Exit-poll la ora 16/Prezenta la vot

BEC: Prezenţa la vot a fost de 34,48%
Prezenţa la vot, pana la ora 18, în 21 de judeţe a fost superioară mediei naţionale. Printre acestea se numără Teleorman - 47,06%, Ilfov - 41,72%, Vrancea 43,17%, Neamţ - 41,31% şi Giurgiu-42,5%.
În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la ora 18 a fost de 25,90%. În sectorul 1 - 29,86%, sectorul 2 - 29,66%, sectorul 3 - 22,23%, sectorul 4 - 23,73%, sectorul 5 - 26,11% şi sectorul 6 - 25,51%, potrivit BEC.

Următoarea statistică privind prezenţa la vot va fi anunţată la ora 19.30.
*********
EXIT-POLL - Ora 16

INSOMAR-RTV :
Alianta PSD+PC - 39%
PDL - 30,2%
PNL - 19,2%
UDMR - 6,3%

CCSB-Antena 3 :
Alianta PSD+PC - 38,6%
PDL - 28,5%
PNL - 21,1%
UDMR - 5,8%

The Economist: Romania poate ateriza dur in 2009

Romulus Cristea

» Romania si Bulgaria sunt cele mai sarace si cele mai prost guvernate tari din UE.

» Expertii FMI au calculat ca leul este supraevaluat cu 19%.

Caracterizate ca fiind cele mai sarace si mai slab guvernate tari ale Uniunii Europene, Romania si Bulgaria sunt si cele mai vulnerabile in fata efectelor crizei pietelor financiare, potrivit publicatiei The Economist. Cu toate acestea, temerile privind o posibila intrare in criza a tarilor Europei de Est sunt apreciate ca exgerate. O prabusire economica a fost probabil evitata, "insa zona de Est a Balcanilor se va confrunta cu dificultati majore in urmatoarea perioada", consemneaza publicatia britanica. Romania are un deficit de cont curent de 14%, o moneda tranzactionata liber si este mai putin dependenta de exporturi inspre zona euro, fata de Bulgaria, dar poate avea o aterizare mai dura, mentioneaza The Economist. Publicatia citeaza o estimare a bancii Orien, specializata pe regiunea Balcanilor, care se asteapta la un avans economic de doar 0,9% pentru Romania in 2009.

Totusi, in urma cu doar o zi, un expert al diviziei de cercetare din grupul The Economist, Economist Intelligence Unit, a avut o evaluare mai optimista. Astfel, economia romaneasca va inregistra o crestere de pana la 3,9% in 2010, in ciuda evolutiei economice negative din Europa de Vest, sustinea Joan Howie, expert pentru Romania in cadrul Economist Intelligence Unit.
In urma cu cateva zile, Fondul Monetar International (FMI) si-a revizuit prognoza de crestere economica a Romaniei pentru anul viitor, estimand ca economia Romaniei va creste in 2009 cu 3,5%, sub nivelul de 4,8% indicat in octombrie, in contextul inrautatirii capacitatii bancilor de a se finanta in strainatate, ceea ce va afecta investitiile si consumul, si al anticiparii incetinirii exporturilor. si analistii de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) estimeaza ca PIB-ul Romaniei va creste cu 3% in 2009, in ton cu toate economiile tarilor in care este prezenta.

Totodata, The Economist precizeaza ca sistemul bancar romanesc este mai putin profitabil decat cel bulgar, dobanzile interbancare au crescut de aproape doua ori in 2008, la 15%, in timp ce expertii FMI au calculat ca leul este supraevaluat cu 19%. Sistemul bancar romanesc este mai fragil decat cel din Bulgaria. Chiar daca sunt detinute de jucatori straini, totusi bancile romanesti arata o anumita instabilitate.
Ca urmare a cheltuielilor populiste din campania electorala, deficitul bugetar ar putea ajunge la 3,9% din PIB in 2008, arata publicatia britanica.

Bulgaria beneficiaza de o situatie financiara solida, cu datorii externe reduse si excedent bugetar. Orien estimeaza, pentru Bulgaria, o crestere economica de doar 2,3% in 2009.
Totusi, moneda nationala bulgara, leva, are un curs controlat in raport cu euro, ceea ce exclude o depreciere a cursului pentru a sustine competitivitatea exporturilor, banca nationala nu poate modifica dobanzile, iar deficitul de cont curent se ridica la un sfert din PIB.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 noiembrie 2008;

Foto: Romania libera

UE mareste avansul pentru finantarea proiectele in derulare

Romulus Cristea

Anul viitor, Romania va primi, in avans, 768,5 milioane euro din fondurile structurale, odata cu decizia Comisiei Europene, cuprinsa in Planul de relansare economica, de a suplimenta aceste sume. Avansul a fost marit cu 253,2 milioane euro.

Sumele in avans pentru finantarea sunt prevazute de Comisia Europeana ca o modalitate de a sustine statele membre care se confrunta datorita crizei financiare cu o lipsa de lichiditati, pentru a avea fonduri din care sa efectueze platile catre beneficiari si pentru ca proiectele sa nu stagneze. Statele membre beneficiare a fondurilor structurale sunt obligate sa respecte ratele minime de cofinantare stabilite de regulamentele europene, dar exista o flexibilitate a acestora, a anuntat, joi, comisarul pentru politici regionale Danuta Hubner, mentionand totodata ca „statele membre au responsabilitatea primara de a preveni si corecta erorile, dar si de a trata eventualele cazuri de frauda”
„Anul acesta au fost aprobate circa 3000 de proiecte pe fonduri structurale insumand circa trei miliarde de euro. Pentru o parte din proiectele aprobate s-au platit efectiv circa 500 milioane euro. Fondurile sunt pentru proiecte privind investitii in intreprinderi mici si mijlocii (IMM), pentru domeniul dezvoltarii resurselor umane, pentru proiecte de energie regenerabila, proiecte de mediu etc.”, a explicat Marian Dobrila, consultant expert la TDP Partners.
Statele membre pot varia contributiile nationale si europene in cazul unor proiecte individuale din cadrul programelor operationale, iar finantarea cu fonduri UE poate fi chiar de 100% pentru 2009. Astfel de situatii se pot referi la proiecte privind IMM-urile. Conditia este ca pana la sfarsitul perioadei programate sa existe un echilibru, iar anumite proiecte sa fie finantate doar din fonduri nationale.
Suma totala pe care o va primi Romania ca avans pentru 2009 este de 768,52 milioane euro, iar pentru perioada 2007-2009 ea ajunge la 1,82 miliarde euro. „Din avans se vor finanta proiectele deja aprobate si care urmeaza sa fie implementate in 2009”, a precizat Dobrila
Fondurile structurale sunt gestionate de Comisia Europeana si finanteaza partial operatiunile destinate eliminarii discrepantelor dintre zonele dezvoltate si cele mai putin dezvoltate ale statelor membre. Fondurile structurale sunt o forma de asistenta financiara nerambursabila.

Beneficii: 28 miliarde euro
Romania beneficiaza de fonduri structurale de valori ce ating aproape 28 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.
Fondurile structurale sunt acordate in virtutea criteriului de convergenta, criteriu ce prevedere eliminarea decalajelor existente intre regiunile tarii, armonizarea cu standardele europene din punct de vedere economic si social, imbunatatirea calitatii vietii si a mediului. Fonduri structurale pot fi accesate prin intermediul unor instrumente ce se numesc programe operationale, care la randul lor contin o serie de subprograme ce prevad un numar mare de activitati finantabile cu fonduri nerambursabile.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 28 noiembrie 2008
Foto: Romania libera; European Microfinance

Criza loveste in programul "Rabla"

Romulus Cristea

» In 2008, limitarea creditarii a coborat rata de succes a programului de reinnoire a parcului auto cu 25% fata de anul trecut.

» Guvernul dubleaza cota de masini care urmeaza sa fie scoase din uz si mentine prima de casare de 3.000 lei pentru 2009.

Programul national de innoire a parcului auto va continua si anul viitor, pentru un numar estimat de 60.000 de autovehicule care urmeaza sa fie scoase din uz. Costul total al operatiunii, care are acum si scopul de a ajuta industria auto romaneasca, este de 180 milioane lei (aproximativ 50 milioane euro) si va fi integral acoperit din Fondul de Mediu. Criza pietelor financiare internationale are insa efectul reducerii creditarii, ceea ce scade din eficienta programului Rabla. Cota de masini alocata pentru anul 2009 este practic dubla fata de cifra de 30.000 de autovehicule care vor fi casate in cadrul programului Rabla pana la sfarsitul acestui an, desi se estimase scoaterea din uz a unui numar de 40.000 de unitati.

Dupa trei ani cu rate de succes a programului in crestere, intre 92-99%, 2008 a fost primul an in care a fost inregistrata o scadere apreciabila a acestei rate, ajungandu-se la 75%. Scaderea numarului amatorilor de masini noi la schimb cu una veche este urmarea crizei financiare din acest an, care a limitat creditarea, dar si a faptului ca, spre deosebire de anii trecuti, programul a demarat abia in semestrul doi, fata de primele luni ale anului asa cum ar fi fost normal.

Demarat in anul 2005, programul de reinnoire a parcului auto national (cunoscut sub numele programul Rabla) a avut ca rezultat scoaterea din circulatie a peste 76.000 de masini uzate (daca punem la socoteala si estimarile pentru anul in curs). Pe durata programului, statul roman a acordat cu titlu gratuit o prima de casare de 3.000 lei persoanelor care si-au schimbat, prin cumparare, masinile mai vechi de 12 ani cu altele noi, performante si mai putin poluante.

In 2005 (anul in care a inceput programul), din totalul celor 15.000 de autovehicule noi puse la dispozitia cetatenilor pentru cumparare, s-au epuizat 14.607 masini, asta insemnand o rata de succes de 97,38%.

In 2006, din totalul celor 16.500 de masini s-au epuizat 15.110 masini, rezultand o rata de succes de 91,58%. In anul 2007 s-a inregistrat cea mai mare rata de succes, respectiv 99%: din totalul celor 16.500 de masini incluse in program au fost inlocuite 16.444.

In acest an, programul a demarat abia in luna iunie, Guvernul intarziind luni de zile aprobarea actului normativ care sa permita reluarea acestuia, din lipsa resurselor de finantare. Pentru implementarea acestui program a fost alocata, din Fondul de Mediu, suma de 120 milioane lei, pentru scoaterea din uz a unui numar de 40.000 autoturisme, din care s-a utilizat in prima etapa suma de 73.953.000 lei, aferenta achizitionarii a 24.651 de autoturisme.

Pentru etapa a doua, 37 de producatori, importatori de autoturisme si distribuitori autorizati au primit 37,73 milioane lei prin redistribuire din prima etapa (pentru 12.576 autoturisme noi). Desi exista banii alocati de stat, din cauza crizei economice care a condus si la stagnarea vanzarilor in industria auto, se estimeaza ca pe ansamblul anului 2008 nu vor fi valorificate, in total, prin acest program, decat 30.000 de autovehicule uzate, fata de cota de 40.000 prevazuta anul trecut.

» Efort de 50 milioane euro

Mihai Toti, presedintele Administratiei Fondului de Mediu, afirma ca "pentru anul 2009 exista suma necesara pentru continuarea programului national de innoire a parcului auto, pentru 60.000 de unitati". Suma de 180 milioane lei va proveni de la Fondul de Mediu, unde pana in prezent s-au adunat din taxa auto circa 555 milioane lei. Prima de casare va fi mentinuta la 3.000 lei. In urma cu cateva zile, premierul Tariceanu a declarat ca, "in cadrul programului de reinnoire a parcului auto, redistribuirea cotei ramase neconsumate va trebui indreptata spre zona vehiculelor ieftine", sperandu-se ca principalul beneficiar sa fie Dacia.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 24 noiembrie 2008

Foto: FreePhotosBank

www.romanialibera.ro

Am fost lideri europeni in constructii

Romulus Cristea

» Romania a fost, in septembrie, lider european in topul cresterii in constructii.

» Criza financiara ar putea reduce investitiile din domeniul imobiliar cu 60%.

Sectorul constructiilor din Romania a inregistrat cea mai mare crestere din Uniunea Europeana (UE) in luna septembrie, de 27%, fata de aceeasi luna din 2007. Pentru aceeasi perioada, la nivel comunitar s-a consemnat o scadere de 3,1%, potrivit Biroului pentru statistica al Comisiei Europene - Eurostat. Analistii imobiliari afirma insa ca aceste rezultate nu inglobeaza inca efectele crizei financiare, iar in lunile urmatoare statisticile vor include si perturbatiile induse de recesiune asupra sectorului constructiilor din Romania.

"Industria constructiilor va fi cea mai putin creditata in urmatoarele luni, din cauza incertitudinilor pietei imobiliare", ne-a declarat Dan Pascariu, presedintele Unicredit Tiriac Bank. Pascariu spune ca, pentru moment, bancile nu se vor implica in creditarea noilor proiecte, insa vor continua sa finanteze proiectele care se afla deja in derulare. "Nu se pune problema abandonarii proiectelor care au fost deja incepute", ne-a declarat Pascariu.
Radu Zilisteanu, analist imobiliar, apreciaza insa ca aceasta crestere din septembrie nu include inca efectele crizei, iar in lunile urmatoare influenta acesteia se va vedea. "Oricum, trebuie sa mai avem in vedere si un alt aspect cand ne raportam la statistica. La noi, s-a plecat, in constructii, de la un nivel inferior altor state si inca mai exista un potential de crestere mare", a precizat Zilisteanu.

Pentru lunile urmatoare, efectele crizei financiare devin tot mai vizibile in domeniul constructiilor. Ieri, reprezentanti ai Raiffeisen Bank au anuntat ca banca ar putea renunta la finantarea proiectelor imobiliare in Romania pentru acest an si pentru 2009, daca nu se va observa o imbunatatire a conditiilor pietei, iar in prezent a stopat proiectele pe care le avea in pregatire in vara. Banca a anulat finantarile acestor proiecte imobiliare planuite la sfarsitul verii, in valoare de 600 milioane euro, iar portofoliul de credite pe acest segment a ramas la nivelul de 400 milioane euro.
Tot ieri, operatorul de hipermarketuri Real a redus planurile de extindere in Romania pentru 2008 si 2009, ca urmare a dificultatilor intampinate de dezvoltatori la contractarea creditelor bancare.

» Lipsa de finantare
"Intentiile de investitii in sectorul imobilar s-au redus cu 60%. Foarte multi au inghetat proiectele incepute, iar altii au renuntat. Din lipsa de finantare, cererea a scazut sub nivelul ofertei si asa s-a ajuns ca preturile sa coboare cu 20% fata de anul trecut. Bancile, care finantau 70-80% din locuintele noi, aproape ca au inghetat creditarea, de teama ca nu pot prevedea cat vor scadea preturile din piata imobiliara", a declarat Zilisteanu.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 20 noiembrie 2008

Foto: Romania libera

www.romanialibera.ro

Suspendarea taxei auto, posibila solutie de criza

Romulus Cristea

» Guvernul ar putea suspenda miercuri taxa auto pentru masinile noi. Durata acestei masuri ar putea fi de 3-6 luni.

» Piata auto europeana ar putea scadea cu 20% in 2009.

Puternic afectata de criza financiara, piata auto mondiala a scazut in octombrie cu 16% si numai rezultatele bune din prima parte a anului au facut ca afacerile din primele zece luni sa fie doar cu 2,9% mai mici decat in aceeasi perioada a anului trecut. Soarta gigantilor auto americani General Motors, Ford si Crysler depinde de un ajutor suplimentar de 25 de miliarde de dolari, pe care ar urma sa-l aprobe Congresul. Reprezentantii companiilor auto afectate de criza au solicitat guvernelor adoptarea unor masuri mergand de la acordarea de ajutoare financiare, sustinerea unor credite cu dobanda redusa pentru restructurarea productiei, eliminarea unor taxe etc. Producatorul auto Renault a anuntat o reducere a productiei cu 25% in trimestrul al patrulea din 2008. Directorul comercial al Renault, Patrick Pelata, a estimat ca piata auto europeana va inregistra in 2009 o scadere a vanzarilor de aproximativ 20%.

In Romania, uzina Dacia, parte integranta a grupului Renault, resimte la randu-i efectele crizei, activitatea productiva fiind suspendata pe diferite perioade predeterminate, o noua oprire fiind programata si in perioada 20 noiembrie-7 decembrie. Ieri, in urma unei vizite a presedintelui Traian Basescu la Uzina Dacia Mioveni, au fost propuse ca posibile masuri pentru iesirea din criza actuala, care afecteaza domeniul auto, suspendarea temporara a taxei de prima inmatriculare, continuarea programului "Rabla" si supravegherea mai atenta a inmatricularilor de masini second-hand pentru evitarea unor ilegalitati. Guvernul ar putea decide miercuri sa suspende pentru 3-6 luni taxa de poluare auto perceputa la achizitia de vehicule noi, pentru a limita importurile de masini vechi, a anuntat premierul Calin Popescu Tariceanu.

Dezghetarea pietei interne
"Suspendarea taxei auto pentru masinile noi inseamna totusi ceva, amelioreaza, va conduce la dezghetarea pietei interne, care este acum blocata", a declarat Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia. Presedintele Traian Basescu a declarat, dupa vizita efectuata la Uzina Dacia Mioveni, ca o masura pentru iesirea din criza actuala, care afecteaza si domeniul auto, ar putea fi suspendarea temporara a taxei de inmatriculare pentru masinile noi dupa modelul Germaniei.

Referitor la o alta masura propusa, si anume continuarea programului national de reinnoire a parcului auto (cunoscut sub numele "Rabla"), Constantin Stroe a precizat ca "ar fi de dorit ca acest program sa poata fi valorificat pe toata durata anului, incepand cu luna ianuarie, si nu asa cum s-a intamplat in acest an, cand programul a demarat in luna mai". Continuarea programului "ar fi in avantajul tuturor, atat al producatorilor, al importatorilor, dar si al clientilor care doresc o masina noua", a mentionat Stroe.

» Ford, la Craiova
Planurile Ford pentru Craiova raman neschimbate. "Vom face ce am promis, in termeni de investitii, de viitoare produse si de lansare a lor la timp, precum si in ceea ce priveste numarul de angajati", a declarat agentiei Mediafax Hans Juergen Fuchs, director de comunicare la Ford Europa. El a aratat ca si Ford Europa este afectata de scaderea pietelor europene, in special in anumite tari din vestul continentului.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 noiembrie 2008;

Foto: Romania libera;

www.romanialibera.ro

Cartierul de lux din Pipera, scos la mezat

Considerata candva cea mai exclusivista zona din Bucuresti, strada Iancu Nicolae este tapetata cu anunturi de vanzare

Romulus Cristea

Situat la nord de capitala si considerat pana in urma cu un an-doi ca fiind una din cele mai exclusiviste zone rezidentiale, cartierul Iancu Nicolae este acum impanat de anunturi de vanzare-cumparare de locuinte. Strada Erou Iancu Nicolae, din Pipera-Voluntari, pare scoasa la mezat. Doua din trei case au gardurile acoperite de afise postate de particulari, zidurile au si ele anunturi publicitare, iar totul a ajuns sa semene cu un urias panou de afisaj al unei agentii imobiliare.

Fenomenul este explicat de analisti ca fiind, in principal, efectul crizei financiare manifestate la nivel international si care a afectat si segmentul imobiliar din Romania. In zona rezidentiala Pipera, volumul vanzarilor este mai scazut cu 30-40% fata de perioada similara a anului trecut, iar principalele motive sunt zvonistica, explozia nejustificata a preturilor pe anumite portiuni si infrastructura inca incapabila sa sustina intr-un mod rezonabil proiectele demarate in zona sau alte proiecte noi. Interesul investitorilor si cumparatorilor in aceasta zona a scazut in ultima perioada, preturile de prezentare ale proprietatilor fiind nerealiste in foarte multe dintre situatii. Dintr-un cartier care atragea in special cumparatori dintre oamenii bogati, acum zona devine una mixta, cu vile ce costa peste 1,5 milioane euro, dar si apartamente de 150.000- 200.000 euro.

Fenomenul exploziv al vanzarilor in aceasta zona a aparut pe fondul crizei cu care se confrunta piata imobiliara. Daca in ultimii doi-trei ani pretul terenului in Pipera-Voluntari a crescut chiar de zece ori, in ultimele luni tranzactiile imobiliare in zona stagneaza, iar la putinele vanzari care se fac proprietarii, fortati de diverse imprejurari, au inceput sa lase din pret.

Vile de milioane
Zona Pipera-Voluntari a inceput sa cunoasca o dezvoltare accelerata in jurul anilor 1997-1998, intr-o perioada cand se cautau terenuri aflate in imediata apropiere a Bucurestiului, la un pret rezonabil, pe care se puteau construi imobile cu regim redus de inaltime. De la cativa euro, pretul pe metrul patrat in acea perioada, la 1.000-1.500 euro pe metrul patrat anul trecut, atat a fost saltul valorii terenului. Proprietarii de terenuri au inceput sa construiasca vile luxoase, spatioase, cu dotari care mai de care. Toate acestea in conditiile in care unele utilitati (canalizare si gaze) in zona nici nu existau.

In urma cu doi ani, una dintre vilele din Pipera era scoasa la vanzare de o agentie imobiliara pentru 10 milioane euro, pret mai mare decat al unor palate vechi din centrul Bucurestiului. Preturile vehiculate pe piata pentru casele din Iancu Nicolae au declansat o adevarata avalansa de constructii, preturile crescande ale terenului determinand proprietarii sa utilizeze fiecare petic de pamant. Terenul scump i-a determinat pe proprietari sa inghesuie imobilele, iar drumurile de acces foarte inguste creeaza un anumit disconfort pentru conducatorii auto.
Cu toate acestea, pana anul trecut, vilele din Pipera erau la mare cautare chiar si la preturi ce depaseau cu mult unu sau doua milioane de euro.

Se cer 1.000 euro/mp, dar nu se mai vinde
"In general, anul trecut, terenurile din cartierul Iancu Nicolae erau scoase la vanzare la un pret de 1.000-1.200 euro/mp. Acum inca se mai cer 1.000 euro/mp, dar nu se vinde. La fel, pentru metrul patrat construit pretul era de circa 2.000 euro; acum se cer 1.200-1.400 euro. De asemenea, nu stim cine cumpara. Din cate stiu, tranzactiile imobiliare in zona stagneaza de o perioada buna", a precizat Catalin Militaru, manager la Evergreen House Imobiliare.
Sunand la telefoanele afisate cu vanzari de terenuri, majoritatea interlocutorilor raspundeau fara a clipi ca pretul solicitat este de 1.000 euro pe metrul patrat, precizand insa ca se mai poate negocia. Pentru parcelele de teren cu suprafete mai mari de 1.000 metri patrati si pentru care pretul cerut sarea de un 1,2-1,5 milioane de euro, proprietarii erau dispusi sa lase pana la un milion de euro.

Cu toate acestea, analistii imobiliari afirma ca e greu de crezut ca se mai poate vinde la un asemenea pret in situatia actuala. In cateva cazuri, am gasit cativa proprietari de terenuri dispusi sa vanda la 600-700 euro/mp in zone unde nu sunt toate utilitatile. Andrei Botis, de la NAI Property Partners, spune ca, probabil, numarul mare al ofertelor de vanzare din zona se datoreaza si faptului ca oamenii au ipoteci la banci. "Unele preturi cerute sunt exagerate. E greu de spus ce se va intampla. Putine se vor tranzactiona, si la preturi reduse. Pot sa va spun insa ca noi am avut oferte la terenuri, pe Iancu Nicolae, cu iesire la strada, cu 500 euro/mp, terenuri care inainte se vindeau cu 1.000 de euro", a spus Botis.

Casa "la rosu" cu 1,2 milioane euro
Cei care vand case in Iancu Nicolae ofera, inspirati probabil de dezvoltatorii imobiliari, bonusuri dintre cele mai ciudate, precum perdele Austria, mobilier Lengel, boilere, doar-doar accepti oferta de 1,5 milioane pentru o casa fara subsol, cu parter, etaj si mansarda, cu garaj in curtea din care nu au mai ramas liberi decat vreo 200 de metri patrati, eventual cu un calcan la una dintre laturi. Dupa lungi negocieri, sunt dispusi sa scada 100.000, dar nu mai mult, "pentru ca are perdele de calitate si centrala pe motorina plus gaz".

Putine sunt vilele pentru care se cere sub un milion de euro. Un astfel de proprietar, care ofera o vila la 950.000 euro, ne spune insa ca vila pe trei niveluri "nu are subsol pentru ca in zona nu e recomandat".
Surpriza foarte mare a fost insa cand am vazut o casa "la rosu", cu utilitatile la poarta si cu un teren liber de circa 700 metri patrati. Proprietarul cerea 1,25 milioane euro, iar de negociere "nu se pune problema, pentru ca e gratis casa la cat costa terenul". Un expert imobiliar ne-a declarat ca o casa care anul trecut era evaluata de o banca la 1,2 milioane euro in prezent, la o noua evaluare, abia ajunge la 700.000 euro.

Zona de investitii
Radu Zilisteanu, analist imobiliar, afirma ca sunt mai multe motive pentru care oamenii se grabesc sa vanda in zona respectiva. "Efectele crizei se resimt si oamenii au nevoie de lichiditati. Acolo au fost si sunt mai multe probleme. Pe anumite portiuni nici macar nu sunt toate utilitatile. Traficul in zona constituie o alta problema, e greu sa te misti in zona, e greu sa ajungi etc. In plus, nu sunt suficiente spatii cu destinatie dedicata, gradinite, scoli etc. In general, cei care au construit au facut-o ca investitie, era o perioada in care zona era la mare cautare", precizeaza Zilisteanu.

Arhitectul Eduard Sagatelian considera ca numarul foarte mare de vanzari in Iancu Nicolae, in ultima perioada, este si urmarea situatiei actuale de pe piata: "Toti incearca sa vanda, poate se cere mult, dar lumea asteapta sa scada preturile". Arh. Sagatelian considera ca numarul mare de constructii aparute in zona se datoreaza si schimbarii PUG, care permite acum construirea de imobile cu regim de inaltime parter plus patru etaje . "Acest lucru a atras dezvoltatorii imobiliari care construiesc pe inaltime, pretul terenului fiind neavantajos pentru o locuinta unifamiliala. Firesc, aceste companii vor sa si vanda, de aici si oferta mare din zona."

» Cartier mixt
Daca in urma cu un an si jumatate zona Iancu Nicolae-Pipera atragea in principal cumparatori din patura bogata si din clasa peste medie, acum dezvoltatorii si-au indreptat atentia si spre clasa de mijloc, venind cu oferte care tintesc aceasta categorie sociala (case individuale, duplex si apartamente cu suprafete medii si preturi accesibile). Zona devine una mixta, aici se gasesc acum si vile ce costa peste 1,5 milioane de euro, dar si apartamente de 200.000 de euro.
"Preturile de prezentare ale proprietatilor nu sunt realiste in foarte multe dintre situatii, insa se tinde spre o reglare intre pretentiile vanzatorilor si ceea ce poate asimila piata acum. Pretul de prezentare este de obicei brut si reprezinta cea mai optimista asteptare a proprietarului, insa in urma negocierilor se ajunge la un pret de vanzare cu pana la 20% mai mic decat cel anuntat in prima faza.

Volumul vanzarilor este mai scazut cu 30-40% fata de perioada similara a anului trecut, iar principalele motive sunt zvonistica, explozia nejustificata a preturilor pe anumite portiuni si infrastructura inca incapabila sa sustina intr-un mod rezonabil proiectele demarate in zona sau alte proiecte noi. Au fost situatii speciale in care locatarii din zona Iancu Nicolae-Pipera au avut neplaceri legate de defulari ale canalizarii etc., care au fost indelung mediatizate, ceea ce a scazut considerabil interesul investitorilor si al cumparatorilor in aceasta zona", a precizat Mihaela Postolache de la Eurometropola Estate.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 noiembrie 2008;

Foto: Romania libera;

www.romanialibera.ro

Ajutor de criza de 100 milioane euro pentru firmele de stat

Romulus Cristea

» AVAS urmeaza sa elaboreze un act normativ pentru finantarea intreprinderilor aflate in impas.

» Schema de ajutor din partea statului trebuie avizata de Consiliul Concurentei si Comisia Europeana.

Pentru sustinerea intreprinderilor romanesti afectate de criza financiara, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pregateste un act normativ pentru acordarea de ajutoare de salvare. Schema de ajutor financiar trebuie avizata de Consiliul Concurentei si notificata catre Comisia Europeana. Suma totala pentru ajutorarea intreprinderilor romanesti este de aproximativ 100 milioane euro, sursa de finantare urmand sa fie asigurata, cel mai probabil, de AVAS, Ministerul Economiei si Finantelor fiind ordonator principal de credite.

Imprumut pe sase luni
Combinatul Oltchim Ramnicu Valcea este una dintre intreprinderile pentru care AVAS doreste sa elaboreze un plan de sustinere, inclusiv prin contractarea unui imprumut. Teodor Atanasiu, presedintele AVAS, a declarat recent ca "se incearca un plan de revitalizare a societatii si, daca va fi nevoie, va fi propusa si o infuzie de capital sub forma de imprumut, deci un ajutor de salvare, cum se numeste in legislatia europeana".

Constantin Roibu, director general la Oltchim, a precizat ca a avut loc o prima discutie cu reprezentantii AVAS pentru o astfel de finantare. "Suntem interesati sa obtinem niste finantari pentru sustinerea productiei. Din cate am discutat, ar putea fi vorba de un imprumut pe durata a sase luni. Banii se returneaza la finalul intervalului stabilit, deci nu este vorba de un ajutor de stat, ci de un imprumut de salvare", a mentionat Roibu.
Activitatea companiei a fost afectata in primele noua luni, printre altele, de scumpirea petrolului, care a determinat cresteri de preturi la produsele derivate utilizate ca materie prima, precum si la energia electrica. Datoriile totale ale Oltchim totalizeaza circa 500 milioane de euro, din care creanta AVAS este de 140 milioane de euro.

Si Celrom e pe lista
O alta intreprindere pentru care AVAS pregateste o schema de sprijin este Fabrica de celuloza si hartie Celrom din Drobeta Turnu Severin. "Discutiile cu AVAS pentru obtinerea de finantari dureaza de circa patru luni. Pentru ajutorul de salvare, care este de fapt un credit, se fac in prezent demersuri, se intocmesc documentatiile catre AVAS, apoi cei de la Autoritate, care au un departament specializat, vor evalua necesitatea si oportunitatea unui astfel de ajutor, ce trebuie aprobat de Consiliul Concurentei", a declarat Vasile Fanea, director general la Celrom. AVAS detine pachetul majoritar din intreprinderea de celuloza si hartie din Drobeta Turnu Severin.

Problema
» Banii AVAS, un mister
Actul normativ pentru acordarea de ajutor de salvare intreprinderilor aflate in dificultate din cauza crizei urmeaza sa fie initiat de AVAS, au precizat reprezentantii Biroului de presa al institutiei. Probabil, sursa de finantare va fi asigurata de AVAS. In primul semestru AVAS a incasat din activitatea de recuperare a creantelor statului suma de 72,5 milioane lei (aproximativ 19,4 milioane euro).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 10 noiembrie 2008;

Foto: Romania libera;

www.romanialibera.ro

Criza va scadea consumul de energie in industrie

Romulus Cristea

» Companiile cu afaceri industriale isi vor reduce productia in urmatoarele luni.

» Populatia ar putea consuma mai multa energie in iarna aceasta.

Criza financiara internationala va obliga companiile industriale sa consume mai putina energie, insa nu va cobori consumul de energie al populatiei in perioada urmatoare, potrivit companiei CEZ Romania. "Clientii industriali isi vor diminua productia din cauza crizei pietelor financiare internationale si, asta presupune un consum mai mic de energie, a explicat Adrian Borotea, director in compania energetica CEZ Romania.

In schimb, populatia nu va consuma mai putina energie, chiar dimpotriva, spune Borotea, "cel putin in zona Capitalei exista o usoara crestere".
Furnizorii de energie nu vor fi direct afectati de reducerea consumului firmelor industriale, sustine reprezentantul CEZ Romania. "Ce vindem, vindem profitabil, chiar daca mai putin. Avem semnale de la unii consumatori industriali ca le scade consumul. Pe termen mediu va fi cel putin o stagnare a consumului", a spus Borotea.

"Criza are un efect asupra scaderii consumului de energie in industrie datorita scaderii productiei unor intreprinderi. Daca o mare intreprindere de ingrasaminte agricole isi inchide portile, fiind mare consumatoare de gaz metan, firesc ca se va consuma in industrie mai putin gaz. La fel si cu energia electrica, mari intreprinderi reduc productia, deci, implicit, consumul va fi mai mic. La nivelul populatiei, nu se va reduce semnificativ consumul pentru ca deja oamenii fac economii. Doar daca va exista o cadere a sistemului de incalzire va creste consumul de energie electrica, insa cu unele costuri mai mari pentru populatie", a declarat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

Potrivit calculelor Guvernului, combustibilul necesar pentru alimentarea cu energie in iarna 2008-2009 va costa peste 6,5 miliarde de lei, din care peste 4,7 miliarde vor fi asigurate din surse proprii producatorilor, 75 de milioane din credite si peste 1,65 miliarde din bugetele locale si de la bugetul de stat. Astfel, in aceasta iarna consumul de energie electrica, ar putea creste cu o medie de circa 3% fata de consumul din iarna 2007-2008, a estimat Guvernul. Consumul de energie termica estimat, apartinand administratiei publice locale, care asigura peste 70% din necesarul de caldura al populatiei, arata o mentinere a consumului la nivelul iernii 2007-2008.

Ieftinirea gazelor depinde de importurile directe de la Gazprom
Importurile directe de gaze ar putea reduce preturile cu cateva zeci de procente, iar Romania ar trebui sa negocieze achizitia de gaze cu Gazprom, fara intermediari – a declarat, vineri, Adrian Borotea, corporate affairs manager al CEZ Romania. "M-as duce la prima sursa. Trebuie incercat acum sa discutam cu Gazprom, depinde de diplomatia noastra", a spus Borotea la un seminar pe teme de mediu si energie.
Saptamana trecuta, reprezentantii Romgaz au afirmat ca importurile directe de gaze de la Gazprom ar determina o scadere a preturilor de o singura cifra, insa ar avea avantajul sigurantei livrarilor.

"O achizitie directa de gaze nu ar duce la o scadere spectaculoasa de pret. Marele castig ar fi orientarea direct catre producator, prin care ai o mai mare siguranta ca primesti gazele, decat de la intermediari. Scaderea pretului ar fi in procente de o cifra daca am lua gaze direct de la Gazprom", a declarat, pe 20 octombrie, directorul comercial al companiei din Medias, Alpar Kramer.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 noiembrie 2008

Foto: Romania libera

www.romanialibera.ro

Concedii obligatorii in industria metalurgica

Romulus Cristea

» La Mittal Steel Galati, in perioada ianuarie-februarie 2009, muncitorii vor lua concedii de odihna de cate zece zile.

» La TMK Resita se va mai lucra pana in 17 noiembrie, dupa care se va intra in somaj pana la finalul lunii.

Reducerea productiei a fost prima masura luata de intreprinderile metalurgice din Romania ca urmare a efectelor crizei financiare mondiale. Pentru a evita disponibilizarile de personal, producatorii locali au apelat la masuri alternative precum devansarea unor lucrari de intretinere si reparatii, renuntarea la unele contracte cu subcontractori, trimiterea lucratorilor in concediu pe o perioada determinata, cu 75% din salariu. Cel mai afectat domeniu este metalurgia feroasa si de materiale refractare, probleme mai putine fiind in ramura metalurgiei neferoase.

Grafic de opriri
ArcelorMittal a anuntat ca ia in calcul reducerea productiei ca urmare a scaderii cererii la nivel mondial. "Din cauza deprecierii economiei mondiale, compania reduce productia in mod selectiv pe anumite piete, pentru a adapta oferta la cererea din momentul de fata. Aceasta masura este temporara si raspunde conditiilor pietei. Nu putem face comentarii referitoare la chestiuni operationale specifice in momentul de fata, dat fiind faptul ca ne aflam in perioada care precede anuntarea rezultatelor financiare ale grupului pentru trimestrul al treilea, din data de 5 noiembrie 2008", au declarat oficialii ArcelorMittal, cel mai mare producator mondial de otel.

Pe platforma ArcelorMittal Galati, unde sunt circa 13.700 de lucratori, productia a fost adaptata strict cererii, fara produse finite si materie prima pe stoc.
"Cu aceasta dinamica nu ne-am mai confruntat. Sunt programe pe termen scurt de 3-5 zile la unitatile de productie, in functie de ce solicita clientii. Exista pentru perioada noiembrie-decembrie un grafic de oprire a unor capacitati de productie, iar muncitorii de aici sunt redistribuiti la lucru pe alte programe de revizie, curatenie, reparatie etc.", a precizat Adrian Adascalutei, presedintele filialei Galati din cadrul Federatiei Metarom. Pentru a evita concedierile, in perioada ianuarie-februarie a anului viitor angajatii vor lua cate zece zile de concediu de odihna. "In principal, muncitorii de la laminoare, furnalistii vor fi cei care vor lua concediile de odihna. Nu se pune sub nici o forma problema unor disponibilizari si deocamdata nici a trimiterii in concediu cu 75% din salariu a angajatilor", a precizat Adascalitei.

Disponibilizari programate
Toti marii producatori locali (TMK, Mechel si ArcelorMittal) au luat in calcul reducerea productiei. La combinatul siderurgic TMK Resita, unde productia a scazut chiar la mai putin de jumatate (sub 15.000 tone lunar fata de 30.000 tone), se fac disponibilizari lunare in cadrul unui program de restructurare demarat cu mai multe luni in urma. La TMK Resita deocamdata se va mai lucra pana in 17 noiembrie, dupa care se va intra in somaj pana la finalul lunii. In functie de comenzile pe care societatea le va avea, in decembrie lucrul va fi reluat.
Liderul Sindicatului Siderurgistul, Petre Vaidos, afirma ca deocamdata la ArcelorMittal Hunedoara (producator de profile lungi si tagla pentru tevi) productia a fost redusa cu circa 50%, insa "acest lucru nu va conduce la disponibilizari, personalul fiind redistribuit la lucrari de reparatii si intretinere".

La ArcelorMittal Tubular Products din Iasi, din cauza reducerii productiei, 40% din salariati au fost trimisi in concediu pe perioada determinata, cu 75% din salariul de baza. "Muncitorii vor fi trimisi in concediu prin rotatie. Productia pentru extern a scazut foarte mult si managerii uzinei incearca sa vanda mai mult pentru piata interna (unde cererea este de aproximativ 30%)", a declarat liderul Sindicatului "Virgil Sahleanu", Constantin Rotaru.

» Productie bugetata
La ALRO SA din Slatina, producator de aluminiu, nu se vor face disponibilizari si nici reduceri de productie. "Productia este cea bugetata, iar criza nu a avut efecte majore in desfasurarea activitatilor", au anuntat, intr-un comunicat comun, reprezentantii salariatilor de la ALRO Slatina, cel mai mare producator de aluminiu din Europa Centrala si de Est, intreprindere unde lucreaza 3.300 de muncitori. In industria metalurgica (feroasa, neferoasa, materiale refractare) din Romania lucreaza aproximativ 40.000 de salariati in 250 de intreprinderi.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 noiembrie 2008;

Foto: Romania libera;

www.romanialibera.ro