Sfarsit sau nou inceput pentru "baietii destepti"

Cui servesc mamutii Electra si Hidroenergetica

» Minerii se asteapta la salarii mai mari si la un loc de munca sigur dupa ce companiile lor vor fuziona cu termocentralele. Consumatorilor le-a fost promis un tarif ceva mai mic, iar "baietii destepti" ar urma sa ramana, la un moment dat, fara contracte.

» Acestea sunt principalele argumente oficiale care au stat la baza reorganizarii din temelii a sistemului energetic national. 
» Cat de bine stau ele pe picioare? Specialistii contactati de Romania libera spun ca exista riscul ca lucrurile sa sfarseasca rau. Diavolul se ascunde in detalii.



Romulus Cristea 

Doua companii nationale energetice, cu cote de piata apropiate, ar putea deveni functionale la jumatatea anului, in urma restructurarii sistemului de productie a electricitatii din Romania. Astfel,  Electra si Hidroenergetica vor fi obligate sa preia toate obligatiile societatilor inglobate, inclusiv creditele interne si externe garantate de stat, si sa instituie ipoteci pe bunurile unitatilor prin care sa garanteze rambursarea imprumuturilor. Aceste doua companii energetice nationale vor avea costuri de productie a energiei de 44-45 euro pe MW/ora, nivel inferior mediei actuale, de 48 euro pe MW/ora, potrivit afirmatiilor guvernantilor.

In prezent, cel mai ieftin producator de energie din Romania este Hidroelectrica, ale carei costuri de productie se cifreaza in jurul valorii de 26 euro pe MW/ora. La polul opus se situeaza termocentrala de la Galati, cu costuri de productie de 109 euro pe MW/ora. Opiniile privind oportunitatea infiintarii celor doua companii-gigant sunt insa impartite. Oficialii, dar si o parte din analistii economici considera oportuna decizia, in schimb, reprezentanti ai societatii civile (de exemplu, Societatea Academica din Romania), dar si specialisti in energie apreciaza ca infiintarea celor doua companii-gigant ar limita serios concurenta si ar putea determina cresterea preturilor in sectorul energetic.

"Baietii destepti" din energie pot avea probleme
Necesitatea pastrarii in functiune, din ratiuni de securitate energetica, a unor unitati de producere a energiei neeficiente si posibilitatea de a limita accesul la energie ieftina al "baietilor destepti" din energie sunt considerate de o parte din analistii economici motive de a aproba infiintarea celor doua companii energetice. "Infiintarea celor doua companii nationale din domeniul energetic nu este cea mai buna formula, insa este o solutie in contextul actual. Este clar ca in prezent avem nevoie si de energia produsa in termocentralele mai putin eficiente, la fel cum din anumite ratiuni e necesar sa se continue exploatarea carbunelui brun din Oltenia.
Altfel, problemele vor fi mai mari, ar fi nevoie sa importam mai mult gaz din Rusia pentru a acoperi nevoia de consum din Romania. Daca va pierde cineva ceva din infiintarea companiilor nationale energetice, probabil va fi vorba de «baietii destepti» din energie, care din plimbarea unor hartii obtin profit considerabil in urma unor contracte grase prin care cumpara ieftin energie, in special de la hidrocentrale, si revand scump", a declarat analistul economic Ilie serbanescu.

Insecuritate si ineficienta
Presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE), Jean Constantinescu, caracterizeaza infiintarea celor doua companii energetice ca fiind generatoare de elemente de insecuritate si lipsite de criteriul eficientei. "Infiintarea companiilor energetice nationale introduce elemente de insecuritate, cu toate ca a primit avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Discutam aici nu numai de securitatea nationala, ci si de cea energetica. Constituirea celor doua companii nu este sustenabila, nu este adus in discutie un criteriu al eficientei, ci unul de a lua banii dintr-o parte si de a da in alta parte. Beneficiarii contractelor consistente de cumparare de energie ieftina si care castiga din revanzarea energiei electrice nu vor fi foarte afectati.
O parte din contractele mari in derulare se vor incheia abia in 2014 si nu cred ca vor exista piedici sa se apeleze in continuare la astfel de practici. In plus, nu prin reinfiintarea de structuri energetice mamut vom ajuta termocentralele depasite, cu eficiente la jumatate fata de una noua. Nu trebuie trecute in conservare, ci reconstruite, iar daca nu sunt bani, sa se apeleze la investitii private", ne-a declarat presedintele IRE. In conditiile in care implementarea prevederilor de infintare a celor doua companii se va intinde cel putin pana la jumatatea anului, specialistii din energie apreciaza ca sunt suficiente impedimente ca termenul sa fie amanat si nu exclud posibilitatea unor prelungiri sine die.
"Sunt suficiente probleme care intervin in infiintarea propriu-zisa a companiilor energetice. E vorba de creditele lansate catre unele societati, de stergerea unor datorii, de avize care trebuie obtinute de la Consiliul Concurentei si Comisia Europeana. Ambele companii vor avea un cvasimonopol in conditiile lipsei de  eficienta. E posibil ca intr-o astfel de conjunctura pretul energiei sa creasca, nu sa scada", a precizat Jean Constantinescu.

Investigatie la Consiliul Concurentei
Consiliul Concurentei considera, inca de anul trecut, in perioada cand Guvernul a demarat procedurile de reorganizare din domeniul energiei, ca infiintarea unor companii-mamut in sectorul energetic poate determina dobandirea unor pozitii dominante pe piata, corelat cu oportunitatea de crestere a preturilor. In punctul de vedere elaborat de Concurenta, referitor la proiectul de hotarare de guvern privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea producatorilor de energie electrica si termica din subordinea Ministerului Economiei, se mentiona ca reorganizarea din domeniul energiei contine premisele realizarii unor operatiuni de concentrare economica.

"Infiintarea unor «campioni nationali» in domeniul energiei poate conduce la consolidarea sau dobandirea unor pozitii dominante pe anumite piete, corelat cu oportunitatea de a creste preturile si cu facilitarea accesului la informatii sensibile despre concurenti. De aceea, este esential ca operatiunile de concentrare economica sa nu fie puse in aplicare inainte de emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei, partile implicate putand lua numai acele masuri care nu sunt ireversibile si nu modifica definitiv structura pietei", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
In februarie 2010, dupa avizul Guvernului privind infiintarea companiilor energetice nationale, Compania Nationala de Energie Hidroelectrica SA a intrat in atentia Consiliului Concurentei, institutia deschizand un dosar de analiza in legatura cu "concentrarea economica ce se va realiza prin fuziunea unor sucursale SC Hidroelectrica SA (Sucursala Hidrocentrale Bistrita, SH Buzau, SH Curtea de Arges, SH Hateg, SH Portile de Fier, SH Cluj, SH Oradea, SH Sebes, SH Slatina si SH Caransebes), Filiale pentru Reparatii si Servicii Hidroserv (Bistrita, Curtea de Arges, Sebes, Hateg, Cluj, Portile de Fier si Slatina), SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA, Compania Nationala a Huilei SA si SE Paroseni si Sucursala Termoserv Paroseni din cadrul SC Termoelectrica SA".

Autoritatea de concurenta  a justificat aceasta analiza din punct de vedere al posibilelor efecte anticoncurentiale, in conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice. Potrivit dispozitiilor Legii concurentei (nr. 21/1996, republicata), operatiunile de concentrare economica ce depasesc pragurile valorice prevazute de lege sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei, pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal.

» Ce impart cei doi giganti
Electra (45% din productia Romaniei)
Centrala Nucleara Cernavoda
Hidro Tg. Jiu, Valcea, Sibiu
Termo Turceni,
Rovinari, Craiova
SN Lignit Oltenia
Hidroenergetica (40% din productia Romaniei)
Hidro Portile de Fier, Curtea de Arges, Bistrita, Buzau, Sebes, Caransebes, Oradea, Slatina, Hateg, Cluj
Termo Bucuresti, Deva, Paroseni
CN a Huilei

Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 februarie 2010 

Foto: Romania libera

Persoanele juridice vor putea aplica pentru Programul "Rabla" doar trei ani

Romulus Cristea

Firmele ar putea participa la Programul national de reinnoire a parcului auto (cunoscut sub numele de Programul "Rabla") cel mai devreme incepand cu 1 septembrie. Pana atunci, chiar din aceasta luna, vor fi incluse in program si autoutilitarele cu o greutate de pana in 3,5 tone apartinand persoanelor fizice.

In baza unei ordonante de urgenta, Programul "Rabla" a fost extins, in sensul ca o persoana fizica va putea participa cu un numar nelimitat de autoturisme pentru obtinerea primei de casare. In plus, dupa publicarea OUG, in program vor fi introduse si autoutilitarele usoare, construite pentru transportul de marfuri (categoria de folosinta N1), avand o masa maxima ce nu depaseste 3,5 tone.
In ceea ce priveste participarea persoanelor juridice la acest program, in urma solicitarilor adresate Guvernului de reprezentantii intreprinderilor mici si mijlocii, sustinuti de producatorul autohton de autovehicule "Dacia", dar si de asociatiile producatorilor de componente auto, lucrurile nu sunt tocmai simple.
"In acest caz este vorba si de legislatia europeana si, avand discutii cu Consiliul Concurentei, aici trebuie aplicata asa-numita schema de ajutor de minimis, adica de ajutor de stat, dar lucrul acesta se face in niste etape. Insa el va fi fezabil si va fi aplicat in a treia etapa. Adica de la 1 septembrie vor beneficia de autoturisme si autoutilitare si persoanele juridice in aceleasi conditii. Masurile pe care le-am adoptat si cele pe care le vizam pentru toamna au scopul sa incurajeze industria auto si sa ne ajute sa atingem tintele pentru recuperarea autovehiculelor uzate, pentru ca si acestea sunt tinte care trebuie raportate la UE", a declarat ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi.

El a adaugat ca la persoanele juridice schema va fi aplicabila pentru trei ani, aceasta insemnand ca va fi valabila pana in 2011. Numarul total de locuri in editia din 2009 a programului de inlocuire a parcului auto national a fost crescut la 60.000, fata de 40.000 anul trecut. Administratia Fondului pentru Mediu a validat pentru etapa a doua a programului participarea a 134 de producatori, importatori si distribuitori de masini, fiind acceptati doar cei care au epuizat cel putin 80 la suta din cuantumul alocat in prima etapa. Prima de casare primita de cei care isi dau la fier vechi masina a fost majorata la 3.800 de lei pe bucata, comparativ cu 3.000 de lei in 2008. Fondurile totale alocate pentru programul de innoire a parcului auto in 2009 vor fi de 228 milioane de lei. O alta noutate a editiei 2009 este aceea ca in program vor putea intra masinile mai vechi de zece ani, pana in acest an fiind casate doar masini de minimum 12 ani vechime contra primei de la stat.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 9 iunie 2009

Foto: Romania libera

Ajutor de criza de 100 milioane euro pentru firmele de stat

Romulus Cristea

» AVAS urmeaza sa elaboreze un act normativ pentru finantarea intreprinderilor aflate in impas.

» Schema de ajutor din partea statului trebuie avizata de Consiliul Concurentei si Comisia Europeana.

Pentru sustinerea intreprinderilor romanesti afectate de criza financiara, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pregateste un act normativ pentru acordarea de ajutoare de salvare. Schema de ajutor financiar trebuie avizata de Consiliul Concurentei si notificata catre Comisia Europeana. Suma totala pentru ajutorarea intreprinderilor romanesti este de aproximativ 100 milioane euro, sursa de finantare urmand sa fie asigurata, cel mai probabil, de AVAS, Ministerul Economiei si Finantelor fiind ordonator principal de credite.

Imprumut pe sase luni
Combinatul Oltchim Ramnicu Valcea este una dintre intreprinderile pentru care AVAS doreste sa elaboreze un plan de sustinere, inclusiv prin contractarea unui imprumut. Teodor Atanasiu, presedintele AVAS, a declarat recent ca "se incearca un plan de revitalizare a societatii si, daca va fi nevoie, va fi propusa si o infuzie de capital sub forma de imprumut, deci un ajutor de salvare, cum se numeste in legislatia europeana".

Constantin Roibu, director general la Oltchim, a precizat ca a avut loc o prima discutie cu reprezentantii AVAS pentru o astfel de finantare. "Suntem interesati sa obtinem niste finantari pentru sustinerea productiei. Din cate am discutat, ar putea fi vorba de un imprumut pe durata a sase luni. Banii se returneaza la finalul intervalului stabilit, deci nu este vorba de un ajutor de stat, ci de un imprumut de salvare", a mentionat Roibu.
Activitatea companiei a fost afectata in primele noua luni, printre altele, de scumpirea petrolului, care a determinat cresteri de preturi la produsele derivate utilizate ca materie prima, precum si la energia electrica. Datoriile totale ale Oltchim totalizeaza circa 500 milioane de euro, din care creanta AVAS este de 140 milioane de euro.

Si Celrom e pe lista
O alta intreprindere pentru care AVAS pregateste o schema de sprijin este Fabrica de celuloza si hartie Celrom din Drobeta Turnu Severin. "Discutiile cu AVAS pentru obtinerea de finantari dureaza de circa patru luni. Pentru ajutorul de salvare, care este de fapt un credit, se fac in prezent demersuri, se intocmesc documentatiile catre AVAS, apoi cei de la Autoritate, care au un departament specializat, vor evalua necesitatea si oportunitatea unui astfel de ajutor, ce trebuie aprobat de Consiliul Concurentei", a declarat Vasile Fanea, director general la Celrom. AVAS detine pachetul majoritar din intreprinderea de celuloza si hartie din Drobeta Turnu Severin.

Problema
» Banii AVAS, un mister
Actul normativ pentru acordarea de ajutor de salvare intreprinderilor aflate in dificultate din cauza crizei urmeaza sa fie initiat de AVAS, au precizat reprezentantii Biroului de presa al institutiei. Probabil, sursa de finantare va fi asigurata de AVAS. In primul semestru AVAS a incasat din activitatea de recuperare a creantelor statului suma de 72,5 milioane lei (aproximativ 19,4 milioane euro).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 10 noiembrie 2008;

Foto: Romania libera;

www.romanialibera.ro

Furnizorii declara razboi hipermarketurilor

Romulus Cristea

Patronatele, sindicatele si organizatiile profesionale din industria alimentara si agricultura au denuntat ieri practicile marilor retele de magazine acuzate ca le impun taxe si contracte abuzive producatorilor si au solicitat o ancheta confidentiala din partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, care sa investigheze posibile abuzuri ale retailerilor fata de furnizori.Producatorii sustin ca li se impun conditii contractuale ce le reduc substantial profiturile si conduc la o crestere artificiala a preturilor.
Consiliul Concurentei analizeaza

Alexe Gavrila, vicepresedintele Consiliului Concurentei, a precizat referitor la acest conflict izbucnit intre furnizori si retaileri: "Tot ce se intampla in acest moment pe piata, precum si raportul dintre furnizori si supermarketuri e in atentia noastra, se analizeaza, se lucreaza". Contactati telefonic pentru a discuta despre aceste acuzatii, reprezentantii unor supermarketuri precum Auschan, Carrefour si Plus au refuzat sa comenteze. Ministerul Agriculturii a anuntat ca va organiza o intalnire intre producatori si retaileri pe 19 martie pentru a media discutiile privind cresterea si transparenta preturilor.
Transparenta costurilor

"Actiunea noastra vizeaza scaderea presiunilor care vin dinspre supermaketuri si care impun conditii greu acceptabile. Practicile supermaketurilor au ca efect limitarea diversitatii de produse oferite consumatorilor si distrugerea unor magazine mai mici, de proximitate. La solicitarea noastra de a analiza cu marile retele de magazine aceste situatii nu exista inca prea multe raspunsuri, doar Carrefour exprimandu-si disponibilitatea pentru discutii", a declarat Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului. Sindicalistii din industria alimentara sustin cererile patronatelor. stefan Nicolae, presedintele Agrostar, considera ca trebuie sa existe o transparenta a costurilor pe tot traseul producatori-procesatori-retaileri, iar practicile care pot fi considerate abuzuri – cum ar fi taxa din spatele facturii, taxa de intrare in magazine, taxa de raft, taxa de deschidere pentru noile magazine, taxa de catalog, taxa de promotie – ar trebui sanctionate.

COSTURI

» In spatele preturilorPresedintele Patronatului Viei si Vinului a explicat fenomenul taxelor ascunse: "Daca, de exemplu, la un produs avem un pret de lista de 10 lei, pentru supermarket facem un discount de 5% si pe raft ajunge sa fie 9,5 lei. Dar daca la sfarsit facem calculul si socotim taxele, bonusurile si discounturile cerute de supermarket, constatam ca acel produs l-am dat cu 5 lei". Producatorii condamna insa acele bonusuri care nu au o influenta asupra pretului de vanzare, dar ele creeaza o mare presiune asupra costurilor furnizorilor.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 martie 2008

www.romanialibera.ro

Capitalizarea CEC, in atentia UE

Romulus Cristea

Infuzia de capital primita de CEC din partea Ministerului Finantelor, in decembrie 2006, face obiectul unor discutii intre autoritatile romane si Comisia Europeana pe tema ajutorului de stat. "Este un alt caz pe care il discutam cu Comisia Europeana. Comisia va stabili daca a fost sau nu ajutor de stat. Noi nu credem ca a fost ajutor de stat", a explicat fostul secretar de stat din Finante, Sebastian Vladescu.Guvernul a decis, in 22 decembrie 2006, ca Ministerul Finantelor sa vireze in contul CEC suma de 500 milioane de lei, reprezentand majorarea capitalului social cu cinci milioane de actiuni, a caror valoare nominala este de 100 lei. Conform Executivului, banii proveneau din sumele incasate din privatizare, sume care sunt incluse la bugetul general consolidat. Ulterior, CEC a anuntat, in 3 ianuarie 2007, ca unicul sau actionar, Ministerul Finantelor Publice, a virat 500 milioane lei (aproape 150 milioane euro) in contul bancii, majorand astfel capitalul social al CEC de la 149,7 milioane lei la 649,7 milioane lei.Aceasta infuzie de capital este prima dupa 1989, majorarea capitalului social si a fondurilor proprii din anii anteriori realizandu-se exclusiv prin reevaluarea patrimoniului si prin capitalizarea unei parti a profitului. La inceputul lunii martie, Consiliul Concurentei a anuntat ca poarta discutii cu reprezentantii Ministerului Finantelor pe tema infuziei de capital de la CEC. "Pentru a incadra majorarea de capital in legislatia referitoare la ajutorul de stat trebuie cunoscute detalii privind modul in care s-a realizat actiunea. Acest lucru este necesar avand in vedere ca pentru a reprezenta ajutor de stat infuzia de capital trebuie sa implice resurse de stat/bugetare. Majorarea de capital prin reevaluarea patrimoniului nu implica renuntarea la venituri cuvenite bugetului de stat si prin urmare nu reprezinta ajutor de stat. De asemenea, capitalizarea unei parti a profitului nu implica elemente de ajutor de stat decat in situatia in care statul renunta la dividendele cuvenite bugetului de stat. Renuntarea la dividende exclude orice elemente de ajutor daca statul se comporta precum un investitor privat prudent", se arata in comunicatul Consiliului Concurentei.La inceputul lunii septembrie, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, anunta ca la Casa de Economii si Consemnatiuni capitalul ar putea fi majorat din nou in acest an.
http://www.romanialibera.ro/

Articol aparut in Romania libera,vineri, 26 octombrie 2007