Ochii albaștri din presă omit să spună povestea completă

Un realizator tv și un ziarist din presa scrisă și-au adus brusc aminte că au avut legături ratate cu serviciile de informații. Unul a susținut că a fost ofițer acoperit, cel de-al doilea a relatat în spațiul virtual că a fost actor într-o ciudată tentativă de racolare. Ambii omit însă să spună ce-i mai important: cât borș au mâncat pentru a trăi o astfel de situație.

Lucrurile trebuie să fie clare de la început. Nu poți deveni „țintă” într-o acțiune de racolare dacă nu „transmiți” la sursă că ai suficient „material” pentru a fi „agățat” într-un sistem care nu se joacă de-a șoarecele și pisica precum în filmele americane. De asemenea, nu poți ajunge ofițer acoperit dacă chiar nu dorești. Pur și simplu e suficient să spui un „nu” apăsat pentru ca ofițerul de legătură să-și ia tălpășița. Mai trebuie adăugat că o acțiune de racolare în cadrul serviciilor de informații durează ceva mai mult decât își închipuie aiurea unii. Se urmează anumite protocoale, se respectă norme ca la carte și durata acceptabilă se poate întinde până la cinci ani. În situația în care ofițerul de legătură raportează reușita racolării într-o perioadă mult prea scurtă de timp, mai repede decât media acceptată în cadrul serviciului respectiv, toată acțiunea este supusă unor reverificări foarte atente, iar ofițerul intră chiar el în atenția specială a colegilor de breaslă.

Cazul realizatorului de televiziune a făcut ceva vâlvă. La început a fost acuzat de misticism și caracterizat chiar de colegii de breaslă cum că ar avea tulburări comportamentale. De fapt, el a fost aproape de sinceritate. Mai avea oare ceva de pierdut? A recunoscut atât cât a putut sau cât a știut, dar omițând amănunte relevante. 

Deși documentele prezentate nu aveau nicio importanță (un livret militar de rezervist și chitanțe de la un gheșeft făcut cu Ministerul Apărării), faptele relatate de jurnalistul vedetă tv au condus mai degrabă, pentru cunoscătorii sistemului, la două concluzii: fie a fost lucrat „în orb” și a trăit ani de zile cu impresia că este marele spion al presei, fie chiar a fost racolat, dar a clacat și a fost abandonat după un timp. Însă în ambele situații ar fi fost obligat să lucreze cu zel și la normă. 

Altfel de ce și-ar pierde cineva vremea cu tine? Cu visele spulberate, ziaristul și-a închipuit că dacă spune adevărul pe jumătate se curăță și de păcate. Situația ziaristului din presa scrisă care a publicat recent pe un site „cum a dejucat el o tentativă de racolare din partea SRI” este mult mai ciudată. Este foarte probabil ca el să fi jucat rolul de pion-momeală într-o acțiune de manipulare ordinară a altei instituții care se ocupă cu prelucrarea de informații. Se mai practică printre oamenii serviciilor: dacă m-ai călcat pe coadă când nu era cazul, pot și eu să te joc nițel și să te fac să vorbești singur pe stradă. Ziaristul susține că, aproape pe nepusă masă, un ofițer de legătură i-ar fi pus în față, pe masă, la semnat, angajamentul de ofițer acoperit. Ei bine, nici dacă ar fi reală tentativa de racolare și nici dacă ar fi fost un „joc” al altui serviciu, așa ceva nu se întâmplă în realitate. Ziaristul nostru ar fi trebuit să facă anterior dovada, printr-un prinos de rapoarte sau informații verificabile, că este apt pentru a fi racolat. Foarte probabil, așa s-a întâmplat în realitate. Doar că teama a fost prea mare și situația l-a depășit.

Articol apărut în Print Magazin din 20 octombrie 2014;  Autor: Romulus Cristea

În redacţia Print Magazin

O fotografie din redactia revistei Print Magazin, de la Casa Presei din Bucureşti. Fotografia este realizată la data de 3 decembrie 2013.

In fotografie, membrii redacţiei revistei: Romulus Cristea, Relu Liciu, Mihai Sava şi alţii.

Cartierul de lux din Pipera, scos la mezat

Considerata candva cea mai exclusivista zona din Bucuresti, strada Iancu Nicolae este tapetata cu anunturi de vanzare

Romulus Cristea

Situat la nord de capitala si considerat pana in urma cu un an-doi ca fiind una din cele mai exclusiviste zone rezidentiale, cartierul Iancu Nicolae este acum impanat de anunturi de vanzare-cumparare de locuinte. Strada Erou Iancu Nicolae, din Pipera-Voluntari, pare scoasa la mezat. Doua din trei case au gardurile acoperite de afise postate de particulari, zidurile au si ele anunturi publicitare, iar totul a ajuns sa semene cu un urias panou de afisaj al unei agentii imobiliare.

Fenomenul este explicat de analisti ca fiind, in principal, efectul crizei financiare manifestate la nivel international si care a afectat si segmentul imobiliar din Romania. In zona rezidentiala Pipera, volumul vanzarilor este mai scazut cu 30-40% fata de perioada similara a anului trecut, iar principalele motive sunt zvonistica, explozia nejustificata a preturilor pe anumite portiuni si infrastructura inca incapabila sa sustina intr-un mod rezonabil proiectele demarate in zona sau alte proiecte noi. Interesul investitorilor si cumparatorilor in aceasta zona a scazut in ultima perioada, preturile de prezentare ale proprietatilor fiind nerealiste in foarte multe dintre situatii. Dintr-un cartier care atragea in special cumparatori dintre oamenii bogati, acum zona devine una mixta, cu vile ce costa peste 1,5 milioane euro, dar si apartamente de 150.000- 200.000 euro.

Fenomenul exploziv al vanzarilor in aceasta zona a aparut pe fondul crizei cu care se confrunta piata imobiliara. Daca in ultimii doi-trei ani pretul terenului in Pipera-Voluntari a crescut chiar de zece ori, in ultimele luni tranzactiile imobiliare in zona stagneaza, iar la putinele vanzari care se fac proprietarii, fortati de diverse imprejurari, au inceput sa lase din pret.

Vile de milioane
Zona Pipera-Voluntari a inceput sa cunoasca o dezvoltare accelerata in jurul anilor 1997-1998, intr-o perioada cand se cautau terenuri aflate in imediata apropiere a Bucurestiului, la un pret rezonabil, pe care se puteau construi imobile cu regim redus de inaltime. De la cativa euro, pretul pe metrul patrat in acea perioada, la 1.000-1.500 euro pe metrul patrat anul trecut, atat a fost saltul valorii terenului. Proprietarii de terenuri au inceput sa construiasca vile luxoase, spatioase, cu dotari care mai de care. Toate acestea in conditiile in care unele utilitati (canalizare si gaze) in zona nici nu existau.

In urma cu doi ani, una dintre vilele din Pipera era scoasa la vanzare de o agentie imobiliara pentru 10 milioane euro, pret mai mare decat al unor palate vechi din centrul Bucurestiului. Preturile vehiculate pe piata pentru casele din Iancu Nicolae au declansat o adevarata avalansa de constructii, preturile crescande ale terenului determinand proprietarii sa utilizeze fiecare petic de pamant. Terenul scump i-a determinat pe proprietari sa inghesuie imobilele, iar drumurile de acces foarte inguste creeaza un anumit disconfort pentru conducatorii auto.
Cu toate acestea, pana anul trecut, vilele din Pipera erau la mare cautare chiar si la preturi ce depaseau cu mult unu sau doua milioane de euro.

Se cer 1.000 euro/mp, dar nu se mai vinde
"In general, anul trecut, terenurile din cartierul Iancu Nicolae erau scoase la vanzare la un pret de 1.000-1.200 euro/mp. Acum inca se mai cer 1.000 euro/mp, dar nu se vinde. La fel, pentru metrul patrat construit pretul era de circa 2.000 euro; acum se cer 1.200-1.400 euro. De asemenea, nu stim cine cumpara. Din cate stiu, tranzactiile imobiliare in zona stagneaza de o perioada buna", a precizat Catalin Militaru, manager la Evergreen House Imobiliare.
Sunand la telefoanele afisate cu vanzari de terenuri, majoritatea interlocutorilor raspundeau fara a clipi ca pretul solicitat este de 1.000 euro pe metrul patrat, precizand insa ca se mai poate negocia. Pentru parcelele de teren cu suprafete mai mari de 1.000 metri patrati si pentru care pretul cerut sarea de un 1,2-1,5 milioane de euro, proprietarii erau dispusi sa lase pana la un milion de euro.

Cu toate acestea, analistii imobiliari afirma ca e greu de crezut ca se mai poate vinde la un asemenea pret in situatia actuala. In cateva cazuri, am gasit cativa proprietari de terenuri dispusi sa vanda la 600-700 euro/mp in zone unde nu sunt toate utilitatile. Andrei Botis, de la NAI Property Partners, spune ca, probabil, numarul mare al ofertelor de vanzare din zona se datoreaza si faptului ca oamenii au ipoteci la banci. "Unele preturi cerute sunt exagerate. E greu de spus ce se va intampla. Putine se vor tranzactiona, si la preturi reduse. Pot sa va spun insa ca noi am avut oferte la terenuri, pe Iancu Nicolae, cu iesire la strada, cu 500 euro/mp, terenuri care inainte se vindeau cu 1.000 de euro", a spus Botis.

Casa "la rosu" cu 1,2 milioane euro
Cei care vand case in Iancu Nicolae ofera, inspirati probabil de dezvoltatorii imobiliari, bonusuri dintre cele mai ciudate, precum perdele Austria, mobilier Lengel, boilere, doar-doar accepti oferta de 1,5 milioane pentru o casa fara subsol, cu parter, etaj si mansarda, cu garaj in curtea din care nu au mai ramas liberi decat vreo 200 de metri patrati, eventual cu un calcan la una dintre laturi. Dupa lungi negocieri, sunt dispusi sa scada 100.000, dar nu mai mult, "pentru ca are perdele de calitate si centrala pe motorina plus gaz".

Putine sunt vilele pentru care se cere sub un milion de euro. Un astfel de proprietar, care ofera o vila la 950.000 euro, ne spune insa ca vila pe trei niveluri "nu are subsol pentru ca in zona nu e recomandat".
Surpriza foarte mare a fost insa cand am vazut o casa "la rosu", cu utilitatile la poarta si cu un teren liber de circa 700 metri patrati. Proprietarul cerea 1,25 milioane euro, iar de negociere "nu se pune problema, pentru ca e gratis casa la cat costa terenul". Un expert imobiliar ne-a declarat ca o casa care anul trecut era evaluata de o banca la 1,2 milioane euro in prezent, la o noua evaluare, abia ajunge la 700.000 euro.

Zona de investitii
Radu Zilisteanu, analist imobiliar, afirma ca sunt mai multe motive pentru care oamenii se grabesc sa vanda in zona respectiva. "Efectele crizei se resimt si oamenii au nevoie de lichiditati. Acolo au fost si sunt mai multe probleme. Pe anumite portiuni nici macar nu sunt toate utilitatile. Traficul in zona constituie o alta problema, e greu sa te misti in zona, e greu sa ajungi etc. In plus, nu sunt suficiente spatii cu destinatie dedicata, gradinite, scoli etc. In general, cei care au construit au facut-o ca investitie, era o perioada in care zona era la mare cautare", precizeaza Zilisteanu.

Arhitectul Eduard Sagatelian considera ca numarul foarte mare de vanzari in Iancu Nicolae, in ultima perioada, este si urmarea situatiei actuale de pe piata: "Toti incearca sa vanda, poate se cere mult, dar lumea asteapta sa scada preturile". Arh. Sagatelian considera ca numarul mare de constructii aparute in zona se datoreaza si schimbarii PUG, care permite acum construirea de imobile cu regim de inaltime parter plus patru etaje . "Acest lucru a atras dezvoltatorii imobiliari care construiesc pe inaltime, pretul terenului fiind neavantajos pentru o locuinta unifamiliala. Firesc, aceste companii vor sa si vanda, de aici si oferta mare din zona."

» Cartier mixt
Daca in urma cu un an si jumatate zona Iancu Nicolae-Pipera atragea in principal cumparatori din patura bogata si din clasa peste medie, acum dezvoltatorii si-au indreptat atentia si spre clasa de mijloc, venind cu oferte care tintesc aceasta categorie sociala (case individuale, duplex si apartamente cu suprafete medii si preturi accesibile). Zona devine una mixta, aici se gasesc acum si vile ce costa peste 1,5 milioane de euro, dar si apartamente de 200.000 de euro.
"Preturile de prezentare ale proprietatilor nu sunt realiste in foarte multe dintre situatii, insa se tinde spre o reglare intre pretentiile vanzatorilor si ceea ce poate asimila piata acum. Pretul de prezentare este de obicei brut si reprezinta cea mai optimista asteptare a proprietarului, insa in urma negocierilor se ajunge la un pret de vanzare cu pana la 20% mai mic decat cel anuntat in prima faza.

Volumul vanzarilor este mai scazut cu 30-40% fata de perioada similara a anului trecut, iar principalele motive sunt zvonistica, explozia nejustificata a preturilor pe anumite portiuni si infrastructura inca incapabila sa sustina intr-un mod rezonabil proiectele demarate in zona sau alte proiecte noi. Au fost situatii speciale in care locatarii din zona Iancu Nicolae-Pipera au avut neplaceri legate de defulari ale canalizarii etc., care au fost indelung mediatizate, ceea ce a scazut considerabil interesul investitorilor si al cumparatorilor in aceasta zona", a precizat Mihaela Postolache de la Eurometropola Estate.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 noiembrie 2008;

Foto: Romania libera;

www.romanialibera.ro

Romanii cheltuiesc mult pe mancare si putin pentru recreere

Romulus Cristea

» Cheltuielile lunare pe gospodarie au fost, in trimestrul al doilea, de 1.820 de lei, suma care reprezinta 89% din totalul veniturilor.

» Veniturile medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 39,1% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural.

Cheltuielile pentru alimente reprezinta 43,1% din totalul cheltuielilor lunare ale unei gospodarii, in timp ce pentru cultura si recreere cheltuielile sunt de 3,8%, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Reprezentantii confederatiilor apreciaza ca inca exista discrepante mari intre structura cheltuielilor pentru gospodariile din Romania si gospodariile din alte tari ale Uniunii Europene (UE), mai ales in ceea ce priveste cheltuielile pentru alimente, servicii si cultura.
Cheltuielile lunare pe gospodarie au fost in medie, in trimestrul al doilea, de 1.820 de lei, suma care reprezinta 89% din totalul veniturilor, respectiv 2.046 de lei lunar pe gospodarie, ambii indicatori fiind in usoara crestere fata de primele trei luni ale anului, conform datelor INS.

"Nivelul de cheltuieli din totalul veniturilor lunare ale unei gospodarii este apropiat de cel din celelalte tari UE, unde in medie circa 10% din venituri raman pentru economisire. Problemele pe care le avem sunt insa cu structura cheltuielilor, unde pentru mancare cheltuim de cateva ori mai mult decat alte tari europene, iar pentru recreere si cultura de cateva ori mai putin", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA".
Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si a pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Din totalul cheltuielilor pentru consum, cheltuielile unei gospodarii pentru produse alimentare reprezinta 43,1%, pentru imbracaminte si incaltaminte – 6,9%, recreerea si cultura reprezinta 3,8%, iar pentru diverse produse si servicii procentul este de 3,6%.

Cel mai scazut nivel este pentru educatie (0,9%), explicabil prin serviciile publice de care beneficiaza membrii gospodariilor. "Daca intr-o gospodarie din Romania pentru produse alimentare se cheltuie sc 43,1% din venituri, in celelalte tari europene nu se depasesc 15-18%. Trebuie precizat ca si pentru diverse servicii o gospodarie din Romania cheltuiste pe luna 3,6% din venit, in timp ce in alte tari din UE intervalul este de 30-40%. La cultura si recreere exista o alta discrepanta, in timp ce la noi cheltuiala este de 3,8%, in celelalte tari din UE cheltuielile se cifreaza la 10-15%", a precizat Dandea.
Veniturile totale medii lunare au fost, in termeni nominali, de 2.046 de lei pe gospodarie si 702 lei pe persoana, in intervalul analizat de INS. Veniturile banesti au fost, in medie, de 1.719 lei lunar pe gospodarie (590 lei pe persoana), iar veniturile in natura, de 327 lei lunar pe gospodarie (112 lei pe persoana).

» Diferente
In trimestrul II 2008, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 39,1% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 13,9% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 65,6% (63,5% in trimestrul I) din salarii, de 19,5% (20,2%) din prestatii etc.
In rural, principala sursa a veniturilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 34,3% din totalul veniturilor (38,0% in trim. I 2008).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 octombrie 2008;

Foto: Romania libera;

www.romanialibera.ro

Industria textila importa 1.000 de muncitori din Bangladesh

Romulus Cristea

» Muncitorii in industria confectiilor textile primesc intre 17 si 51 de euro in Bangladesh, suma care include si chiria.

» Oamenii de afaceri romani cauta mana de lucru ieftina si in Egipt, si Pakistan.

Dupa ce peste doua milioane de romani au parasit tara pentru a lucra in strainatate, companiile romanesti cauta mana de lucru in pietele asiatice. Romania va importa din Bangladesh, probabil in acest an, o mie de muncitori specializati in industria confectiilor textile, care se vor adauga unui lot de 100 de lucratori care au sosit deja in tara.Cotidianul local Daily Star a informat ca doi directori ai unei companii romanesti producatoare de confectii textile, Cristina Curpanaru si Antonello Gamba, au participat la o intalnire cu Iftekhar Ahmed, consilier in cadrul Ministerului pentru Expatriati si Angajati in Strainatate si au lansat o oferta de recrutare. Fabrica pentru care fac recrutarea este amplasata in Bacau si a angajat deja o suta de muncitori din Bangladesh, care se adauga lucratorilor sositi din China.Salariul minim lunar al muncitorilor din Bangladesh, negociat pe ramura, din sectorul confectiilor de imbracaminte variaza intre 1.665 teka (suma echivalenta cu aproximativ 17 euro) si 5.140 teka (51 euro), in functie de gradele profesionale acumulate. Salariul minim din Bangladesh include atat banii cash primiti ca leafa, cat si chiria locuintei si bonusuri pentru salariatii incepatori. In Romania, statistica arata ca salariul mediu net in luna decembrie in industria confectiilor de imbracaminte a fost de 670 lei (181 euro). Venind la munca in Romania, lucratorii din Bangladesh isi multiplica veniturile de cel putin cinci ori.La fel ca si romanii care au trimis in tara peste 7 miliarde euro in 2007, muncitorii plecati din Bangladesh transfera sume insemnate in conturile familiilor. Astfel, in al doilea semestru al anului trecut, muncitorii plecati in strainatate au trimis acasa 3,447 miliarde dolari. Suma reprezinta cam doua treimi din totalul exporturilor tarii din acelasi interval, care s-au ridicat la 5,1 miliarde dolari.

Cota de 6.000 de straini

Pentru acest an, prin hotarare de guvern, cota de muncitori straini pentru Romania a fost fixata la 6.000. "Nu exista riscul sa se depaseasca aceasta cifra deoarece procedurile de angajare in industrie a muncitorilor adusi din alte tari sunt foarte complicate si dureaza mult", a precizat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA". In plus, de anul trecut, Guvernul a modificat legea privind obligatiile angajatorilor referitoare la asigurarea unui anumit nivel de salarizare pentru muncitorii straini. Acum, pentru muncitorii straini care lucreaza in Romania, nivelul minim de salarizare este acelasi ca si pentru romani, adica salariul minim pe economie. In anii trecuti angajatorii trebuiau sa le asigure strainilor salariul mediu pe ramura."Exista demersuri ale unor angajatori din Bacau de a aduce muncitori pentru industria textila din Bangladesh, Pakistan si chiar Egipt. Pana in prezent, nu cunostem nici o intreprindere de textile care sa lucreze cu muncitori din aceste tari. Exista anumite dificultati in a aduce muncitori din aceste zone, consulatele romanesti acordand foarte greu vize pentru lucu in Romania si, in cazurile in care se dau, doar pentru persoane trecute de o anumita varsta", spune Maria Zidaru, secretar general al Federatiei Sindicatelor din Confectii si Tricotaje. Intreprinderea de confectii din Bacau, care face in prezent demersuri pentru a aduce muncitori din Bangladesh, are deja angajati din China. La sfarsitul anului 2006, la aceasta intreprindere lucrau 291 de chinezi. In 2007, in urma unei neintelegeri patronat-angajati, au mai ramas 167 de textilisti chinezi, restul fiind concediati sau refuzand incheierea unor noi contracte individuale.Reprezentantii sindicatelor din confectii au precizat ca patronul intreprinderii de textile bacauane detine si firma de intermediere a fortei de munca pentru straini.

Bangladesh In CIFRE

» Populatie: 150,4 milioane

» PIB: 75,1 miliarde dolari (estimare 2007)

» PIB / locuitor: 1.400 dolari» Inflatie: 8,8%

» Contul curent: 683 milioane dolari surplus

» Populatie sub limita saraciei: 45%

» Rata somajului: 2,5%

» Cresterea economica: 5,6%

» Veniturile bugetare: 7 miliarde dolari

» Cheltuieli bugetare: 9,6 miliarde dolari

Articol aparut in Romania libera din 19 februarie 2008
http://www.romanialibera.ro/

Taxe suplimentare pentru importurile din tari cu poluare

Taxe suplimentare pentru importurile din tari cu poluare

* Comisia Europeana va propune taxarea importurilor in functie de pretul cerut pentru drepturile de emisie de carbon.

* UE vrea sa diminueze cu 20% emisiile de gaze poluante pâna in anul 2020, raportat la nivelurile inregistrate in anii '90.

Romulus Cristea
In cadrul propunerilor referitoare la combaterea efectelor produse de schimbarile climatice, care vor fi prezentate in aceasta luna, Comisia Europeana (CE) va analiza oportunitatea introducerii unei noi taxe suplimentare pentru importurile din tari care nu indepliesc normele UE privind poluarea.
Reprezentantii CE care sustin propunerea, apreciaza ca noua taxa vamala ar asigura conditii similare de operare pentru companiile care importa bunuri din alte tari si producatorii din UE, care se confrunta cu penalizari severe in cazul depasirii nivelului admis al emisiilor de gaze poluante, informeaza Reuters.
Cota de poluare
Protocolul de la Kyoto privind mediul (negociat in decembrie 1997 de catre 160 de tari) obliga tarile semnatare sa adopte masuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 5,2% sub nivelul emisiilor din 1990. Prevederile protocolului se aplica pentru perioada 2008 - 2012. Uniunea Europeana s-a angajat sa reduca un procent de 8%. Fiecare unitate industriala a fost nevoita sa prezinte o evaluare a emisiilor din ultimii ani si sa faca o evaluare pentru perioada 2007- 2012. In functie de aceste estimari, verificate de reprezentantii de la Bruxelles, fiecare tara va primi cota de dioxid de carbon pe care are voie sa o emita in atmosfera.
China, India sau Statele Unite nu au convenit inca asupra asupra unui program obligatoriu de reducere a emisiilor de gaze poluante, spre deosebire de Uniunea Europeana care are un program in acest sens.
Noile reglementari ar putea fi incluse intr-un set de propuneri implementat dupa anul 2012, vizând aspecte precum modificarea limitelor nationale de emisii de gaze cu efect de sera si subventionarea productiei de energie nepoluanta. Uniunea Europena vrea sa diminueze cu 20% emisiile de gaze poluante pâna in anul 2020, raportat la nivelurile inregistrate in anii '90.
Taxarea vamala
Proiectul de document, citat de Reuters, mentioneaza despre companiile care importa bunuri pe teritoriul celor 27 de state comunitare din tari care nu implementeaza standarde similare privind emisiile de gaze poluante, ca vor fi obligate sa cumpere drepturi europene de emisie.
Romania a reusit sa negocieze, in cadrul Protocolului de la Kyoto la un nivel foarte bun, luand ca an de referinta 1989, perioada in care tara noastra avea industrie energofaga, si nu 1990 asa cum s-a intamplat cu celelalte tari. Romania detine o cota de 250 de milioane de tone de gaz echivalent dioxid de carbon, fata de 147 de milioane de tone cat polueaza in prezent.
Propunerea de introducere a taxelor vamale suplientare va necesita sustinerea statelor comunitare. Astfel, se prevede taxarea importurilor in functie de pretul perceput pentru drepturile de emisie de carbon in Europa si de cantitatea de gaze poluante produse la fabricarea bunurilor respective, in afara UE.

Articol aparut in Romania libera din 7 ianuarie 2008

Piata Pensiilor-Concentrare pe Pilonul II

Piata Pensiilor
Concentrare pe Pilonul II

Romulus Cristea

La trei luni de la demararea campaniei pentru pensiile private obligatorii, numarul celor care s-au inscris la unul din cele 18 fonduri autorizate sa functioneze pe Pilonul II a ajuns la 2,93 milioane.
Peste 96,61% din piata pensiilor private obligatorii s-a concentrat in primii 9 jucatori care controleaza aproape toata piata de profil.
"Era de presupus inca de la inceput ca piata va fi foarte concentrata, pentru ca oamenii si-au investit banii in notorietate si credibilitate, fiind vorba de pensii. Fondul de pensii nu e un RCA care sa dureze un an", a declarat analistul economic Ilie serbanescu.
Cele mai multe adeziuni au fost raportate de ING Fond de Pensii, Allianz-Tiriac Pensii, Generali Fond de Pensii, Aviva Fond de Pensii si Interamerican Pensii Private, care impreuna detin mai mult de 80% din piata de profil.
ING Fond de Pensii detine pozitia de lider, cu 958.977 aderenti (32,9% cota de piata). Locul al doilea in clasamentul fondurilor de pensii obligatorii este ocupat de Allianz Tiriac Fond de Pensii, cu 749.657 de participanti atrasi si o cota de piata de 25,78%. Generali Fond de Pensii se afla pe locul al treilea, cu 274.613 semnaturi atrase si o cota de piata de 9,44%, in timp ce pozitia a patra este detinuta de Aviva Fond de Pensii care a raportat 237.359 de participanti cu o cota de piata de 8,16%. Urmatoarele doua locuri sunt ocupate de compania Interamerican Fond de Pensii (176.471 aderenti si o cota de piata de 6,07%), urmata de AIG Fond de Pensii cu 171.259 participanti si 5,89% cota de piata.
"Bursa va castiga cel mai mult din aparitia fondurilor private de pensii. Va creste gradul de intermediere financiara. Fondurile de pensii nu sunt altceva decat o economisire fortata, iar daca apare o resursa de economisire pe termen lung e bine pentru piata financiara. Banii de pensii pot intra si in economiile altor tari, pentru ca eu nu am remarcat in legislatie decat restrictii structurale privind constructia portofoliului", a mai spus serbanescu.
Numarul inscrierilor la sistemul pensiilor private obligatorii (Pilonul II) se va apropia de 3,3 milioane la sfarsitul perioadei de aderare, ianuarie 2008, cifra reprezentand 90% din totalul salariatilor cu varsta pana la 45 de ani.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 Decembrie 2007

www.romanialibera.ro