» Minerii se asteapta la salarii mai mari si la un loc de munca sigur dupa ce companiile lor vor fuziona cu termocentralele. Consumatorilor le-a fost promis un tarif ceva mai mic, iar "baietii destepti" ar urma sa ramana, la un moment dat, fara contracte.
» Acestea sunt principalele argumente oficiale care au stat la baza reorganizarii din temelii a sistemului energetic national.
» Cat de bine stau ele pe picioare? Specialistii contactati de Romania libera spun ca exista riscul ca lucrurile sa sfarseasca rau. Diavolul se ascunde in detalii.
Romulus Cristea
Doua companii nationale energetice, cu cote de piata apropiate, ar putea deveni functionale la jumatatea anului, in urma restructurarii sistemului de productie a electricitatii din Romania. Astfel, Electra si Hidroenergetica vor fi obligate sa preia toate obligatiile societatilor inglobate, inclusiv creditele interne si externe garantate de stat, si sa instituie ipoteci pe bunurile unitatilor prin care sa garanteze rambursarea imprumuturilor. Aceste doua companii energetice nationale vor avea costuri de productie a energiei de 44-45 euro pe MW/ora, nivel inferior mediei actuale, de 48 euro pe MW/ora, potrivit afirmatiilor guvernantilor.
In prezent, cel mai ieftin producator de energie din Romania este Hidroelectrica, ale carei costuri de productie se cifreaza in jurul valorii de 26 euro pe MW/ora. La polul opus se situeaza termocentrala de la Galati, cu costuri de productie de 109 euro pe MW/ora. Opiniile privind oportunitatea infiintarii celor doua companii-gigant sunt insa impartite. Oficialii, dar si o parte din analistii economici considera oportuna decizia, in schimb, reprezentanti ai societatii civile (de exemplu, Societatea Academica din Romania), dar si specialisti in energie apreciaza ca infiintarea celor doua companii-gigant ar limita serios concurenta si ar putea determina cresterea preturilor in sectorul energetic.
"Baietii destepti" din energie pot avea probleme
Necesitatea pastrarii in functiune, din ratiuni de securitate energetica, a unor unitati de producere a energiei neeficiente si posibilitatea de a limita accesul la energie ieftina al "baietilor destepti" din energie sunt considerate de o parte din analistii economici motive de a aproba infiintarea celor doua companii energetice. "Infiintarea celor doua companii nationale din domeniul energetic nu este cea mai buna formula, insa este o solutie in contextul actual. Este clar ca in prezent avem nevoie si de energia produsa in termocentralele mai putin eficiente, la fel cum din anumite ratiuni e necesar sa se continue exploatarea carbunelui brun din Oltenia.
Altfel, problemele vor fi mai mari, ar fi nevoie sa importam mai mult gaz din Rusia pentru a acoperi nevoia de consum din Romania. Daca va pierde cineva ceva din infiintarea companiilor nationale energetice, probabil va fi vorba de «baietii destepti» din energie, care din plimbarea unor hartii obtin profit considerabil in urma unor contracte grase prin care cumpara ieftin energie, in special de la hidrocentrale, si revand scump", a declarat analistul economic Ilie serbanescu.
Insecuritate si ineficienta
Presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE), Jean Constantinescu, caracterizeaza infiintarea celor doua companii energetice ca fiind generatoare de elemente de insecuritate si lipsite de criteriul eficientei. "Infiintarea companiilor energetice nationale introduce elemente de insecuritate, cu toate ca a primit avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Discutam aici nu numai de securitatea nationala, ci si de cea energetica. Constituirea celor doua companii nu este sustenabila, nu este adus in discutie un criteriu al eficientei, ci unul de a lua banii dintr-o parte si de a da in alta parte. Beneficiarii contractelor consistente de cumparare de energie ieftina si care castiga din revanzarea energiei electrice nu vor fi foarte afectati.
O parte din contractele mari in derulare se vor incheia abia in 2014 si nu cred ca vor exista piedici sa se apeleze in continuare la astfel de practici. In plus, nu prin reinfiintarea de structuri energetice mamut vom ajuta termocentralele depasite, cu eficiente la jumatate fata de una noua. Nu trebuie trecute in conservare, ci reconstruite, iar daca nu sunt bani, sa se apeleze la investitii private", ne-a declarat presedintele IRE. In conditiile in care implementarea prevederilor de infintare a celor doua companii se va intinde cel putin pana la jumatatea anului, specialistii din energie apreciaza ca sunt suficiente impedimente ca termenul sa fie amanat si nu exclud posibilitatea unor prelungiri sine die.
"Sunt suficiente probleme care intervin in infiintarea propriu-zisa a companiilor energetice. E vorba de creditele lansate catre unele societati, de stergerea unor datorii, de avize care trebuie obtinute de la Consiliul Concurentei si Comisia Europeana. Ambele companii vor avea un cvasimonopol in conditiile lipsei de eficienta. E posibil ca intr-o astfel de conjunctura pretul energiei sa creasca, nu sa scada", a precizat Jean Constantinescu.
Investigatie la Consiliul Concurentei
Consiliul Concurentei considera, inca de anul trecut, in perioada cand Guvernul a demarat procedurile de reorganizare din domeniul energiei, ca infiintarea unor companii-mamut in sectorul energetic poate determina dobandirea unor pozitii dominante pe piata, corelat cu oportunitatea de crestere a preturilor. In punctul de vedere elaborat de Concurenta, referitor la proiectul de hotarare de guvern privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea producatorilor de energie electrica si termica din subordinea Ministerului Economiei, se mentiona ca reorganizarea din domeniul energiei contine premisele realizarii unor operatiuni de concentrare economica.
"Infiintarea unor «campioni nationali» in domeniul energiei poate conduce la consolidarea sau dobandirea unor pozitii dominante pe anumite piete, corelat cu oportunitatea de a creste preturile si cu facilitarea accesului la informatii sensibile despre concurenti. De aceea, este esential ca operatiunile de concentrare economica sa nu fie puse in aplicare inainte de emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei, partile implicate putand lua numai acele masuri care nu sunt ireversibile si nu modifica definitiv structura pietei", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
In februarie 2010, dupa avizul Guvernului privind infiintarea companiilor energetice nationale, Compania Nationala de Energie Hidroelectrica SA a intrat in atentia Consiliului Concurentei, institutia deschizand un dosar de analiza in legatura cu "concentrarea economica ce se va realiza prin fuziunea unor sucursale SC Hidroelectrica SA (Sucursala Hidrocentrale Bistrita, SH Buzau, SH Curtea de Arges, SH Hateg, SH Portile de Fier, SH Cluj, SH Oradea, SH Sebes, SH Slatina si SH Caransebes), Filiale pentru Reparatii si Servicii Hidroserv (Bistrita, Curtea de Arges, Sebes, Hateg, Cluj, Portile de Fier si Slatina), SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA, Compania Nationala a Huilei SA si SE Paroseni si Sucursala Termoserv Paroseni din cadrul SC Termoelectrica SA".
Autoritatea de concurenta a justificat aceasta analiza din punct de vedere al posibilelor efecte anticoncurentiale, in conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice. Potrivit dispozitiilor Legii concurentei (nr. 21/1996, republicata), operatiunile de concentrare economica ce depasesc pragurile valorice prevazute de lege sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei, pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal.
» Ce impart cei doi giganti
Electra (45% din productia Romaniei)
Centrala Nucleara Cernavoda
Hidro Tg. Jiu, Valcea, Sibiu
Termo Turceni,
Rovinari, Craiova
SN Lignit Oltenia
Hidroenergetica (40% din productia Romaniei)
Hidro Portile de Fier, Curtea de Arges, Bistrita, Buzau, Sebes, Caransebes, Oradea, Slatina, Hateg, Cluj
Termo Bucuresti, Deva, Paroseni
CN a Huilei
» Cat de bine stau ele pe picioare? Specialistii contactati de Romania libera spun ca exista riscul ca lucrurile sa sfarseasca rau. Diavolul se ascunde in detalii.
Romulus Cristea
Doua companii nationale energetice, cu cote de piata apropiate, ar putea deveni functionale la jumatatea anului, in urma restructurarii sistemului de productie a electricitatii din Romania. Astfel, Electra si Hidroenergetica vor fi obligate sa preia toate obligatiile societatilor inglobate, inclusiv creditele interne si externe garantate de stat, si sa instituie ipoteci pe bunurile unitatilor prin care sa garanteze rambursarea imprumuturilor. Aceste doua companii energetice nationale vor avea costuri de productie a energiei de 44-45 euro pe MW/ora, nivel inferior mediei actuale, de 48 euro pe MW/ora, potrivit afirmatiilor guvernantilor.
In prezent, cel mai ieftin producator de energie din Romania este Hidroelectrica, ale carei costuri de productie se cifreaza in jurul valorii de 26 euro pe MW/ora. La polul opus se situeaza termocentrala de la Galati, cu costuri de productie de 109 euro pe MW/ora. Opiniile privind oportunitatea infiintarii celor doua companii-gigant sunt insa impartite. Oficialii, dar si o parte din analistii economici considera oportuna decizia, in schimb, reprezentanti ai societatii civile (de exemplu, Societatea Academica din Romania), dar si specialisti in energie apreciaza ca infiintarea celor doua companii-gigant ar limita serios concurenta si ar putea determina cresterea preturilor in sectorul energetic.
"Baietii destepti" din energie pot avea probleme
Necesitatea pastrarii in functiune, din ratiuni de securitate energetica, a unor unitati de producere a energiei neeficiente si posibilitatea de a limita accesul la energie ieftina al "baietilor destepti" din energie sunt considerate de o parte din analistii economici motive de a aproba infiintarea celor doua companii energetice. "Infiintarea celor doua companii nationale din domeniul energetic nu este cea mai buna formula, insa este o solutie in contextul actual. Este clar ca in prezent avem nevoie si de energia produsa in termocentralele mai putin eficiente, la fel cum din anumite ratiuni e necesar sa se continue exploatarea carbunelui brun din Oltenia.
Altfel, problemele vor fi mai mari, ar fi nevoie sa importam mai mult gaz din Rusia pentru a acoperi nevoia de consum din Romania. Daca va pierde cineva ceva din infiintarea companiilor nationale energetice, probabil va fi vorba de «baietii destepti» din energie, care din plimbarea unor hartii obtin profit considerabil in urma unor contracte grase prin care cumpara ieftin energie, in special de la hidrocentrale, si revand scump", a declarat analistul economic Ilie serbanescu.
Insecuritate si ineficienta
Presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE), Jean Constantinescu, caracterizeaza infiintarea celor doua companii energetice ca fiind generatoare de elemente de insecuritate si lipsite de criteriul eficientei. "Infiintarea companiilor energetice nationale introduce elemente de insecuritate, cu toate ca a primit avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Discutam aici nu numai de securitatea nationala, ci si de cea energetica. Constituirea celor doua companii nu este sustenabila, nu este adus in discutie un criteriu al eficientei, ci unul de a lua banii dintr-o parte si de a da in alta parte. Beneficiarii contractelor consistente de cumparare de energie ieftina si care castiga din revanzarea energiei electrice nu vor fi foarte afectati.
O parte din contractele mari in derulare se vor incheia abia in 2014 si nu cred ca vor exista piedici sa se apeleze in continuare la astfel de practici. In plus, nu prin reinfiintarea de structuri energetice mamut vom ajuta termocentralele depasite, cu eficiente la jumatate fata de una noua. Nu trebuie trecute in conservare, ci reconstruite, iar daca nu sunt bani, sa se apeleze la investitii private", ne-a declarat presedintele IRE. In conditiile in care implementarea prevederilor de infintare a celor doua companii se va intinde cel putin pana la jumatatea anului, specialistii din energie apreciaza ca sunt suficiente impedimente ca termenul sa fie amanat si nu exclud posibilitatea unor prelungiri sine die.
"Sunt suficiente probleme care intervin in infiintarea propriu-zisa a companiilor energetice. E vorba de creditele lansate catre unele societati, de stergerea unor datorii, de avize care trebuie obtinute de la Consiliul Concurentei si Comisia Europeana. Ambele companii vor avea un cvasimonopol in conditiile lipsei de eficienta. E posibil ca intr-o astfel de conjunctura pretul energiei sa creasca, nu sa scada", a precizat Jean Constantinescu.
Investigatie la Consiliul Concurentei
Consiliul Concurentei considera, inca de anul trecut, in perioada cand Guvernul a demarat procedurile de reorganizare din domeniul energiei, ca infiintarea unor companii-mamut in sectorul energetic poate determina dobandirea unor pozitii dominante pe piata, corelat cu oportunitatea de crestere a preturilor. In punctul de vedere elaborat de Concurenta, referitor la proiectul de hotarare de guvern privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea producatorilor de energie electrica si termica din subordinea Ministerului Economiei, se mentiona ca reorganizarea din domeniul energiei contine premisele realizarii unor operatiuni de concentrare economica.
"Infiintarea unor «campioni nationali» in domeniul energiei poate conduce la consolidarea sau dobandirea unor pozitii dominante pe anumite piete, corelat cu oportunitatea de a creste preturile si cu facilitarea accesului la informatii sensibile despre concurenti. De aceea, este esential ca operatiunile de concentrare economica sa nu fie puse in aplicare inainte de emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei, partile implicate putand lua numai acele masuri care nu sunt ireversibile si nu modifica definitiv structura pietei", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
In februarie 2010, dupa avizul Guvernului privind infiintarea companiilor energetice nationale, Compania Nationala de Energie Hidroelectrica SA a intrat in atentia Consiliului Concurentei, institutia deschizand un dosar de analiza in legatura cu "concentrarea economica ce se va realiza prin fuziunea unor sucursale SC Hidroelectrica SA (Sucursala Hidrocentrale Bistrita, SH Buzau, SH Curtea de Arges, SH Hateg, SH Portile de Fier, SH Cluj, SH Oradea, SH Sebes, SH Slatina si SH Caransebes), Filiale pentru Reparatii si Servicii Hidroserv (Bistrita, Curtea de Arges, Sebes, Hateg, Cluj, Portile de Fier si Slatina), SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA, Compania Nationala a Huilei SA si SE Paroseni si Sucursala Termoserv Paroseni din cadrul SC Termoelectrica SA".
Autoritatea de concurenta a justificat aceasta analiza din punct de vedere al posibilelor efecte anticoncurentiale, in conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice. Potrivit dispozitiilor Legii concurentei (nr. 21/1996, republicata), operatiunile de concentrare economica ce depasesc pragurile valorice prevazute de lege sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei, pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal.
» Ce impart cei doi giganti
Electra (45% din productia Romaniei)
Centrala Nucleara Cernavoda
Hidro Tg. Jiu, Valcea, Sibiu
Termo Turceni,
Rovinari, Craiova
SN Lignit Oltenia
Hidroenergetica (40% din productia Romaniei)
Hidro Portile de Fier, Curtea de Arges, Bistrita, Buzau, Sebes, Caransebes, Oradea, Slatina, Hateg, Cluj
Termo Bucuresti, Deva, Paroseni
CN a Huilei
Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 februarie 2010
Foto: Romania libera
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu