Codul Muncii se schimba in favoarea patronului

Cum vrea Guvernul sa modifice legislatia muncii - http://htxt.it/gh14

Extinderea perioadei de probă şi scurtarea perioadei de concediu neîntrerupt sunt doar câteva dintre noile reguli de pe piaţa muncii prevăzute în proiectul de modificare a Codului Muncii.

Flexibilizarea pieţei muncii este principalul argument al guvernanţilor pentru modificarea actualului Cod al Muncii. De asemenea, patronatele susţin iniţiativa Guvernului, considerând că prevederile Codului Muncii şi reglementările privind piaţa muncii instituie numeroase bariere birocratice, că sunt favorizante şi mult prea protective pentru salariaţi.

De partea cealaltă se află marile confederaţii sindicale care susţin că actuala formă a legii este una corectă, orice modificare fiind apreciată ca neavenită.

Ministerul Muncii va începe în această săptămână discuţiile legate de modificarea Codului Muncii şi a altor legi privind sindicatele, patronatele şi contractul colectiv de muncă, urmând ca noile reguli privind piaţa muncii să fie aprobate de Guvern şi transmise Parlamentului până la sfârşitul anului.

O modificare interesantă care apare în proiectul de modificare a Codului Muncii se referă la proba care trebuie adusă în instanţă în cazul unui conflict de muncă. Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului, şi nu angajatorului, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, potrivit Mediafax. În actualul Cod al Muncii se prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, care are obligaţia să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Proiectul de lege propune însă modificarea Articolului 287 din Codul Muncii, astfel încât sarcina probei în conflictele de muncă să revină reclamantului.

Însă durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită până peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Perioada de referinţă în funcţie de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsă cu o lună, la patru.

Perioada în care lucrul suplimentar poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile, conform proiectului de modificare a Codului Muncii.

Cât priveşte perioada de probă la angajare, aceasta urmează să fie extinsă, pe un singur post putând fi în verificări mai multe persoane. Contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade.

Pentru verificarea aptitudinilor angajatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 45 de zile calendaristice (faţă de 30 de zile, în prezent) pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice (90 de zile, în prezent) pentru funcţiile de conducere. Aptitudinile profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap vor fi verificate tot printr-o perioadă de probă de maximum 30 de zile calendaristice.

Principalele modificări

Termenul de preaviz impus angajatului care demisionează va fi extins de la maximum 15 zile la cel puţin 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, şi de la 30 la 45 zile pentru salariaţii cu funcţii de conducere

Perioada în care angajatorul trebuie să asigure fiecărui salariat concediul de odihnă neîntrerupt, pentru situaţiile în care concediul este programat fracţionat, va fi redusă de la 15 la 10 zile

Perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile

Perioada de probă în care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsă, iar contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade, angajatorul având dreptul să încadreze, succesiv, mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în intervalul de probă.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 noiembrie 2010

Foto: Romania libera

Cine sunt cei 6.000 de functionari publici carora le creste venitul cu 25%

Salarii. Cine câştigă când toată lumea pierde

Auditorii interni din sectorul public vor primi majorări salariale după ce, anul trecut, guvernanţii au decis reducerea

sporurilor. 

Romulus Cristea

Executivul intenţionează să modifice printr-un proiect de lege pachetul salarial acordat auditorilor interni din instituţiile publice. Astfel, aproape 6.000 de funcţionari publici angajaţi ca auditori interni vor beneficia de un spor fix de 25% din salariu, deci de o majorare a veniturilor. În urmă cu un an, în contextul crizei economice şi dorind să reducă cheltuielile bugetare (solicitate şi de Fondul Monetar Internaţional), guvernanţii au decis reducerea unor prime şi sporuri, iar echivalentul unui sfert din salariu reprezenta limita maximă a sporului. Instituţiile în care erau încadraţi  auditorii au diminuat cheltuielile cu aceste plăţi şi aplicau procente diferite, de la 1% până în 25%.

Proiectul de lege introduce sporul fix de  25% fără posibilitatea de a fi redus, după ce s-a constatat că unele instituţii  au limitat „drastic şi arbitrar" acordarea acestui tip de spor, chiar şi până la 1%. „Ordonatorii principali de credite au acţionat în mod variat în ceea ce priveşte acordarea sporului pentru complexitatea muncii. O parte din ordonatori l-au menţinut la limita maximă prevăzută de lege, alţii l-au diminuat cu procente de până la 10, iar în unele cazuri a fost anulat sau diminuat drastic, în mod arbitrar, până la 1%, neţinându‑se cont de complexitatea muncii de audit, care a constituit criteriul de bază în acordarea acestui spor", se menţionează în proiect.

În administraţia centrală şi locală (ministere, primării etc.) lucrează aproape 6.000 de auditori publici interni care sunt funcţionari publici. Încă 7.000 de auditori sunt angajaţi ca personal contractual în societăţi precum CFR, Metrorex şi altele.

„De obicei, auditorul public intern este subordonat ministrului sau directorului, după caz, şi activează în cadrul unui serviciu sau în direcţia din instituţia respectivă. El verifică modul de desfăşurare a activităţii, fără a aplica sancţiuni, dar este obligat să recomande soluţii pentru îmbunătăţirea activităţilor. Auditorul e de profesie inginer, economist sau jurist, iar soluţiile le propune către mai multe departamente: economic, resurse umane, juridic etc. Sporul era prevăzut în lege, însă cu precizarea că până în 25% din salariu", ne-a declarat Claudia Radu, vicepreşedinte la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici.

Potrivit proiectului de lege, începând din 2011, coeficienţii de ierarhizare pentru această funcţie vor fi stabiliţi prin includerea sporului fix în salariul de bază. În ultimul an, veniturile funcţionarilor publici au fost diminuate în medie cu 17%, cele mai mari reduceri fiind aplicate în administraţia publică.

Cum pierd bani companiile de stat

Guvernul a plătit în 2009 companiilor cu pierderi sporuri şi prime de peste 1,26 miliarde lei şi tichete de masă, vacanţă şi creşă de aproape 100 mili­oane lei, în condiţiile în care arie­ratele lor s‑au ridicat la 14 miliarde lei, iar pierderile totale au urcat la 3,2 miliarde lei. Pentru activitatea acestor companii, directorii generali au încasat prin contractul anual de mandat până la 84.000 lei, fără să suporte vreo sancţiune, se arată într-un document citat de Mediafax. Toate aceste companii cu pierderi sunt incluse în scrisoarea de intenţie convenită de Executiv cu FMI, pentru ca situaţia financiară să fie supravegheată cu prioritate în vederea reducerii subvenţiilor.

Compania           Pierderi           Prime

Total                   3217,3           1265,3

CNCFR                 935              314,2

CFR Călători          252              236,4

CNH                      599,8           230,2

CFR Marfă             321,5           211,7

Metrorex                121,5            109,2

Elcen                      345,5              54,5

CNADNR              240                49,2

Electrificare CFR     122,3             31,8

Termoelectrica         279,7             28,1

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 mai 2010

Foto: Romania libera/ Andrei Dumitru