligatorii din Romania functioneaza cu cel mai redus nivel al contributiilor (2%) din intreaga lume, potrivit datelor centralizate de Asociatia Romana pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). Desi, potrivit legii, majorarea contributiei pentru Pilonul II (pensii private obligatorii) cu 0,5 puncte procentuale, de la 2% la 2,5%, ar fi trebuit aplicata inca din acest an, din cauza crizei economice suma necesara nu a fost prevazuta prin bugetul de stat pentru 2009. In proiectul de buget pentru 2010 este prinsa o crestere a contributiei pana la 2,5%, fata de 3%, cat era prevazut initial. Din aceste motive, investitorii straini din Romania au solicitat Guvernului sa revina la calendarul initial de contributii virate catre Pilonul II, pentru a nu afecta veniturile viitoare ale salariatilor de astazi.Initiativa investitorilor straini, coordonata de Camera de Comert a Olandei din Romania si la care au aderat Camera de Comert a Statelor Unite din Romania (AMCHAM), Consiliul Investitorilor Straini (FIC) si Camerele de Comert ale Italiei, Elvetiei si Marii Britanii din Romania, este al doilea demers de acest fel din 2009, dupa ce, in luna februarie, ambasadorii Olandei, Germaniei, Italiei, Marii Britanii si Statelor Unite ale Americii au semnat o scrisoare comuna care atrage atentia autoritatilor privind efectele negative multiple ale propunerii de inghetare a contributiilor virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii din Romania. "Este convingerea noastra ca, daca Guvernul nu revine la calendarul initial de contributii virate catre Pilonul II de pensii private, aceasta va afecta cu siguranta veniturile viitoare ale salariatilor romani de astazi, dar va avea si un impact negativ asupra intregii economii a Romaniei", a declarat directorul executiv al Camerei de Comert a Olandei din Romania, Nuria Simon Artigas.
luni, 5 octombrie 2009
Jumatate din veniturile romanilor se duc pe alimente
Cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor unei gospodarii (71,6%), urmate de impozite, contributii, cotizatii si taxe (16,7%) si cheltuieli de productie (6,9), iar cheltuielile pentru investitii au reprezentat doar 1,5% din totalul cheltuielilor gospodariilor pentru semestrul al doilea. Cheltuielile pentru produse agroalimentare, bauturi alcoolice si tutun reprezinta 48,9% din totalul cheltuielilor lunare ale unei gospodarii, in timp ce pentru cultura si recreere, cheltuielile sunt de 4,4%, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Cheltuielile pentru sanatate (4,5% din consum) si, mai ales, cele pentru educatie au inregistrat un nivel scazut, explicat prin faptul ca pentru satisfacerea acestor nevoi se apeleaza in cea mai mare parte la serviciile publice din cadrul sistemului asigurarilor sociale. Reprezentantii confederatiilor sindicale considera insa ca exista discrepante mari intre structura cheltuielilor gospodariilor de la noi comparativ cu celelalte tari europene.
"Saracia si, implicit, veniturile mici, daca este sa ne raportam la celelalte state UE, conduc la problemele pe care le avem cu structura cheltuielilor, unde pentru mancare cheltuim de cateva ori mai mult decat alte tari europene, iar pentru recreere si cultura de cateva ori mai putin. Pentru produse alimentare, in celelalte tari cheltuielile nu depasesc 15-18%. La capitolul cultura si recreere ne confruntam cu o alta discrepanta, in timp ce la noi cheltuiala este de 4,4%, in celelalte tari din UE cheltuielile se cifreaza la 10-15%, ajungand in unele cazuri pana la 20%", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA". Nici la servicii (un indicator al bunastarii) nu stam foarte bine, procentul alocat de gospodarii de 3,7 fiind cu mult sub intervalul european de 30-40%.
Pe langa alimente, o componenta a consumului cu pondere relativ mare in cheltuieli este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In perioada aprilie-iunie, potrivit INS, pentru intretinerea locuintei, romanii au alocat din cheltuielile de consum 18,7%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (14,3%) au provenit din consumul de utilitati (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).
Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 octombrie 2009
Foto: Romania libera
duminică, 7 iunie 2009
Criza ii invata pe romani sa puna bani deoparte
Romulus Cristea
Putin mai mult de jumatate din populatia Romaniei foloseste produse si servicii bancare, preferand In special produse precum conturi curente, carduri de debit si credite. La sfarsitul anului trecut, numai 15% din populatia care folosea servicii bancare avea un produs de economisire, Inregistrand astfel una dintre cele mai scazute rate de economisire din UE.
Criza financiara globala a determinat o schimbare evidenta a acestei tendinte: „Romanii au devenit tot mai preocupati de nevoia de a pune bani deoparte, fapt pe care l-am constatat In urma cresterii numarului de depozite In banca noastra. Unul din patru clienti ai nostri are acum un depozit la termen si, In primele cinci luni ale anului, am observat o crestere de 11% a volumului de economii generat de depozitele la termen In moneda nationala. In plus, de la Inceputul anului 2009, statul a eliminat impozitele pe veniturile din dobanzile la depozite, lucru care a stimulat si mai mult economisirea”, a explicat Sorin Mititelu, director executiv al Directiei de Dezvoltare Afaceri in cadrul Bancii Comerciale Romane. Astfel, se prefigureaza perspective bune privind economisirea, mai ales pentru depozitele la termen In moneda nationala care au devenit cel mai popular produs In 2009. Cu toate acestea, scadentele pe termen scurt (pana la trei luni) raman optiunea preferata , deoarece clientii Isi doresc sa poata avea acces la sumele depuse fara a pierde veniturile din dobanzi. „In perioada urmatoare dorim sa ne Incurajam clientii sa ia In considerare o perspectiva pe termen lung si sa aleaga scadente pe termen mai lung. In acest sens, am creat un depozit la termen care, desi are scadenta la un an, ofera si o marja de siguranta In cazul In care clientul doreste sa aiba acces la bani mai devreme,” a mai adaugat Mititelu. Noul produs este un depozit la termen In moneda nationala, cu o dobanda fixa de 14% garantata timp de un an. In cazul In care clientul hotaraste sa retraga banii mai devreme, primeste o dobanda de 8%. „Estimam ca dobanzile la economii vor Incepe sa scada, tocmai de aceea, accesand un depozit la termen pe un an de zile, clientii vor fi protejati Impotriva fluctuatiilor de pe piata”, a Incheiat MititeluCriza financiara actuala, concluzioneaza analistii Erste Group, a dovedit ca produsele conservatoare, cum ar fi carnetele de economii, au ramas o optiune sigura In ultimele doua secole. Austriecii prefera economisirea pe termen mai lung, Intre doi si patru ani, romanii prefera termenele flexibile, cu scadenta mai scurta, de pana la trei luni, iar cehii prefera un interval mediu de aproximativ doi ani.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 8 iunie 2009
Foto: Romania libera
marți, 2 iunie 2009
Investitiile in constructii au crescut, numarul de locuinte a scazut
» Investitiile in lucrari de constructii noi au crescut usor in primul trimestru comparativ cu perioada similara a anului trecut, insa in aceeasi perioada numarul locuintelor finalizate la nivel national a scazut. Analistii imobiliari afirma ca in prezent se continua doar proiecte imobiliare demarate cu mai bine de un an in urma.
Numarul de locuinte terminate a scazut in primul trimestru al anului cu circa 306, fata de aceeasi perioada a anului 2008, pana la 10.595 de locuinte finalizate, potrivit Institutul National de Statistica (INS). Incepand din luna februarie, s-a manifestat o scadere a volumului lucrarilor de constructii, dupa doi ani si jumatate de cresteri spectaculoase. Pe ansamblu, investitiile in lucrari de constructii noi au crescut in primul trimestru cu 9,2% raportat la perioada similara a anului trecut. De asemenea, ponderea acestora in totalul investitiilor realizate in economia nationala a marcat o crestere de 3,1 puncte procentuale. "Investitiile in lucrari de constructii noi includ atat lucrarile de imobiliare, cat si pe cele de infrastructura. Constructiile de locuinte au inregistrat, pe fondul crizei economice, o tendinta evidenta de scadere inca de la inceputul anului, tendinta care se mentine si in prezent.
La ora actuala se lucreaza la finalizarea proiectelor incepute de un an, un si ceva, tocmai pentru a evita cheltuieli suplimentare. Stoparea declinului din constructii ar putea veni din aplicarea cat mai grabnica a Programului «Prima Casa»", a declarat Liviu Ureche, analist imobiliar. Tendinta de scadere a numarului de locuinte finalizate a fost reflectata in principal de regiunile de dezvoltare din Centru, unde au fost terminate cu circa 672 locuinte mai putin decat in primul trimestru al anului trecut, dar si de Nord-Vest, unde numarul acestora s-a diminuat cu 593. In plus, cresteri mari s-au inregistrat in regiunile de Nord-Est, cu 567 mai multe locuinte finalizate, si de Sud-Muntenia, cu 453 mai multe. Conform datelor INS, analiza constructiei de locuinte noi pune in evidenta o inversare a ponderii acestora in trimestrul I 2009 fata de trimestrul I al anului trecut.
Astfel, in trimestrul I al anului curent, cele mai multe locuinte, aproximativ 50,8% in total, au fost construite in mediul urban, spre deosebire de trimestrul I 2008, cand majoritatea locuintelor au fost construite in mediul rural, adica 52,9% dintre acestea. Repartitia pe fonduri de finantare a locuintelor terminate releva faptul ca, fata de trimestrul I 2008, in trimestrul I 2009 a scazut numarul locuintelor realizate pe ambele surse de finantare, cu 197 din fonduri private si cu 109 locuinte din fonduri publice.
» Locuinte nefinalizate
La finele anului trecut, numarul locuintelor in curs de executie era de 143.139, din care 55.016 in stadiul de finisaj, 48.800 in stadiul de executare a structurilor si 37.671 in stadiul de executare a fundatiilor, ceea ce inseamna ca la finalul anului 141.487 locuinte erau incepute si nefinalizate. Numarul locuintelor finalizate in 2008 a crescut cu 36% fata de anul precedent, pana la 64.400.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 iunie 2009
Foto: Romania libera
duminică, 26 aprilie 2009
Banca Mondiala: Criza va afecta toate tarile in curs de dezvoltare
Criza va afecta, in urmatorii doi ani, toate tarile in curs de dezvoltare. Efectele crizei se vor manifesta prin scaderea drastica a exporturilor, a preturilor, a cererii pe pietele interne, dar si prin remiterile si investitiile straine tot mai putine.
De asemenea, accesul redus la finantare si veniturile din ce in ce mai mici vor fi alte probleme cu care se vor confrunta aceste tari in perioada urmatoare, estimeaza Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala (BM).
Potrivit expertilor FMI, ritmul de crestere a tarilor in curs de dezvoltare va scadea la 1,6% in 2009, de la o medie de 8,1% in anii 2006-2007. Se mai estimeaza ca randamentul global va cobori cu 1,3% in acest an. Noile estimari ale FMI releva ca peste jumatate din tarile in curs de dezvoltare s-ar putea confrunta cu o crestere a numarului de persoane extrem de sarace in anul 2009. O scadere abrupta vor inregistra si fluxurile nete de capital privat catre tarile in curs de dezvoltare – se precizeaza in "Raportul de Monitorizare Globala 2009" – si ar putea marca o scadere cu peste 700 miliarde dolari pentru anul in curs, in comparatie cu maximul inregistrat in 2007. Acest deficit ar urma sa fie suplinit prin intensificarea sustinerii acordate statelor respective prin intermediul institutiilor financiare internationale.
Criza financiara globala pune in pericol obiectivele de dezvoltare ale mileniului stabilite pentru anul 2015 si genereaza o situatie de urgenta pentru procesul de dezvoltare – avertizeaza "Raportul de Monitorizare Globala pe 2009: Urgente de Dezvoltare", lansat vineri de Fondul Monetar International si Banca Mondiala.
Un exemplu este obiectivul privind injumatatirea indicatorului saraciei extreme din 1990 pana in anul 2015. Acesta este inca realizabil, dar riscurile ratarii tintei sunt numeroase, conform unui comunicat comun FMI si BM.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 27 aprilie 2009
joi, 24 ianuarie 2008
Nivel record de investitii in proprietati comerciale

sâmbătă, 20 octombrie 2007
Investitiile se muta in sudul Capitalei

Romulus Cristea
» Lipsa infrastructurii va intarzia proiectele rezidentiale cu cel putin doi ani.
» Inca se mai gasesc suprafete mai mari de 10 ha pentru constructia de cartiere.
Dupa ce terenurile de mari dimensiuni din zonele centrale si de nord ale Capitalei sunt aproape de negasit, dezvoltatorii imobiliari si-au indreptat atentia inspre sudul orasului. Pentru ca terenurile sunt din ce in ce mai putine si mai scumpe in zonele centrale, dezvoltatorii nu le mai achizitioneaza pentru ca nu ar mai putea obtine profitul dorit. De aceea, au ajuns in centrul atentiei mai ales terenurile din sud, unde inca se mai gasesc parcele de peste 10 hectare in oras, la preturi bune.
"In ultima perioada, numerosi investitori au achizitionat suprafete mari de teren in sudul Capitalei. Sunt achizitii numeroase facute atat de persoane fizice, cat si de dezvoltatori, insa constructiile nu vor incepe imediat. Investitiile in aceasta zona se misca greu, in special datorita problemelor de infrastructura", ne-a declarat Ruxandra Cleciu, presedinta Asociatiei Romane a Agentilor Imobiliari.
Analistii imobiliari apreciaza ca desi infrastructura nu este deloc pusa la punct in aceste zone periferice, proprietarii mentin preturile si exista tendinta de a le creste, incurajati fiind si de proiectele de anvergura care se anunta in anumite zone: cartiere de locuinte, hoteluri, hipermarket-uri sau alte obiective de interes major pentru populatie. Preturile terenurilor intravilane din sudul Capitalei sunt de doua pana la cinci ori mai mici decat in zona nordica, ceea ce constituie motorul dezvoltarii imobiliare din aceasta zona a Bucurestiului.
"Proiectele mari rezidentiale pentru zona sudica a orasului, pe aceste terenuri cumparate de investitori, nu vor demara mai devreme de doi ani. Pentru rezolvarea problemelor legate de infrastructura, investitorii vor trebui sa faca o coalitie daca autoritatile locale nu-i ajuta", a precizat Cleciu.
www.romanialibera.ro
Articol aparut in Romania libera, Sambata, 20 Octombrie 2007
