Codul Muncii se schimba in favoarea patronului

Cum vrea Guvernul sa modifice legislatia muncii - http://htxt.it/gh14

Extinderea perioadei de probă şi scurtarea perioadei de concediu neîntrerupt sunt doar câteva dintre noile reguli de pe piaţa muncii prevăzute în proiectul de modificare a Codului Muncii.

Flexibilizarea pieţei muncii este principalul argument al guvernanţilor pentru modificarea actualului Cod al Muncii. De asemenea, patronatele susţin iniţiativa Guvernului, considerând că prevederile Codului Muncii şi reglementările privind piaţa muncii instituie numeroase bariere birocratice, că sunt favorizante şi mult prea protective pentru salariaţi.

De partea cealaltă se află marile confederaţii sindicale care susţin că actuala formă a legii este una corectă, orice modificare fiind apreciată ca neavenită.

Ministerul Muncii va începe în această săptămână discuţiile legate de modificarea Codului Muncii şi a altor legi privind sindicatele, patronatele şi contractul colectiv de muncă, urmând ca noile reguli privind piaţa muncii să fie aprobate de Guvern şi transmise Parlamentului până la sfârşitul anului.

O modificare interesantă care apare în proiectul de modificare a Codului Muncii se referă la proba care trebuie adusă în instanţă în cazul unui conflict de muncă. Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului, şi nu angajatorului, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, potrivit Mediafax. În actualul Cod al Muncii se prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, care are obligaţia să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Proiectul de lege propune însă modificarea Articolului 287 din Codul Muncii, astfel încât sarcina probei în conflictele de muncă să revină reclamantului.

Însă durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită până peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Perioada de referinţă în funcţie de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsă cu o lună, la patru.

Perioada în care lucrul suplimentar poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile, conform proiectului de modificare a Codului Muncii.

Cât priveşte perioada de probă la angajare, aceasta urmează să fie extinsă, pe un singur post putând fi în verificări mai multe persoane. Contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade.

Pentru verificarea aptitudinilor angajatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 45 de zile calendaristice (faţă de 30 de zile, în prezent) pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice (90 de zile, în prezent) pentru funcţiile de conducere. Aptitudinile profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap vor fi verificate tot printr-o perioadă de probă de maximum 30 de zile calendaristice.

Principalele modificări

Termenul de preaviz impus angajatului care demisionează va fi extins de la maximum 15 zile la cel puţin 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, şi de la 30 la 45 zile pentru salariaţii cu funcţii de conducere

Perioada în care angajatorul trebuie să asigure fiecărui salariat concediul de odihnă neîntrerupt, pentru situaţiile în care concediul este programat fracţionat, va fi redusă de la 15 la 10 zile

Perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile

Perioada de probă în care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsă, iar contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade, angajatorul având dreptul să încadreze, succesiv, mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în intervalul de probă.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 noiembrie 2010

Foto: Romania libera

Marirea TVA creste blocajul financiar

Taxe. Evaziunea va creşte iar colectarea de TVA la buget va scădea simţitor în următoarele luni

Creşterea cu 5% a cotei de TVA, de la 19% la 24%, reprezintă majorarea cu mai mult de un sfert a sumei pe care comerciantul trebuie să o vireze la bugetul statului în momentul emiterii facturii.

ROMULUS CRISTEA

Analiştii fiscali, dar şi reprezen­tanţii patro­natelor susţin că mărirea cotei de TVA cu 5% va amplifica blocajul financiar deja exis­tent, iar efectele se vor mani­festa imediat după aplicarea noii cote de la 1 iulie, urmând ca din toamnă evaziunea să atingă cote importante. „Nu trebuie să fii vizionar ca să îţi dai seama că mărirea TVA de la 1 iulie va conduce

în mod sigur la majorarea blocajului financiar  existent şi va contribui inevitabil la creşterea evaziunii. Va fi un blocaj care se va manifesta între firme, între firme şi stat şi între stat şi companii. Companiile înregistrează în prezent întârzieri la plata TVA către buget, dar şi invers există întârzieri foarte mari la rambursarea TVA de la stat către firme; e clar că fenomenul se va amplifica de la 1 iulie. Fenomenul neplăcut care se va suprapune va fi creşterea evaziunii: consumatorii plătesc creşterea de TVA, dar banii nu vor ajunge la buget, ci la diverşi interpuşi pentru că există un traseu sinuos între firme", ne-a declarat avocatul Gabriel Biriş, consultant fiscal.

 O opinie similară are şi purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, care susţine că din toamnă vom avea în economie un suprablocaj financiar. „Dacă rambursarea TVA întârzia luni de zile, fenomenul se va accentua din toamnă. Întreprinderile mici şi mijlocii vor fi cele mai afectate", spune Agathon. În prima lună de la aplicarea cotei majorate de TVA, probabil încasările vor creşte, însă spre toamnă scăderile vor fi semnificative, susţine preşedinta Asociaţiei Comitet Sectorial al ramurii textile-confecţii. „Colectarea de TVA spre sfârşitul trimestrului III, apoi la sfârşit de an va fi din ce în ce mai mică. Va fi un blocaj pe TVA ca să nu mai punem la socoteală, evaziunea fiscală care va înflori. În primele cinci luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, s-a constatat că încasările la TVA au scăzut cu 7,8%. În nici un caz în perioada următoare nu vom asista la o redresare în acest domeniu", afirmă Maria Grapini.

Investitori nemulţumiţi
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a recomandat autorităţilor revenirea asupra deciziei de creştere a TVA sau cel puţin limitarea aplicării la anul 2010, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la modul în care sunt adoptate şi aplicate măsurile cu impact asupra mediului de afaceri

. Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Mark Gitenstein, a precizat în cadrul întrunirii AmCham că „România nu poate avea o revenire economică sustenabilă crescând taxele". Semnale similare au venit şi din partea altor investitori străini. Creşterea TVA va descuraja investiţiile, România devenind una dintre ţările cu cea mai mare TVA din UE, iar în acest sens Guvernul trebuie să adopte măsuri de stimulare a investiţiilor pentru a compensa efectele negative ale majorării taxei, consideră Consiliul Investitorilor Străini (CIS). Investitorii reclamă şi timpul foarte scurt pe care agenţii economici

îl au la dispoziţie pentru implementarea măsurii, ceea ce va afecta grav afacerile.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iulie 2010
Foto: Romania libera

Cât câştigă statul din grevă

Buget. Economiile statului de pe urma încetării lucrului sunt mai mari decât pierderile

Salariile bugetare costă 45 milioane euro pe zi. În cazul în care toţi angajaţii de la stat ar intra în grevă, pierderile nu ar depăşi 30 milioane euro pe zi. Practic, pentru fiecare doi euro neîncasaţi, statul economiseşte trei euro.

Romulus Cristea

Fiecare zi de grevă a angajaţilor statului aduce prejudicii între 10 milioane de euro pe zi - dacă vor intra în grevă o treime din angajaţi - şi 30 de milioane de euro pe zi, în cazul teoretic în care toţi ar înceta activitatea, potrivit calculelor făcute de patronate. Pe de altă parte, cheltuielile salariale ale statului ajung la 45 de milioane de euro pe zi lucrătoare. Asta înseamnă că fiecare zi de grevă duce la o scădere a deficitului bugetar. Practic, două luni de grevă bugetară din cele şapte rămase ar face să nu mai fie nevoie de tăieri din salariile lunare. Pe de altă parte, o grevă ar putea duce la blocarea unei mari părţi din activitatea economică privată.

In grevă
Greva pe termen nedeterminat anunţată de confederaţiile sindicale va implica participarea la proteste, în perioada 31 mai-4 iunie, a unui număr de 700.000-1.200.000 de persoane, în principal din sectoarele bugetare (învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii). Protestele vor fi susţinute prin greve de solidaritate (care implică întreruperea totală a lucrului cel puţin pe durata a 24 de ore) în alte sectoare economice.

Reprezentanţii patronatelor estimează că fiecare zi de grevă poate însemna pagube economice estimate între 10 milioane şi 30 milioane euro, iar în cazul extrem al paralizării totale a activităţilor economice, pagubele se vor cifra la 100 milioane euro zilnic. Dacă în grevă ar fi antrenaţi doar bugetarii şi fără a se asigura treimea de activitate obligatorie în anumite domenii, statul ar realiza economii la buget de aproximativ 45 milioane lei/zi, în condiţiile în care ponderea în PIB a salariilor angajaţilor la stat este de aproape 10%

Încasări zero la Garda Financiară
Într-o primă etapă au anunţat participarea la grevă salariaţii din învăţământ şi funcţionarii publici. În ambele cazuri, în zilele de protest propriu-zise statul va realiza o economie  neacordând de la buget salariile cuvenite pentru perioada de protest. Însă, în cazul funcţionarilor din administraţia centrală şi locală, pagubele sunt dificil de cuantificat, practic nemairealizându-se încasări din taxe şi impozite, iar controlul evaziunii fiscale prin autoritatea de stat nu va putea fi realizat. Salariul mediu brut în administraţie este de 1.700 lei, însă trebuie avut în vedere că, doar într-o singură zi, încasările de la Garda Financiară pot ajunge la 1,3 milioane euro, spune Sebastian Opres­cu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).
„Din administraţia centrală şi locală vor participa la grevă 130.000 de funcţionari. Se vor prezenta la locul de muncă, dar nu vor efectua activităţile zilnice. Activităţile în instituţii precum Inspecţia Muncii

, Garda Financiară, ministere vor fi blocate, nu se vor face încasări şi nu se va lucra cu publicul. În jurul datei de 4 iunie, vom bloca din nou toate activităţile.  Statul va face economii la salarii, dar neîncasările vor fi imense, nu ştiu cui îi va conveni această situaţie", a precizat preşedintele SNFP. Sindicaliştii din transporturi

au anunţat, de asemenea, acţiuni de solidarizare sau greve. O situaţie interesantă este la Metrorex, angajaţii metroului având în vedere întreruperea lucrului. La fel, salariaţii RATB doresc să se solidarizeze timp de o zi cu ceilalţi bugetari. Iar cum greva de solidaritate nu impune asigurarea unei treimi din activitaţi, protestele celor de la RATB şi Metrorex ar putea afecta grav activităţile economice din Bucureşti, prin întreruperea transportului public.

Greva aduce economii Metrorexului
Activităţile Metrorex sunt subvenţionate de stat, la fel şi costul biletului de călătorie.  Întreruperea lucrului la metrou nu va produce din această cauză pagube mari societăţii comerciale Metrorex, însă indirect, prin întârzierea angajaţilor din alte domenii la locurile de muncă, afectează activităţile altor companii.

„Nu eu, un lider de sindicat a spus că greva de la metrou nu produce pagube. Poate că aşa este, nu se lucrează, nu plătim salarii, nu avem costuri cu energia. Probleme intervin însă cu cei  650.000 de călători pe care îi transportăm zilnic. La greva de anul trecut s-au făcut nişte estimări ale pagubelor (46.000 euro) pe care le-a avut Metrorex, luându-se în considerare despăgubirile care trebuiau plătite călătorilor pentru abonamente.
Au existat însă unele cazuri absurde de-a dreptul, unii cetăţeni s-au prezentat la Protecţia Consumatorilor cu chitanţe de taxi şi s-a decis să-i despăgubim noi. Dacă pentru cei cu abonamente înţelegem că trebuie despăgubiţi, în alte cazuri aceştia ar trebui să dovedească că folosesc curent transportul cu metroul", spune Gheor­ghe Udrişte, director general Metrorex. 

O altă situaţie paradoxală remarcată de reprezentanţii Metrorex este aceea că, în ziua de grevă a angajaţilor de la RATB, numărul călătoriilor cu metroul nu a crescut, ceea ar putea indica că mulţi profită de situaţia creată. „Analizând statisticile noastre se poate interpreta că  mulţi dintre salariaţii care lucrează în alte domenii, în sectorul privat, se folosesc de oportunitatea unei greve pentru a găsi metode de a lipsi de la serviciu", a mai precizat Gheorghe Udrişte.

Activităţi blocate în zeci de mii de firme

Refuzul sindicatelor de a se aşeza la masa dialogului social şi blocarea sau amânarea negocierilor cu FMI vor pune statul în situaţia de a nu-i mai putea plăti nici pe bugetari, nici pe pensionari, cu efecte dramatice asupra populaţiei,  afirmă Dan Matei Agathon, purtător de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. „Fiecare zi de grevă generală aduce României un prejudiciu de 10 milioane euro şi blochează activitatea a zeci de mii de firme care oricum fac faţă cu greu crizei. Atragerea angajaţilor din sectorul privat în aceste proteste nu face decât să mărească posibilele pagube, blocând exact acele sectoare economice care menţin bruma de funcţionalitate a economiei româneşti şi care susţin, până la urmă, chiar sectorul bugetar. Pagubele vor creşte geometric cu fiecare zi de grevă, prin blocaje succesive şi prin însumarea degringoladei şi a haosului creat", ne-a declarat  Agathon.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR) estimează însă că, pe termen lung, efectele unei greve generale în sectorul bugetar sunt dezastruoase, pierderile în economie putând ajunge şi la 30 milioane euro pentru fiecare zi de grevă.  „În cazul extrem, care nu este posibil totuşi în cazul României, pierderile economice  ar fi de 100 milioane euro pentru fiecare zi de grevă generalizată care ar cuprinde şi sectorul privat. Nu este o situaţie cu care ne vom confrunta. Dacă bugetarii vor întrerupe lucrul pentru o perioadă mai mare, pierderile economice zilnice s-ar situa până în 30 milioane euro/zi. O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale", susţine Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR.

Cine intră în grevă
Liderii celor cinci mari confederaţii sindicale au anunţat pentru data de 31 mai grevă generală şi de solidaritate în domenii precum învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii.
În administraţia publică locală şi centrală, aproape toţi funcţionarii vor întrerupe lucrul cel puţin în ziua de luni. Liderii sindicali estimează că aproximativ 200.000 de funcţionari (de la Vamă, Garda Financiară, primării, prefecturi etc.) vor fi angrenaţi în proteste. Sindicatele din administraţia publică ce au declarat greva de solidaritate nu vor avea obligaţia asigurării unei treimi din activitate.
În învăţământul superior, Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământul Universitar „Alma Mater", spune că angajaţii vor participa la greve în marile centre, precum Bucureşti (cel puţin Universitatea Politehnică), Craiova, Iaşi, Cluj Napoca, Piteşti, Constanţa şi Târgovişte.
În învăţământul preuniversitar situaţia este încă neclară, o parte din liderii sindicali (de la Federaţia „Spiru Haret") susţin greva, alţii au anunţat că vor participa la activităţile şcolare, iar ministrul Daniel Funeriu a anunţat că „examenul de bacalaureat se va desfăşura în condiţii normale, din 31 mai".
În sănătate, sindicatele au declarat grevă de solidaritate pentru a susţine acţiunile celorlalte organizaţii sindicale, însă în acest domeniu exista prin lege obligativitatea asigurării activităţii prin preluarea tuturor cazurilor medicale de urgenţă.
În transporturi, metroul nu va funcţiona luni,  până la ora 16.00, când va fi reluată activitatea.  La CFR încă se mai poartă discuţii privind oportunitatea participării la grevă. Transportul în comun de suprafaţă va fi asigurat

parţial, doar o parte din şoferii de pe troleibuze şi tramvaie acceptând să întrerupă lucrul.
"O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale." Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010
Foto: Romania libera

Producatorii de tamplarie termoizolanta incep lupta pentru supravietuire

Cum aflam calitatea termopanului

» Loviti de scaderea cererii interne, tamplarii romani au gasit contracte bune la export.

» De la 1 februarie, toti producatorii  trebuie sa respecte standardele UE.
» Tot programul national de reabilitare termica poate fi acoperit de productia a doua firme.

Romulus Cristea

Doar 59 de firme romanesti producatoare de tamplarie performanta termoizolanta (denumita popular "termopan") dintr-un numar total de aproape 5.000 au reusit sa faca documentatia necesara pentru trecerea la standardul de exigenta european. Standardul de calitate, care se concretizeaza si prin aplicarea unui marcaj CE pe ferestrele din PVC, a devenit obligatoriu de la 1 februarie 2010.
"Potrivit legislatiei, de la 1 februarie este interzisa comercializarea tamplariei performante termoizolante care nu are «Marcaj CE». In mod normal, Inspectoratul de Stat in Constructii are tot dreptul sa aplice, de la aceasta data, amenzi consistente si poate decide retragerea produselor de pe piata daca firma producatoare livreaza produse fara marcaj", ne-a declarat Valentin Petrescu, presedintele Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT).

Reprezentantii patronatului de profil sustin ca este vorba de o armonizare a legislatiei nationale la cea europeana, normativul (SR EN 14351-1) neintroducand elemente suplimentare privind caracteristici ale profilelor de tamplarie, ci constituind "cerinte de calitate minima la nivel european" (referitor la respectarea tehnologiei si a conditiilor de lucru), prin care producatorul garanteaza respectarea standardelor din catalogul furnizorului.
"Criza economica a fost, in principal, factorul care a intarziat la noi aplicarea marcajului CE. Pentru a aplica standardul, se merge pe doua etape: teste initiale de laborator (care costa 5.000-10.000 euro) si controlul in fabrica (inca 1.000 de euro). In tara sunt trei laboratoare de testare, dar in Europa sunt foarte multe, iar costurile sunt aceleasi indiferent unde se realizeaza", a precizat presedintele PPTT. Anul 2009 a insemnat pentru producatorii de tamplarie un an de scadere a vanzarilor cu 40-50%, iar programul national de reabilitare termica nu a adus nicidecum comenzi in plus.

"Tot programul de reabilitare termica din 2009 ar putea fi acoperit doar din productia a doua mari firme. Nu a fost un volum mare, iar in 2010 comenzile vor fi, se pare, la jumatate", a spus Harileus Kilaiditis, director executiv PPTT. Marin Crutescu, director general al grupului Amvic, apreciaza ca "marcajul CE" nu impune decat reguli elementare de calitate. "In anul 2009, toate firmele producatoare de tamplarie au avut de suferit. Insa respectarea calitatii este o cerinta care nu trebuie discutata, ci doar aplicata. Anul trecut am facut exporturi in tari cu traditie, precum Franta si Elvetia. Chiar daca ai tamplarie de calitate, o grija deosebita trebuie acordata la montaj. De obicei, la montaj, in 70% din cazuri se fac greseli, ceea ce are repercusiuni asupra performantei tamplariei. In Franta, de exemplu, cerinta a fost ca la montaj sa nu folosim spuma poliuretanica, ci silicon, iar in acest caz tolerantele admise sunt foarte mici", a declarat Crutescu.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 februarie 2010
Foto: Romania libera

Din top, Romania a ajuns in coada clasamentului UE la constructii

» Criza din sectorul constructiilor se accentueaza si deocamdata nu sunt semne de redresare nici pentru urmatoarele luni. Antreprenorii spun ca se semneaza din ce in ce mai putine contracte, iar situatia va fi critica cel putin pana in al doilea trimestru din 2010. Prabusirea este consemnata si in statisticile europene, lucrarile de constructii in Romania inregistrand in august cea mai mare scadere din UE.

Romulus Cristea

Activitatile din sectorul de constructii din Romania s-au redus in august cu 29% fata de aceeasi luna din 2008, fiind cea mai mare scadere din UE. Pe ansamblul blocului comunitar, activitatile din constructii si-au redus ritmul anual cu numai 11,1%, raportat la acelasi interval, a anuntat Oficiul European de Statistica – Eurostat. Pe pozitiile urmatoare s-au clasat Spania si Slovenia, unde in  constructii s-au raportat in august scaderi de 21,1%, respectiv de 19,6% fata de luna similara din 2008. Cele mai mari cresteri de ritm anual au fost inregistrate in Polonia, de 9,9%, Suedia, de 9,5%, si Germania, de 1,9%.
"Scaderile consemnate la activitatile de constructii pentru Romania sunt dramatice. Nici in perioadele sezoniere sau in alte intervale mai putin bune nu s-au inregistrat astfel de scaderi, iar daca existau, erau cu o singura cifra. Pentru constructori problemele se vor agrava in urmatoarea perioada, nefiind semne de redresare.
De la o zi la alta se semneaza tot mai putine contracte si, foarte probabil, situatia va persista si dupa sfarsitul lunii martie", ne-a declarat Adriana Iftime, director general la Patronatul Societatilor din Constructii (PSC).

Trebuie mentionat ca Romania a inregistrat timp de 28 de luni un ritm pozitiv de crestere la volumul lucrarilor de constructii, primul recul fiind mentionat in februarie 2009, scaderea fiind de doar 1,1%. Pana la manifestarea primelor efecte ale crizei in constructii, Romania s-a mentinut in topul european de profil, cresterea maxima fiind consemnata in februarie 2008, la un ritm anual de 27%, in timp ce la nivel comunitar scaderea medie era de 3,1%. In zona euro activitatea de constructii a scazut in august cu 11,3% fata de a opta luna din 2008.
Constructiile de cladiri au scazut in a opta luna din 2009 cu 15% fata de luna similara din 2008 in UE si cu 15,9% in zona euro, in timp ce constructiile de inginerie civila au crescut cu 5,2% in UE si cu 3,5% in zona euro. In Romania, datele comunicate de Institutul National de Statistica indicau in august ca volumul lucrarilor de constructii a scazut la cladirile rezidentiale cu 38,5%, la cladirile nerezidentiale cu 24,4%, iar la constructiile ingineresti cu 21,6%. "In prezent, firmele de constructii au trecut, in lipsa comenzilor, la aplicarea unor masuri de supravietuire: reducerea de personal, micsorarea costurilor si renuntarea la unele facilitati acordate personalului. Scaderea activitatilor din constructii va continua, firmele cu capital strain deocamdata s-au retras, iar populatia ramane rezervata cand se pune problema unei investitii imobiliare", a precizat directorul general al PSC.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 21 octombrie 2009

Foto: Romania libera

Furnizorii declara razboi hipermarketurilor

Romulus Cristea

Patronatele, sindicatele si organizatiile profesionale din industria alimentara si agricultura au denuntat ieri practicile marilor retele de magazine acuzate ca le impun taxe si contracte abuzive producatorilor si au solicitat o ancheta confidentiala din partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, care sa investigheze posibile abuzuri ale retailerilor fata de furnizori.Producatorii sustin ca li se impun conditii contractuale ce le reduc substantial profiturile si conduc la o crestere artificiala a preturilor.
Consiliul Concurentei analizeaza

Alexe Gavrila, vicepresedintele Consiliului Concurentei, a precizat referitor la acest conflict izbucnit intre furnizori si retaileri: "Tot ce se intampla in acest moment pe piata, precum si raportul dintre furnizori si supermarketuri e in atentia noastra, se analizeaza, se lucreaza". Contactati telefonic pentru a discuta despre aceste acuzatii, reprezentantii unor supermarketuri precum Auschan, Carrefour si Plus au refuzat sa comenteze. Ministerul Agriculturii a anuntat ca va organiza o intalnire intre producatori si retaileri pe 19 martie pentru a media discutiile privind cresterea si transparenta preturilor.
Transparenta costurilor

"Actiunea noastra vizeaza scaderea presiunilor care vin dinspre supermaketuri si care impun conditii greu acceptabile. Practicile supermaketurilor au ca efect limitarea diversitatii de produse oferite consumatorilor si distrugerea unor magazine mai mici, de proximitate. La solicitarea noastra de a analiza cu marile retele de magazine aceste situatii nu exista inca prea multe raspunsuri, doar Carrefour exprimandu-si disponibilitatea pentru discutii", a declarat Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului. Sindicalistii din industria alimentara sustin cererile patronatelor. stefan Nicolae, presedintele Agrostar, considera ca trebuie sa existe o transparenta a costurilor pe tot traseul producatori-procesatori-retaileri, iar practicile care pot fi considerate abuzuri – cum ar fi taxa din spatele facturii, taxa de intrare in magazine, taxa de raft, taxa de deschidere pentru noile magazine, taxa de catalog, taxa de promotie – ar trebui sanctionate.

COSTURI

» In spatele preturilorPresedintele Patronatului Viei si Vinului a explicat fenomenul taxelor ascunse: "Daca, de exemplu, la un produs avem un pret de lista de 10 lei, pentru supermarket facem un discount de 5% si pe raft ajunge sa fie 9,5 lei. Dar daca la sfarsit facem calculul si socotim taxele, bonusurile si discounturile cerute de supermarket, constatam ca acel produs l-am dat cu 5 lei". Producatorii condamna insa acele bonusuri care nu au o influenta asupra pretului de vanzare, dar ele creeaza o mare presiune asupra costurilor furnizorilor.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 martie 2008

www.romanialibera.ro