Jumatate din veniturile romanilor se duc pe alimente

Romulus Cristea

» Pentru produse agroalimentare, bauturi si tutun romanii cheltuiesc jumatate din venituri, de aproape trei ori mai mult decat in celelalte state ale Uniunii Europene. Ponderea ridicata a cheltuielilor pentru alimente indica, din pacate, nivelul scazut al veniturilor obtinute de romani si care au inceput sa se erodeze in ultimele luni ca urmare a efectelor crizei, respectiv restrangerii activitatilor economice.

Cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor unei gospodarii (71,6%), urmate de impozite, contributii, cotizatii si taxe (16,7%) si cheltuieli de productie (6,9), iar cheltuielile pentru investitii au reprezentat doar 1,5% din totalul cheltuielilor gospodariilor pentru semestrul al doilea. Cheltuielile pentru produse agroalimentare, bauturi alcoolice si tutun reprezinta 48,9% din totalul cheltuielilor lunare ale unei gospodarii, in timp ce pentru cultura si recreere, cheltuielile sunt de 4,4%, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Cheltuielile pentru sanatate (4,5% din consum) si, mai ales, cele pentru educatie au inregistrat un nivel scazut, explicat prin faptul ca pentru satisfacerea acestor nevoi se apeleaza in cea mai mare parte la serviciile publice din cadrul sistemului asigurarilor sociale. Reprezentantii confederatiilor sindicale considera insa ca exista discrepante mari intre structura cheltuielilor gospodariilor de la noi comparativ cu celelalte tari europene.

"Saracia si, implicit, veniturile mici, daca este sa ne raportam la celelalte state UE, conduc la problemele pe care le avem cu structura cheltuielilor, unde pentru mancare cheltuim de cateva ori mai mult decat alte tari europene, iar pentru recreere si cultura de cateva ori mai putin. Pentru produse alimentare, in celelalte tari cheltuielile nu depasesc 15-18%. La capitolul cultura si recreere ne confruntam cu o alta discrepanta, in timp ce la noi cheltuiala este de 4,4%, in celelalte tari din UE cheltuielile se cifreaza la 10-15%, ajungand in unele cazuri pana la 20%", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA". Nici la servicii (un indicator al bunastarii) nu stam foarte bine, procentul alocat de gospodarii de 3,7 fiind cu mult sub intervalul european de 30-40%.
Pe langa alimente, o componenta a consumului cu pondere relativ mare in cheltuieli este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In perioada aprilie-iunie, potrivit INS, pentru intretinerea locuintei, romanii au alocat din cheltuielile de consum 18,7%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (14,3%) au provenit din consumul de utilitati (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 octombrie 2009
Foto: Romania libera

Ieftinirea gazelor nu scade preturile la alimente

Romulus Cristea

Decizia Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) de reducere a pretului gazelor naturale pentru industrie incepand cu 1 iulie nu va avea ca efect ieftinirea alimentelor. Producatorii sustin ca valul de scumpiri ale energiei de anul trecut nu s-a reflectat in preturile produselor alimentare, iar o ieftinire a gazului cu 5% este prea mica pentru a produce influente.

"In conditiile in care ponderea cheltuielilor cu energia in costurile alimentelor este in medie de aproximativ 6%, o scadere cu doar 5% a pretului numai la gaze nu va conduce la o rearanjare a preturilor, adica nu vom asista la scaderi sesizabile ale preturilor la alimente", a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara (FSIA). In plus, afirma Dragos Frumosu, preturile oricum stagneaza de cel putin cinci luni la alimente, vanzarile sunt in cadere libera, iar piata neagra a atins cote alarmante, premise care arata ca nu mai ai de unde sa scazi pretul la alimente. "O eventuala scadere a pretului la gaze naturale cu peste 10% ar putea avea o influenta in scaderea pretului la unele produse precum painea cu 1-2%. In plus, trebuie stapanita cumva, de catre stat, piata neagra a alimentelor, care in cazul painii e de aproape 80%, iar la carne si lapte urca spre 50%. Probabil, doar o stagnare, si nu o scadere, a pretului la alimente este posibila pentru urmatoarele luni", a precizat presedintele FSIA.

Anul trecut, sustin producatorii din industria alimentara, scumpirea alimentelor nu a urmat curba ascendenta a majorarilor de preturi la combustibili si energie, in conditiile in care gazul livrat consumatorilor de la noi avea unul din cele mai mari tarife din Europa. "In Romania, gazele s-au scumpit fara masura anul trecut, netinand cont de tendinta pietei mondiale, asa ca o ieftinire cu 5% a gazului nu poate avea o influenta sesizabila in pretul final al produselor alimentare. Peste tot gazul s-a ieftinit serios, la noi vorbim de procente neglijabile", a spus Sorin Minea, presedintele Romalimenta.

In luna mai 2009, fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare au scazut cu 0,1%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,1%. Preturile marfurilor nealimentare au ramas la acelasi nivel, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Pe fondul ieftinirii alimentelor si al cresterii temperate a preturilor la marfuri nealimentare si servicii, INS a anuntat in 10 iunie ca rata anuala a inflatiei a coborat in mai la 5,95%, in conformitate cu estimarile, de la 6,45% in aprilie.

Cu toate acestea, Romania a inregistrat in mai cea mai ridicata rata a inflatiei anuale din Uniunea Europeana, de 5,9%, in conditiile in care cea din UE a fost de 0,7%, iar pe locurile urmatoare s-au clasat Lituania (4,9%) si Letonia (4,4%), potrivit datelor publicate marti de Eurostat. In zona euro, inflatia anuala a fost de 0% in mai, dupa ce se situase la 0,6% in aprilie. Inflatia lunara din zona euro a fost de 0,1% in mai.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 iunie 2009
Foto: Romania libera