Codul Muncii se schimba in favoarea patronului

Cum vrea Guvernul sa modifice legislatia muncii - http://htxt.it/gh14

Extinderea perioadei de probă şi scurtarea perioadei de concediu neîntrerupt sunt doar câteva dintre noile reguli de pe piaţa muncii prevăzute în proiectul de modificare a Codului Muncii.

Flexibilizarea pieţei muncii este principalul argument al guvernanţilor pentru modificarea actualului Cod al Muncii. De asemenea, patronatele susţin iniţiativa Guvernului, considerând că prevederile Codului Muncii şi reglementările privind piaţa muncii instituie numeroase bariere birocratice, că sunt favorizante şi mult prea protective pentru salariaţi.

De partea cealaltă se află marile confederaţii sindicale care susţin că actuala formă a legii este una corectă, orice modificare fiind apreciată ca neavenită.

Ministerul Muncii va începe în această săptămână discuţiile legate de modificarea Codului Muncii şi a altor legi privind sindicatele, patronatele şi contractul colectiv de muncă, urmând ca noile reguli privind piaţa muncii să fie aprobate de Guvern şi transmise Parlamentului până la sfârşitul anului.

O modificare interesantă care apare în proiectul de modificare a Codului Muncii se referă la proba care trebuie adusă în instanţă în cazul unui conflict de muncă. Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului, şi nu angajatorului, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, potrivit Mediafax. În actualul Cod al Muncii se prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, care are obligaţia să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Proiectul de lege propune însă modificarea Articolului 287 din Codul Muncii, astfel încât sarcina probei în conflictele de muncă să revină reclamantului.

Însă durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită până peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Perioada de referinţă în funcţie de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsă cu o lună, la patru.

Perioada în care lucrul suplimentar poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile, conform proiectului de modificare a Codului Muncii.

Cât priveşte perioada de probă la angajare, aceasta urmează să fie extinsă, pe un singur post putând fi în verificări mai multe persoane. Contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade.

Pentru verificarea aptitudinilor angajatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 45 de zile calendaristice (faţă de 30 de zile, în prezent) pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice (90 de zile, în prezent) pentru funcţiile de conducere. Aptitudinile profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap vor fi verificate tot printr-o perioadă de probă de maximum 30 de zile calendaristice.

Principalele modificări

Termenul de preaviz impus angajatului care demisionează va fi extins de la maximum 15 zile la cel puţin 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, şi de la 30 la 45 zile pentru salariaţii cu funcţii de conducere

Perioada în care angajatorul trebuie să asigure fiecărui salariat concediul de odihnă neîntrerupt, pentru situaţiile în care concediul este programat fracţionat, va fi redusă de la 15 la 10 zile

Perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile

Perioada de probă în care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsă, iar contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade, angajatorul având dreptul să încadreze, succesiv, mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în intervalul de probă.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 noiembrie 2010

Foto: Romania libera

Statul ameninta: taiem 25% acum sau 70% la anul

Buget. Ce se întâmplă dacă eşuează programul de austeritate

Salariile bugetarilor ar putea să scadă cu 70% în 2011, dacă măsurile anunţate de guvernanţi privind reducerea cheltuielilor bugetare nu vor da rezultate.

Romulus Cristea

Concedierile din sistemul bugetar vor continua, pentru astuparea unor găuri de la buget fiind nevoie de o reducere a numărului angajaţilor la stat cu aproape 70.000, după cum rezultă din analizele realizate de Guvern. De asemenea, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a avertizat luni că, dacă măsurile de austeritate propuse de Guvern nu vor da rezultatele scontate, salariile bugetarilor ar putea scădea cu 30-50% în 2011 şi că este posibil chiar să existe reduceri de 70%, dacă nu se reduc cheltuielile cu salariile în sistemul bugetar.
„Este posibil să scadă salariile în 2011 şi cu 70%, dacă nu luăm aceste măsuri acum.

Dacă nu vom avea rezultate cu măsurile de austeritate cade Guvernul", a afirmat Mihai Şeitan. Referitor la plata pensiilor, ministrul Muncii a declarat că, fără o diminuare cu 15% a acestora, ar fi fost nevoie de încă 800 de milioane de euro. Fostul demnitar Dumitru Pelican, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) în Guvernul Tăriceanu, apreciază însă că măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare prin disponibilizări şi micşo-rări de salarii nu sunt soluţii pe termen lung, iar în câteva luni ar putea fi nevoie de alte alternative pentru redresarea bugetului.

„Ţara este într-o prăpastie, iar măsurile de austeritate solicitate de guvernanţi nu sunt nişte măsuri anticriză, lucru confirmat şi de oficialii BNR. Este aproape sigur

că măsurile de austeritate propuse vor fi puse în aplicare, de concedieri nu vor scăpa bugetarii, însă rămâne de văzut ce măsuri economice se vor aplica. Peste două-trei luni, când se va constata că banii rezultaţi din constrângerile salariale nu sunt suficienţi, este de aşteptat să se aplice majorări de taxe şi impozite", ne-a declarat Dumitru Pelican. Fostul şef al ANOFM susţine că nu deficitul mare din bugetul de pensii este o problemă insurmontabilă.
„Deficitul la bugetul de pensii este de 1,7 miliarde euro. Însă nu suntem singura ţară cu un asemenea deficit. Şi cum ar fi putut fi altfel, în condiţiile în care sunt 5,8 milioane de pensionari şi 4,3 milioane de salariaţi (din care 1,4 milioane la stat)? Problema ţine de gestionarea banilor, de aplicarea unor soluţii eficiente", spune Dumitru Pelican. La finalul şedinţei Guvernului,  ministrul Muncii a anunţat că pensiile vor fi reduse cu 15% începând de la 1 iunie, deoarece acestea sunt un drept lunar, în schimb salariile, normate la oră, ar putea fi reduse cu 25% doar de la data intrării în vigoare a legilor pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea.
„Pensiile sunt un drept lunar, pentru că, atunci când o persoană iese la pensie, chiar de la jumătatea lunii primeşte pensia integral pe luna respectivă. Pe luna iunie pensiile se plătesc în iulie, iar dacă legea privind pensiile intră în vigoare în iunie, pensiile vor putea fi reduse cu 15% începând de la 1 iunie. În cazul salariilor, deoarece este vorba de plata cu ora şi cu ziua, iar reducerea cu 25% s-ar putea aplica doar de la data intrării în vigoare a legii cu măsurile de austeritate. În acest caz, este posibil ca legea să nu se poată aplica retroactiv", a declarat Mihai Şeitan, citat de Mediafax, după şedinţa de guvern în care au fost avizate proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor bugetare şi cel al pensiilor.

Contribuţii pentru drepturile de autor
Pentru veniturile obţinute din drepturile de autor se vor plăti contribuţii pentru pensie, sănătate şi şomaj. Guvernul are în vedere un proiect de lege care va viza lărgirea bazei de impozitare, astfel încât în categoriile celor care plătesc con-tribuţii să intre şi cei care nu contribuie în prezent.
„Vom asigura o lege prin care drepturile de autor, PFA-urile, convenţiile civile să fie văzute ca elemente salariale şi să devină contribuabile pentru pensie, sănătate şi şomaj, ca orice salariu", a declarat Mihai Şeitan, ministrul Muncii.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010
Foto: Romania libera

Contributia la Pilonul II creste la 2,5% din venitul brut, incepand cu 2010

Romulus Cristea

» Contributia la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) va creste de la 2% la 2,5% din venitul brut al fiecarui participant la sistem, majorarea contributiei fiind prevazuta in proiectul de buget de stat pentru 2010.


» Totodata, daca noua lege a pensiilor va fi adoptata, se asteapta ca la sistemul public de pensii sa adere peste 400.000 de noi contributori din sistemul militarizat si profesiile liberale.

Majorarea contributiei pentru Pilonul II cu 0,5 puncte procentuale de la 2% la 2,5% ar fi trebuit sa fie aplicata inca din acest an, insa din cauza crizei economice suma necesara nu a fost prevazuta in bugetul de stat pentru 2009. "In proiectul de buget de stat pentru 2010 este prinsa cresterea contributiei de la 2% la 2,5%. Nu cred ca va exista vreo modificare a acestui procent", a declarat, la Conferinta Nationala de Pensii Private, Ion Giurescu, vicepresedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Legislatia prevedea ca, in primul an de activitate al sistemului de pensii private, 2% din contributia totala de 9,5% din venitul brut pentru asigurarile sociale pe care le plateste fiecare angajat va ajunge in administrare privata. Pana in 2016 procentul va trebui sa creasca la 6%.

Mihai Seitan, secretar de stat in Ministerul Muncii, a afirmat ca in urmatorii ani cresterea procentului de contributie la Pilonul II va trebui accelerata. "Nu cred ca in 2010 se va putea asigura cresterea contributiei la 3%, asa cum trebuia sa fie conform legislatiei, pentru ca situatia economica din Romania si, implicit, bugetul de stat nu permit acest efort. In viitor trebuie luate in calcul accelerarea cresterii contributiei si chiar depasirea procentului de 6% pana in 2016", a spus seitan.
Oficialii Ministerului Muncii sustin ca peste 400.000 de noi participanti vor contribui in sistemul pensiilor private obligatorii, dupa ce modificarea Legii pensiilor publice va introduce pe Pilonul II si personalul din structurile militarizate si persoanele cu profesii liberale. "Persoanele care lucreaza in sisteme militarizate si care vor contribui la Pilonul II sunt in jur de 200.000-250.000.

Alte circa 200.000 de persoane fac venituri pe cont propriu sau sunt posesoare de contracte de management, pe care legea noua le obliga sa contribuie la sistemul public de pensii si, astfel, la Pilonul II", a precizat Mihai Seitan.
Reprezentantii confederatiilor sindicale sunt insa mai moderati in afirmatii si sustin ca, pentru a fi sigura majorarea contributiei la 2,5%, mai intai trebuie aprobat bugetul pe 2010. "De asemenea, cresterea numarului de contributori la sistemul public de pensii implica adoptarea noii legi a sistemului public de pensii, intarziata din cauza disputelor politice", ne-a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel Alfa".
Prima contributie la Pilonul II a fost virata in luna mai 2008. In septembrie 2009, numarul contributorilor la sistemul de pensii private obligatorii a ajuns la 4,456 milioane.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 15 octombrie 2009

Foto: Romania libera

Drepturile de autor, fara taxe sociale

Drepturile de autor, fara taxe sociale

Romulus Cristea

Drepturile de autor, diurnele de deplasare si participarea salariatilor la profit nu vor fi incluse in baza de calcul din care angajatorii au obligatia sa retina si sa achite contributii la asigurarile de somaj, potrivit unui proiect de hotarare de guvern initiat de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse. In schimb, sunt incluse in baza de calcul salariul de baza lunar brut, solda bruta lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, remuneratia directorilor si membrilor directoratului societatilor pe actiuni, precum si sporurile, adaosurile si drepturile banesti, acordate potrivit legii ori contractelor colective sau individuale de munca, sub forma de procent.Repercusiuni la pensiePetre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA", considera ca neluarea in calcul a drepturilor de autor in baza de calcul pentru achitarea asigurarilor sociale, pe termen lung, este in defavoarea angajatului. "In anumite domenii, contractele obisnuite de munca sunt inlocuite cu contractele de drepturi de autor, cu toate ca munca prestata si programul de lucru nu se schimba. Contractul de drepturi de autor trebuie aplicat corect pentru profesiile liberale, in anumite conditii si nu pentru o munca desfasurata zi de zi, cu program de lucru ca pentru orice angajat obisnuit." Sindicalistii apreciaza ca o astfel de masura poate avea repercusiuni nedorite la pensie pentru angajatii care accepta neconditionat un astfel de contract. "Este o masura luata pentru un an electoral. Pe viitor lucrurile se vor schimba in sensul ca Romania va trebui sa adopte legislatia europeana ce prevede penalizarea angajatorului care abuzeaza de astfel de contracte. In mai multe tari europene (de exemplu, Belgia) astfel de contracte de drepturi de autor, incheiate pentru o munca obisnuita, sunt penalizate.O clarificare a legislatieiInsa in opinia finantistilor exista si avantaje de luat in calcul. Av. Gabriel Biris, consultant financiar, apreciaza ca "un contract de drepturi de autor este avantajos din punct de vedere financiar, venitul net fiind mai mare decat in cazul unui contract de munca obisnuit. Cel care a incheiat un contract de drepturi de autor se poate duce sa-si plateasca singur contributiile la asigurarile sociale. Proiectul de hotarare de guvern este o clarificare a legislatiei din domeniu. Nici in prezent pentru drepturile de autor nu e necesara includerea in baza de calcul pentu achitarea contributiilor la asigurarile de somaj". VenituriGuvernul a extins anul trecut categoriile de venituri luate in calcul, la determinarea contributiilor sociale, adaugand la salariu si sumele provenite din prime si stimulente. Proiectul de hotarare detaliaza, prin norme, sumele care intra si cele care nu sunt incluse in baza de calcul asupra careia angajatorii au obligatia de a vira contributia la bugetul asigurarilor.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 16 ianuarie 2008
www.romanialibera.ro