Se afișează postările cu eticheta administratie publica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta administratie publica. Afișați toate postările

duminică, 30 mai 2010

Cât câştigă statul din grevă

Buget. Economiile statului de pe urma încetării lucrului sunt mai mari decât pierderile
Salariile bugetare costă 45 milioane euro pe zi. În cazul în care toţi angajaţii de la stat ar intra în grevă, pierderile nu ar depăşi 30 milioane euro pe zi. Practic, pentru fiecare doi euro neîncasaţi, statul economiseşte trei euro.

Romulus Cristea

Fiecare zi de grevă a angajaţilor statului aduce prejudicii între 10 milioane de euro pe zi - dacă vor intra în grevă o treime din angajaţi - şi 30 de milioane de euro pe zi, în cazul teoretic în care toţi ar înceta activitatea, potrivit calculelor făcute de patronate. Pe de altă parte, cheltuielile salariale ale statului ajung la 45 de milioane de euro pe zi lucrătoare. Asta înseamnă că fiecare zi de grevă duce la o scădere a deficitului bugetar. Practic, două luni de grevă bugetară din cele şapte rămase ar face să nu mai fie nevoie de tăieri din salariile lunare. Pe de altă parte, o grevă ar putea duce la blocarea unei mari părţi din activitatea economică privată.

In grevă
Greva pe termen nedeterminat anunţată de confederaţiile sindicale va implica participarea la proteste, în perioada 31 mai-4 iunie, a unui număr de 700.000-1.200.000 de persoane, în principal din sectoarele bugetare (învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii). Protestele vor fi susţinute prin greve de solidaritate (care implică întreruperea totală a lucrului cel puţin pe durata a 24 de ore) în alte sectoare economice.

Reprezentanţii patronatelor estimează că fiecare zi de grevă poate însemna pagube economice estimate între 10 milioane şi 30 milioane euro, iar în cazul extrem al paralizării totale a activităţilor economice, pagubele se vor cifra la 100 milioane euro zilnic. Dacă în grevă ar fi antrenaţi doar bugetarii şi fără a se asigura treimea de activitate obligatorie în anumite domenii, statul ar realiza economii la buget de aproximativ 45 milioane lei/zi, în condiţiile în care ponderea în PIB a salariilor angajaţilor la stat este de aproape 10%

Încasări zero la Garda Financiară
Într-o primă etapă au anunţat participarea la grevă salariaţii din învăţământ şi funcţionarii publici. În ambele cazuri, în zilele de protest propriu-zise statul va realiza o economie  neacordând de la buget salariile cuvenite pentru perioada de protest. Însă, în cazul funcţionarilor din administraţia centrală şi locală, pagubele sunt dificil de cuantificat, practic nemairealizându-se încasări din taxe şi impozite, iar controlul evaziunii fiscale prin autoritatea de stat nu va putea fi realizat. Salariul mediu brut în administraţie este de 1.700 lei, însă trebuie avut în vedere că, doar într-o singură zi, încasările de la Garda Financiară pot ajunge la 1,3 milioane euro, spune Sebastian Opres­cu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).
„Din administraţia centrală şi locală vor participa la grevă 130.000 de funcţionari. Se vor prezenta la locul de muncă, dar nu vor efectua activităţile zilnice. Activităţile în instituţii precum Inspecţia Muncii
, Garda Financiară, ministere vor fi blocate, nu se vor face încasări şi nu se va lucra cu publicul. În jurul datei de 4 iunie, vom bloca din nou toate activităţile.  Statul va face economii la salarii, dar neîncasările vor fi imense, nu ştiu cui îi va conveni această situaţie", a precizat preşedintele SNFP. Sindicaliştii din transporturi
au anunţat, de asemenea, acţiuni de solidarizare sau greve. O situaţie interesantă este la Metrorex, angajaţii metroului având în vedere întreruperea lucrului. La fel, salariaţii RATB doresc să se solidarizeze timp de o zi cu ceilalţi bugetari. Iar cum greva de solidaritate nu impune asigurarea unei treimi din activitaţi, protestele celor de la RATB şi Metrorex ar putea afecta grav activităţile economice din Bucureşti, prin întreruperea transportului public.

Greva aduce economii Metrorexului
Activităţile Metrorex sunt subvenţionate de stat, la fel şi costul biletului de călătorie.  Întreruperea lucrului la metrou nu va produce din această cauză pagube mari societăţii comerciale Metrorex, însă indirect, prin întârzierea angajaţilor din alte domenii la locurile de muncă, afectează activităţile altor companii.
„Nu eu, un lider de sindicat a spus că greva de la metrou nu produce pagube. Poate că aşa este, nu se lucrează, nu plătim salarii, nu avem costuri cu energia. Probleme intervin însă cu cei  650.000 de călători pe care îi transportăm zilnic. La greva de anul trecut s-au făcut nişte estimări ale pagubelor (46.000 euro) pe care le-a avut Metrorex, luându-se în considerare despăgubirile care trebuiau plătite călătorilor pentru abonamente.
Au existat însă unele cazuri absurde de-a dreptul, unii cetăţeni s-au prezentat la Protecţia Consumatorilor cu chitanţe de taxi şi s-a decis să-i despăgubim noi. Dacă pentru cei cu abonamente înţelegem că trebuie despăgubiţi, în alte cazuri aceştia ar trebui să dovedească că folosesc curent transportul cu metroul", spune Gheor­ghe Udrişte, director general Metrorex. 
O altă situaţie paradoxală remarcată de reprezentanţii Metrorex este aceea că, în ziua de grevă a angajaţilor de la RATB, numărul călătoriilor cu metroul nu a crescut, ceea ar putea indica că mulţi profită de situaţia creată. „Analizând statisticile noastre se poate interpreta că  mulţi dintre salariaţii care lucrează în alte domenii, în sectorul privat, se folosesc de oportunitatea unei greve pentru a găsi metode de a lipsi de la serviciu", a mai precizat Gheorghe Udrişte.

Activităţi blocate în zeci de mii de firme
Refuzul sindicatelor de a se aşeza la masa dialogului social şi blocarea sau amânarea negocierilor cu FMI vor pune statul în situaţia de a nu-i mai putea plăti nici pe bugetari, nici pe pensionari, cu efecte dramatice asupra populaţiei,  afirmă Dan Matei Agathon, purtător de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. „Fiecare zi de grevă generală aduce României un prejudiciu de 10 milioane euro şi blochează activitatea a zeci de mii de firme care oricum fac faţă cu greu crizei. Atragerea angajaţilor din sectorul privat în aceste proteste nu face decât să mărească posibilele pagube, blocând exact acele sectoare economice care menţin bruma de funcţionalitate a economiei româneşti şi care susţin, până la urmă, chiar sectorul bugetar. Pagubele vor creşte geometric cu fiecare zi de grevă, prin blocaje succesive şi prin însumarea degringoladei şi a haosului creat", ne-a declarat  Agathon.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR) estimează însă că, pe termen lung, efectele unei greve generale în sectorul bugetar sunt dezastruoase, pierderile în economie putând ajunge şi la 30 milioane euro pentru fiecare zi de grevă.  „În cazul extrem, care nu este posibil totuşi în cazul României, pierderile economice  ar fi de 100 milioane euro pentru fiecare zi de grevă generalizată care ar cuprinde şi sectorul privat. Nu este o situaţie cu care ne vom confrunta. Dacă bugetarii vor întrerupe lucrul pentru o perioadă mai mare, pierderile economice zilnice s-ar situa până în 30 milioane euro/zi. O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale", susţine Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR.

Cine intră în grevă
Liderii celor cinci mari confederaţii sindicale au anunţat pentru data de 31 mai grevă generală şi de solidaritate în domenii precum învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii.
În administraţia publică locală şi centrală, aproape toţi funcţionarii vor întrerupe lucrul cel puţin în ziua de luni. Liderii sindicali estimează că aproximativ 200.000 de funcţionari (de la Vamă, Garda Financiară, primării, prefecturi etc.) vor fi angrenaţi în proteste. Sindicatele din administraţia publică ce au declarat greva de solidaritate nu vor avea obligaţia asigurării unei treimi din activitate.
În învăţământul superior, Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământul Universitar „Alma Mater", spune că angajaţii vor participa la greve în marile centre, precum Bucureşti (cel puţin Universitatea Politehnică), Craiova, Iaşi, Cluj Napoca, Piteşti, Constanţa şi Târgovişte.
În învăţământul preuniversitar situaţia este încă neclară, o parte din liderii sindicali (de la Federaţia „Spiru Haret") susţin greva, alţii au anunţat că vor participa la activităţile şcolare, iar ministrul Daniel Funeriu a anunţat că „examenul de bacalaureat se va desfăşura în condiţii normale, din 31 mai".
În sănătate, sindicatele au declarat grevă de solidaritate pentru a susţine acţiunile celorlalte organizaţii sindicale, însă în acest domeniu exista prin lege obligativitatea asigurării activităţii prin preluarea tuturor cazurilor medicale de urgenţă.
În transporturi, metroul nu va funcţiona luni,  până la ora 16.00, când va fi reluată activitatea.  La CFR încă se mai poartă discuţii privind oportunitatea participării la grevă. Transportul în comun de suprafaţă va fi asigurat
parţial, doar o parte din şoferii de pe troleibuze şi tramvaie acceptând să întrerupă lucrul.
"O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale." Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010
Foto: Romania libera

marți, 18 mai 2010

Cine sunt cei 6.000 de functionari publici carora le creste venitul cu 25%

Salarii. Cine câştigă când toată lumea pierde
Auditorii interni din sectorul public vor primi majorări salariale după ce, anul trecut, guvernanţii au decis reducerea
sporurilor. 


Executivul intenţionează să modifice printr-un proiect de lege pachetul salarial acordat auditorilor interni din instituţiile publice. Astfel, aproape 6.000 de funcţionari publici angajaţi ca auditori interni vor beneficia de un spor fix de 25% din salariu, deci de o majorare a veniturilor. În urmă cu un an, în contextul crizei economice şi dorind să reducă cheltuielile bugetare (solicitate şi de Fondul Monetar Internaţional), guvernanţii au decis reducerea unor prime şi sporuri, iar echivalentul unui sfert din salariu reprezenta limita maximă a sporului. Instituţiile în care erau încadraţi  auditorii au diminuat cheltuielile cu aceste plăţi şi aplicau procente diferite, de la 1% până în 25%.

Proiectul de lege introduce sporul fix de  25% fără posibilitatea de a fi redus, după ce s-a constatat că unele instituţii  au limitat „drastic şi arbitrar" acordarea acestui tip de spor, chiar şi până la 1%. „Ordonatorii principali de credite au acţionat în mod variat în ceea ce priveşte acordarea sporului pentru complexitatea muncii. O parte din ordonatori l-au menţinut la limita maximă prevăzută de lege, alţii l-au diminuat cu procente de până la 10, iar în unele cazuri a fost anulat sau diminuat drastic, în mod arbitrar, până la 1%, neţinându‑se cont de complexitatea muncii de audit, care a constituit criteriul de bază în acordarea acestui spor", se menţionează în proiect.
În administraţia centrală şi locală (ministere, primării etc.) lucrează aproape 6.000 de auditori publici interni care sunt funcţionari publici. Încă 7.000 de auditori sunt angajaţi ca personal contractual în societăţi precum CFR, Metrorex şi altele.
„De obicei, auditorul public intern este subordonat ministrului sau directorului, după caz, şi activează în cadrul unui serviciu sau în direcţia din instituţia respectivă. El verifică modul de desfăşurare a activităţii, fără a aplica sancţiuni, dar este obligat să recomande soluţii pentru îmbunătăţirea activităţilor. Auditorul e de profesie inginer, economist sau jurist, iar soluţiile le propune către mai multe departamente: economic, resurse umane, juridic etc. Sporul era prevăzut în lege, însă cu precizarea că până în 25% din salariu", ne-a declarat Claudia Radu, vicepreşedinte la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici.
Potrivit proiectului de lege, începând din 2011, coeficienţii de ierarhizare pentru această funcţie vor fi stabiliţi prin includerea sporului fix în salariul de bază. În ultimul an, veniturile funcţionarilor publici au fost diminuate în medie cu 17%, cele mai mari reduceri fiind aplicate în administraţia publică.
Cum pierd bani companiile de stat
Guvernul a plătit în 2009 companiilor cu pierderi sporuri şi prime de peste 1,26 miliarde lei şi tichete de masă, vacanţă şi creşă de aproape 100 mili­oane lei, în condiţiile în care arie­ratele lor s‑au ridicat la 14 miliarde lei, iar pierderile totale au urcat la 3,2 miliarde lei. Pentru activitatea acestor companii, directorii generali au încasat prin contractul anual de mandat până la 84.000 lei, fără să suporte vreo sancţiune, se arată într-un document citat de Mediafax. Toate aceste companii cu pierderi sunt incluse în scrisoarea de intenţie convenită de Executiv cu FMI, pentru ca situaţia financiară să fie supravegheată cu prioritate în vederea reducerii subvenţiilor.

Compania           Pierderi           Prime
Total                   3217,3           1265,3
CNCFR                 935              314,2
CFR Călători          252              236,4
CNH                      599,8           230,2
CFR Marfă             321,5           211,7
Metrorex                121,5            109,2
Elcen                      345,5              54,5
CNADNR              240                49,2
Electrificare CFR     122,3             31,8
Termoelectrica         279,7             28,1

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 mai 2010
Foto: Romania libera/ Andrei Dumitru