Fondurile de pensii private din Romania, cele mai performante din Europa

» Cu randamente medii de 13,98% pe Pilonul II (pensii obligatorii private) si de 9,28% pe Pilonul III (pensii private facultative), inregistrate in ultimul an (iulie 2008-iulie 2009), fondurile de pensii private din Romania au obtinut cele mai bune performante din Europa si din lume. Aceste performante au fost obtinute in conditii de risc minim, cu o expunere foarte redusa pe bursa, potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania.

Romulus Cristea

Activele fondurilor de pensii private din Romania reprezentau la sfarsitul anului trecut doar 0,17% din PIB, conform calculelor Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), in conditiile in care primele contributii la Pilonul III au fost virate in luna mai 2007, iar un an mai tarziu a inceput colectarea pe Pilonul II. Pentru comparatie, activele totale ale fondurilor de pensii private din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltate Economica (OECD) reprezentau la sfarsitul anului trecut 63,4% din PIB-ul cumulat al acestor state, potrivit datelor publicate recent chiar de OECD.

Elvetia, Olanda si Islanda au cele mai consistente economii pentru pensionare, activele fondurilor de pensii private depasind valoarea PIB-ului. In Australia, ponderea pensiilor private in PIB este de 92%, in Marea Britanie, de 79%, iar in Finlanda, Statele Unite ale Americii si Canada aceasta depaseste 50%. Dintre statele din Europa Centrala si de Est, cele mai multe economii pentru pensionare le au Polonia (11% din PIB), Ungaria (9,6%), Cehia (5,2%) si Slovacia (4,7%).
Datele centralizate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private arata ca activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) si facultative (Pilonul III) insumau 916,2 milioane de lei (363,7 milioane de dolari) in decembrie 2008.

"Romania trebuie sa stimuleze economisirea in sistemul de pensii private. In acest moment, cea mai importanta masura pe care statul trebuie sa o ia este revenirea din 2010 la calendarul initial de contributii pentru Pilonul II, adica virarea unei contributii de 3%, nu de 2,5%, catre conturile personale ale celor 4,4 milioane de participanti activi din sistem. De la lansare si pana in prezent, fondurile de pensii obligatorii au avut performante investitionale remarcabile, depasind cu mult inflatia si fiind printre cele mai profitabile din lume, pentru participantii lor romani. Deci nu exista nici un motiv, nici o scuza pentru care statul sa intarzie revenirea la calendarul initial de contributii cu inca un an", a declarat Crinu Andanut, presedintele APAPR. Reamintim faptul ca, in cadrul acordurilor cu institutiile financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, UE), Romania s-a angajat sa revina cat mai curand posibil la calendarul initial de contributii pentru Pilonul II, mai precis, in primul an cu perspective de crestere economica.

Performantele ridicate ale fondurilor private de pensii din Romania au fost obtinute in conditii de risc minim, cu o expunere foarte redusa pe bursa si alte instrumente financiare volatile pe termen scurt. De altfel, spun reprezen-tantii APAPR, criza financiara si caderile bursiere au gasit fondurile de pensii private din Romania cu expuneri minime pe bursa, fondurile de pensii private obligatorii avand investitii in actiuni de numai 1,7% din active la sfarsitul anului 2008.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 septembrie 2009;

Foto: Romania libera

FJSC: Masterat in Productie multimedia si audiovizuala

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) din cadrul Universităţii din Bucureşti, organizează în perioada 8-13 septembrie înscrieri la programul de masterat Producţie multimedia şi audiovizuală. Coordonatoarea acestui program de masterat este conf. univ. dr. Georgeta Drulă.

Examenul de admitere va avea loc în 19 septembrie, ora 9.

Taxa de înscriere 150 lei. Suma se va achita la orice bancă sau sucursală de bancă în contul BCR Sector 5, Cod IBAN: RO 03 RNCB 0076010452620060, Cod fiscal 4505502. Chitanţa de plată a taxei trebuie să poarte numele candidatului.

La inscriere candidatii isi vor exprima optiunea pentru unul sau mai multe programe masterale (in vederea unei posibile redistribuiri).

CONŢINUTUL DOSARULUI DE ÎNSCRIERE

1) Cerere de înscriere şi un dosar-plic alb;
2) Diploma de bacalaureat şi diploma de licenţă, ambele în original;
3) Certificatul de naştere, în copie legalizată;
4) Copie legalizată după certificatul de căsătorie (dacă este cazul);
5) 3 fotografii tip buletin de identitate, pe hârtie fotografică;
6) Chitanţă - taxă de înscriere 150 de lei . Suma se va achita la orice bancă sau sucursală de bancă în contul BCR Sector 5, Cod IBAN: RO 03 RNCB 0076010452620060, Cod fiscal 4505502.
7) Eseu de motivare, în două exemplare;

TAXA DE ŞCOLARIZARE

Taxa anuală de şcolarizare este de 2.500 RON şi se achită în doua rate semestriale la orice bancă sau sucursală de bancă în contul BCR Sector 5, Cod IBAN: RO 03 RNCB 0076010452620060, Cod fiscal 4505502. Chitanţa de plată a taxei trebuie să poarte numele studentului.

Examenul de admitere

Examenul de admitere constă în:

a) eseu/scrisoare de motivatie (cca. 2 pagini), în funcție de interese, afinități, experiența acumulată și specificul programului de masterat; eseul se depune odata cu dosarul de inscriere

b) interviu de admitere – pe baza eseului depus si a ariei de interese a candidatului in specializarea masterului.

Studenţii masteranzi ai FJSC beneficiaza, pe parcursul celor doi ani de studiu, de locuri de cazare in caminele Universitatii din Bucuresti, de burse de studiu si sociale, precum si de burse in cadrul Programului european de schimburi interuniversitare ERASMUS iar în semestrul al IV-lea, de stagii de practică la universităţi partenere în cadrul Programului european Lifelong Learning.

Citeşte şi alte amănunte despre planul de învăţămînt şi programele de masterat organizate de FJSC:

Coordonatoarele programelor de masterat:

Managementul instituţiilor mass-media - Conf. univ. dr. Luminiţa Roşca

Teorii şi metode de cercetare în ştiinţele comunicării - Prof. univ. dr. Daniela Frumuşani

Producţie multimedia şi audio-video - Conf. univ. dr. Georgeta Drulă

Campanii de comunicare în publicitate şi relaţii publice - Conf. univ. dr. Cristina Coman

Jurnalism tematic - Conf. univ. dr. Mirela Lazăr

Comunicare corporativă (Managementul comunicării şi al resurselor umane) - Conf. univ. dr. Viorica Păuş

Detalii despre programele de masterat:

1. Managementul institutiilor mass-media
2. Teorii şi metode de cercetare în ştiinţele comunicării
3. Campanii de comunicare în publicitate şi relaţii publice
4. Producţie multimedia şi audiovizuală
5. Jurnalism tematic
6. Comunicare corporativă (Managementul comunicării şi al resurselor umane)

Mastere ID (pentru absolvenţii pre-Bologna)

Jurnalism & Multimedia
Relaţii publice şi publicitate
Comunicare şi resurse umane

Precizări

În conformitate cu prevederile Universităţii din Bucureşti, media minimă de admitere la master este nota 6 (şase). FJSC va înmatricula toţi candidaţii care obţin note peste această medie, pe locurile bugetate şi pe cele cu taxă; în acest fel, programele de master vor funcţiona cu mai multe grupe de studiu.

Precizăm că locurile bugetare pentru fiecare program de master vor fi stabilite după încheierea inscrierilor, în mod proporţional cu numărul de candidaţi înscrişi pentru fiecare din cele 6 programe de master de zi ale FJSC. În cazul unor solicitări mari, locurile cu taxă se pot suplimenta.

Avantajele cursurilor de masterat la FJSC

- Studiile de masterat organizate de FJSC deschid posibilitatea doctoratului

- Studiile de masterat ofera posibilitatea reconversiei profesionale catre domenii de larg interes (Jurnalism, Publicitate, Relatii Publice, Multimedia)

- Candidatii admisi pe locurile de la buget, ca si cei admisi pe locurile cu taxa vor beneficia de burse (în limita fondurilor disponibile), ca si de locuri în camin (în limita locurilor disponibile).

- Masteranzii FJSC vor putea beneficia de programele Agence Universitaire de la Francophonie, ale Ministerului Educatiei, Erasmus si Leonardo pentru efectuarea unor stagii în strainatate de un semestru sau de un an în Franta, Belgia, Spania, Suedia etc.

Avantajele unui masterat la ID

- Diplomele oferite sunt recunoscute de M. E. C.
- Metoda de invatamant ID este o metoda flexibila ce permite respectarea ritmului propriu de invatare
- Posibilitatea de a lucra si de a invata în acelasi timp, eliminand cheltuielile de masa si cazare necesare in alte sisteme de invatamant
- Metode interactive de predare – invatare - evaluare
- Suport pedagogic continuu:
- Materialele de curs:
- Intâlniri tutoriale.

PROGRAMUL SECRETARIATULUI

Masterat:

Luni - joi ---> 13 - 15

Statul sapa dupa bani in ograda taranilor

» Fiscalizarea productiei agricole, propusa ca una dintre masurile anticriza de catre actuala coalitie aflata la guvernare, ii pune pe jar pe fermieri. Producatorii agricoli sustin ca guvernantii ar trebui sa asigure subventii, scutiri de taxe si facilitati legislative pentru relansarea agriculturii romanesti, si nu sa adauge, deocamdata, noi impozite la cele deja existente.

Romulus Cristea

In Romania, agricultura de calitate se face pe doar un milion de hectare de teren, care sunt exploatate eficient de companii ce au investit in utilaje si tehnologii performante. Anul trecut, aproximativ 3,5 milioane de teren au ramas necultivate din cauza dezinteresului proprietarilor.
stefan Niculae, presedintele Federatiei Agrostar, considera ca, in conditiile in care statisticile indica faptul ca pe 70-80% din suprafetele de terenuri se face agricultura de subzistenta, eventuala interventie a statului de a fiscaliza activitatile din domeniu este fara rost si nu va avea efectul scontat, acela de a aduce bani la vistieria goala a statului.

"Nu este clar cum doresc guvernantii sa impoziteze activitatile din agricultura, probabil in perioada urmatoare vor veni cu clarificari privind modificarea legislatiei. Nu de alta, dar de pe 1 ianuarie a intrat in vigoare, dupa mai multe amanari, impozitul de 2% pe venitul agricol. In plus, taranii platesc la consiliile locale impozitul anual pe teren. Daca ne referim la grupurile agricole sau la asociatiile agricole, suntem in situatia in care discutam despre persoane juridice care platesc taxe si impozite. Intentia de a introduce noi impozite pentru agricultura ar trebui sa fie indreptata nu asupra producatorilor, ci asupra intermediarilor care fac afaceri fara documente. Evaziunea fiscala pe piata agricola din Romania este de doua miliarde euro. Guvernantii trebuie sa rezolve aceste probleme, ale celor care eludeaza legea, prin controale si legislatie eficienta. Nu producatorii sunt marea problema acum", a precizat presedintele Agrostar.

Subventii diminuate cu 30%
Reprezentantii agricultorilor spun ca, in timp ce in Uniunea Europeana grupurile si asociatiile de producatori sunt scutite trei ani de la plata impozitelor catre stat, in Romania astfel de facilitati nu exista. "Numai documentatia, obtinerea avizelor si aprobarile pentru infiintarea unui grup sau a unei asociatii dureaza trei-patru luni de zile", a precizat Niculae. De asemenea, Marcel Cucu, de la Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), considera ca statul trebuie sa intervina cu subventii si alte forme de ajutorare a agricultorilor, pentru ca discutam de un domeniu in care investitiile aproape nu exista. "Probabil, cei de la Ministerul Agriculturii au uitat ca abia s-a introdus impozitul pe venitul agricol din 1 ianuarie, iar subventiile le primim dupa efectuarea lucrarilor agricole. Anul asta am primit subventiile la hectar pentru anul trecut, bineinteles, la cursul euro de anul trecut", a spus Marcel Cucu.

Intermediarii, acuzati de evaziune fiscala
Producatorii agricoli sustin ca subventiile se adauga contabil la venit si se impoziteaza, iar diferenta de curs valutar si cota de impozit scad, la final, nivelul subventiilor cu 30%. "Probabil, introducerea unor noi impozite in agricultura va fi pentru zonele nefiscalizate sau pentru cei care se sustrag impozitarii. Este binecunoscuta evaziunea fiscala care se face cu grau si pe segmentul comercializarii legumelor si fructelor. Vizati, se pare, sunt samsarii, cei care intermediaza pe piata agricola fara documente fiscale", ne-a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 20 august 2009
Foto: Romania libera

Declin pe piata bunurilor de folosinta indelungata

» Piata bunurilor de folosinta indelungata a inregistrat in primul semestru al anului un declin de 40,4% comparativ cu perioada primelor sase luni din 2008. Reprezentantii GfK sunt de parere ca scaderea puterii de cumparare a oamenilor si deprecierea monedei locale au influentat evolutia de ansamblu a pietei de profil.


Romulus Cristea

Piata totala de bunuri electrice monitorizata de GfK Temax a fost de 308 milioane euro in al doilea trimestru al acestui an, marcand o scadere accentuata in valoare de 46,8% comparativ cu aceeasi perioada din 2008. Piata a atins o valoare de 664 milioane euro in primele sase luni ale anului 2009, ceea ce indica o scadere a activitatii economice de 40,4%.Sectoarele de electrocasnice mici si de telecomunicatii au scazut cu 22,1%, respectiv cu 25,8%, in prima jumatate a anului. Vanzarile de electrocasnice mari au avut un trimestru mai bun comparativ cu inceputul anului, dar rezultatele pentru anul curent indica o scadere de 37,1%. Electronicele de folosinta indelungata au inregistrat un declin de 42,6%, indeaproape urmat de sectorul foto, cu o crestere negativa de 43,2% pentru primele sase luni, releva studiul GfK. Sectoarele IT si de echipamente de birou au avut o scadere accentuata de 47,2% si, respectiv, 51,4%.

In al doilea trimestru al anului 2009, vanzarile produselor electronice de folosinta indelungata au scazut accentuat, cu aproximativ 50%, ajungand la un total de 52 milioane euro. Tendinta de descrestere a atins varful in luna iunie, inregistrand scaderi semnificative in vanzari pentru principala componenta a pietei de electronice de folosinta indelungata – televizoare LCD si plasme."Daca in aceeasi luna a anului precedent vanzarile de televizoare cu ecran plat au fost impulsionate de evenimente specifice, anul acesta incetinirea activitatii economice a avut un puternic impact asupra cererii consumatorilor. Campaniile recente s-au desfasurat in trimestrul II pentru produse electronice specifice, iar programul buy-back nu a reusit sa determine o mai buna performanta in materie de vanzari, comparativ cu anul trecut. In afara de televizoarele LCD si consolele pentru jocuri video, toate produsele electronice monitorizate de Temax au atins in trimestrul II mai putin de jumatate din volumele la care s-au ridicat in aceeasi perioada a anului precedent", adauga Ciprian Hatneanu, director la GfK. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, apreciaza ca au existat mai multi factori care au influentat scaderea accentuata de pe piata bunurilor de folosinta indelungata. "Trebuie sa luam in considerare si scaderea inregistrata in constructii. Apartamentele vandute in acest an au fost mai putine si, prin urmare, oamenii nu au mai cumparat aparatura electrocasnica pentru dotarea locuintelor. In plus, nu trebuie neglijata nici prudenta pe care o manifesta consumatorii in perioada de criza. Oamenii amana consumul, fac economii, nu mai apeleaza la credite, pe scurt, se gandesc de doua ori inainte sa cumpere ceva. Este posibil ca in perioada urmatoare declinul sa stagneze si apoi sa asistam la o usoara revenire", a precizat Florin Pogonaru.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 august 2009

Foto: Romania libera

Semne de redresare in sectorul constructiilor

» Sfarsitul semestrului I indica o usoara redresare a activitatilor din domeniul constructiilor. In iunie, volumul lucrarilor de constructii a crescut fata de luna precedenta cu 9,3%, dupa ce in mai ritmul de crestere lunara fusese de doar 1,6%, potrivit Institutului National de Statistica.

Romulus Cristea

Antreprenorii apreciaza ca exista unele semne care indica faptul ca s-a trecut de punctul critic al crizei din constructii, dupa luni de zile de scaderi continue, si au aparut semne timide de usoara redresare. "Nu se asteapta nimeni la reveniri spectaculoase, nici la un volum mare de investitii care sa vina peste noapte. Insa, se continua lucrul pe santierele rezidentiale care au fost incepute cu mult timp in urma si au aparut unele investitii serioase. Sunt semne pentru relansarea unor proiecte viabile, lucrurile au inceput sa se miste", ne-a declarat Liviu Ureche, antreprenor.
In Romania, criza in constructii s-a manifestat inca din ianuarie, cand cresterile au fost nesemnificative, iar in februarie a fost inregistrata prima scadere a volumului lucrarilor de constructii, dupa doi ani si jumatate de cresteri continue, care ne-au plasat in primele locuri in topul european de profil.

Iunie a incetinit declinul
Mai a fost a patra luna de caderi consecutive, din ce in ce mai accentuate in sectorul constructiilor, nu numai in Romania, ci la nivelul intregului bloc comunitar. Tot in luna mai, activitatea sectorului de constructii din Romania a inregistrat cea mai mare scadere din Uniunea Europeana si a depasit de peste doua ori reducerea pe ansamblul blocului comunitar, potrivit datelor Eurostat.
In iunie, constructiile au incetinit declinul, sub media lunilor anterioare. Ritmul scaderii din constructii in iunie a incetinit la 6% fata de luna similara din anul trecut, de la 20% cat se inregistrase in mai. Pe elemente de structura au avut loc cresteri (iunie raportat la mai) la toate componentele: la lucrarile de reparatii capitale (27,1%), la lucrarile de intretinere si reparatii curente (18,6%) si la constructii noi (2,8%). Pe tipuri de constructii, volumul lucrarilor de constructii a crescut la cladirile rezidentiale (20,5%), la constructiile ingineresti (7,6%) si la cladirile nerezidentiale (2,5%).

Fara cresteri spectaculoase
Analistii imobiliari sustin ca atenuarea caderilor din iunie-iulie a fost posibila si datorita oportunitatilor oferite, culmea, de criza: scaderea preturilor la terenuri si manopera. Referitor la evolutia viitoare din sectorul constructiilor, Adriana Iftime, director general la Patronatul Societatilor de Constructii, considera ca totul depinde intr-o masura foarte mare de viitoarele investitii straine. "Este clar ca nu ne vom mai intalni cu cresterile pe care le-am avut in constructii anii trecuti. Pentru perioada urmatoare, este probabil sa avem o stagnare, intr-un caz optimist – o foarte usoara crestere. Totul depinde insa si de ce se intampla in Uniunea Europeana. Deocamdata, nu putem spune ca vor fi cresteri de anvergura. In prezent, pe santiere se continua lucrari incepute cu luni de zile in urma, iar daca ne uitam la lucrarile publice care se executa, observam ca sunt, de regula, de mici dimensiuni, precum refacerea de drumuri, reparatii la poduri si podete etc. Problema care ramane in continuare este cea a banilor, care lipsesc pentru investitii majore", a precizat Iftime.

Ritm
» Mai putine lucrari de reparatii
Volumul lucrarilor de constructii (serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate) in luna iunie 2009, comparativ cu luna iunie 2008, a scazut cu 6%, potrivit INS. Pe elemente de structura s-au inregistrat scaderi la lucrarile de reparatii capitale (-10,1%), la lucrarile de intretinere si reparatii curente (-9,2%) si la lucrarile de constructii noi (- 4,4%). Pe tipuri de constructii, volumul lucrarilor de constructii a crescut cu 6,4% la cladirile rezidentiale. Scaderi au avut loc si la constructiile ingineresti (-9,4%) si la cladirile nerezidentiale (-9,1%).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 18 august 2009
Foto: Romania libera/Andrei Dumitru

Afacerile din transportul rutier au cazut cu 60%

Declinul din sectorul transportului rutier de marfuri si persoane a inceput in 2006, pe fondul unei suprasaturari a pietei, oferta depasind cu mult cererea, si a continuat pana in prezent, cand, din cauza crizei economice, piata transporturilor a cazut cu 60%. Printre cauzele care au determinat aceasta prabusire, reprezentantii transportatorilor indica taxele uriase si legislatia neunitara si deficitara.

Romulus Cristea

Afacerile din transportul rutier de marfuri si persoane sunt intr-o continua cadere libera, iar degradarea acestora conduce direct la cresterea numarului de accidente grave in care sunt implicate autovehiculele comerciale. Dupa ce, timp de mai bine de zece ani, pana in 2006, transporturile rutiere au cunoscut o crestere continua, suprasaturarea pietei si apoi, de la sfarsitul anului 2008, criza economica au condus la prabusirea afacerilor cu mai bine de 60%. Tendinta pentru lunile urmatoare nu este deloc incurajatoare. Luna august, considerata de transportatori ca fiind una "critica" (din cauza concediilor si a restrictiilor de circulatie), va aduce un nou val masiv de falimente in randul transportatorilor de marfuri generale.

"Taxele uriase si multitudinea de autoritati specifice sugruma transportatorul rutier roman, in timp ce in alte state acest sector economic este incurajat si subventionat. Reducerea cuantumului taxelor specifice reprezinta unica formula de stopare a declinului transporturilor rutiere si de directionare a putinelor acumulari catre siguranta si calitatea transporturilor. Un exemplu simplu este cel al taxei de drum (vigneta), a carei incasare este si asa deficitara din cauza sistemului prost si a coruptiei fara egal. Valoarea taxei de drum ar trebui corelata pana la depasirea recesiunii cu cifra de afaceri anuala inregistrata de companiile de transport, prin acest sistem statul urmand sa incaseze mai multi bani fara sa fie nevoie de alte investitii", a declarat Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport (FORT).

In 2008, potrivit afirmatiilor lui Hagiu, taxa de drum reprezenta aproximativ 2% din cifra de afaceri a unui transportator, in timp ce acum ea se situeaza aproape de 10%, si acest exemplu se poate extinde la toate taxele suportate de catre transportatori. Pentru exemplificare, pentru un camion se plateste in medie o taxa de drum de 1.500 euro pe an. La ora actuala, un camion efectueaza maximum zece curse pe luna, mai mari de 300-400 kilometri, rulajul lunar fiind de 5.000 lei lunar. Rezulta ca pentru anul in curs cifra de afaceri realizata cu un camion este de aproximativ 60.000 lei/an (14.285 euro), de unde reiese ca taxa de drum este de 10% din rulajul realizat, de aproape cinci ori mai mare decat anul trecut.

Statistica FORT arata ca cele mai afectate transporturi rutiere sunt cele specia-lizate unui anumit tip de productie, cum ar fi transporturile frigo, materiale de constructii, textile etc. In acelasi timp, si transporturile de marfuri generale in afara Romaniei sunt afectate de lipsa exporturilor si importurilor, acestea scazand cu pana la 60% fata de perioada similara a anului trecut.
"Transporturile rutiere de persoane se afla, de asemenea, intr-un mare declin din cauza micsorarii drastice a fluxului de calatorii si a somajului, precum si a problemelor financiare ale cetatenilor din clasa sociala cu venituri minime. Un alt aspect important ce afecteaza grav acest sector de activitate este neplata subventiilor acordate unor categorii sociale defavorizate, lucru ce apasa tot pe umerii transportatorului de persoane ce acumuleaza datorii atat fata de furnizori, cat si fata de bugetul de stat. In acest moment, Ministerul de Finante are 5 luni intarziere la plata deconturilor pentru biletele subventionate", a precizat presedintele FORT.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 17 august 2009
Foto: Romania libera

Legume si fructe: evaziunea fiscala atinge cota de 70%

Fenomen caracterizat recent de primul ministru Emil Boc ca „un sport la moda”, evaziunea de pe piata fructelor si legumelor a ajuns, potrivit reprezentantilor organizatiilor patronale la o cota ingrijoratoare, de aproape 70%. Guvernantii, dar si producatorii considera ca este necesar sa se adopte urgent masuri legislative ferme pentru combaterea evaziune de pe piata legumelor si fructelor, piata estimata la un miliard de euro pe an.

Romulus Cristea

Pe piata legumelor si fructelor din Romania sunt prezente doua mari categorii de producatori. In prima categorie se incadreaza persoanele fizice autorizate, societatile comericale si grupurile de producatori, iar din a doua categorie fac parte micii producatori. „Perturbarile apar in cea mai mare masura in zona micilor producatori unde nu se lucreaza cu documente si de cele mai multe ori chiar certificatele de producatori sunt de forma, nu sunt autentice. Pe lantul de la producatori la consumatori preturile ajung sa se dubleze, chiar sa se tripleze, nejustificat de mult si daca mai adaugam ca intermediarii si o parte din comerciantii finali evita sa lucreze legal, cu facturi, se ajunge dimensiuni enorme ale evaziunii fiscale pe o piata estimata la un miliard de euro/an. Toata problema rezulta din faptul ca piata nu este organizata si lipseste o legislatie unitara”, ne-a declarat Aurel Tanase, directorul general al Organizatiei Nationale Interprofesionale pentru legume sI fructe Prodcom.
Producatorii de legume si fructe considera ca trebuie adoptate norme si hotarari care sa reglementeze toate zonele pietei de profil, incepand de la a facilita accesul in complexele agroalimentare a producatorilor (care pot desface individual produsele sau printr-o forma de asociere), separarea la stadurile de vanzare a produselor de import de cele de export, pana la monitorizarea atenta a pietelor de gros unde sa se instaleze cantare electronice pentru verificarea camioanelor atat la intrare, cat si la iesire.
Productia de pe piata interna se directioneaza intr-o proportie de 20-25% in supermarketuri, restul mergand pe piata agroalimentara. „Categoriile de comercianti mici si medii opereaza de obicei in piete si in cele mai dese cazuri fara documente sau cu acte pe o cantitate mult mai mica decat desfac la taraba. E o practica care se cunoaste, dar masurile intarzie de ani si ani de zile. Zona cea mai evidenta de evaziune fiscala este cea a interfetei dintre producatori si consumatori. Putem estima, fara sa gresim ca evaziunea cu legume si fructe atinge cote care chiar depasesc 65- 70%. Evaziunea nu apare doar la ceea ce se produce pe piata interna ci trebuie sa luam in calcul si importurile unde firmele fantoma actioneaza nestingherit de ani de zile. Foarte probabil, piata nefiscalizata a importurilor de legume-fructe este undeva in intervalul 40-60%”, a precizat Emil Farago, presedintele Asociatiei Nationale a Producatorilor de Fructe.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 august 2009

Foto: Romania libera

Recolta de grau scazuta nu modifica, deocamdata, pretul painii

Oficialii Ministerului Agriculturii si reprezentantii organizatiilor producatorilor agricoli sustin la unison ca nu sunt motive pentru o eventuala crestere a pretului painii in acest an. Desi productia de grau este mai mica decat anul trecut cand s-a inregistrat o crestere importanta, cantitatea recoltata pana in prezent este suficienta pentru acoperirea consumul intern si pentru insamantari.

Romulus Cristea

Pana in prezent graul a fost recoltat de pe 97% din suprafete, iar cantitatea din acest an a insumat 5,22 milioane tone de grau. Desi recolta este cu 20% mai mica decat anul trecut, pretul painii nu ar trebui sa creasca, potrivit ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ilie Sarbu. "O crestere a pretului painii nu ar fi justificata din punct de vedere al materiei prime", a declarat Sarbu, intr-o conferinta de presa. Desi de acord cu afirmatiile ministrului Agriculturii referitoare la pretul painii, reprezentantii producatorilor agricoli sustin ca seceta si ploile au redus productia agricola cu 40-45%. "Nu stim cum s-au facut raportarile de productie catre Ministerul Agriculturii. Noi am estimat ca seceta si problemele de finantare datorate crizei au redus recolta cu 40%, chiar pana la jumatate.

Pe langa faptul ca nu au cazut precipitatii cand era nevoie, s-au folosit si mai putine ingrasaminte, din lipsa de bani. Insa, daca tinem cont ca pentru intern avem nevoie de aproape patru milioane tone (trei pentru consum si aproximativ 800 mii tone pentru insamantari), nu sunt motive pentru a se majora pretul la paine", ne-a declarat stefan Nicolae, presedintele organizatiei profesionale Agrostar.

Stocuri pentru autoconsum
Estimarile specialistilor din Ministerul Agriculturii indica si faptul ca mai exista in hambarele fermierilor stocuri de grau pentru autoconsum de aproape un milion de tone. "Este clar ca recolta de cereale din acest an este mai mica decat anul trecut. Criza si conditiile meteo nefavorabile au contribuit la reducerea productiei. Insa si in aceste conditii este grau suficient, cel putin pana la sfarsitul anului, pentru a nu se creste pretul la produsele de panificatie.

Este probabil sa apara probleme abia de anul viitor, daca in perioada februarie-martie va fi necesar sa se importe grau de panificatie. Nu doar cantitatea de grau este importanta, ci si calitatea acestuia. Daca cantitatea de grau este suficienta in acest an, calitatea graului lasa de dorit. Agricultorii au anuntat inca de acum cateva luni ca exista probleme cu calitatea graului, in special din cauza secetei care s-a manifestat peste tot in tara", a precizat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara.
Anul trecut, datorita conditiilor meteo prielnice recolta de grau, care a atins 7,8 milioane tone, a crescut cu 153% fata de anul anterior cand seceta facuse ravagii si se atinsese un minimum al ultimilor ani agricoli. Productii comparative cu cele din anul 2008 au mai fost doar in anii 2001 si 2004.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 august 2009

Foto: Romania libera

Start intarziat la Prima Casa

» La o luna de la demararea Programului "Prima Casa", Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a aprobat 237 de dosare de cereri de garantie din partea statului pentru credite de locuinta, alte cateva zeci fiind in curs de analiza. De asemenea, cateva mii de persoane au trecut pragul bancilor pentru a se interesa de program, insa numarul celor care au obtinut imprumutul este de zeci de ori mai mic.

Romulus Cristea

Programul "Prima Casa" se urneste cu greu, desi a trecut o luna de la debutul oficial, cand a fost contractat primul credit, aprobat de BRD. Lansarea programului a fost marcata oficial pe 8 iulie, cand, in prezenta prim-ministrului si a altor oficialitati, o familie formata din doi tineri casatoriti care depusesera dosarul de credit in luna iunie a semnat contractul de credit pentru un apartament de doua camere. Valoarea creditului a fost de 43.000 euro.
Intr-o prima etapa, din cele 20 de banci care isi anuntasera initial intentia de a participa la program, doar 13 au semnat prima forma a Conventiei cu Fondul de Garantare, acestea acordand credite de 2,5 milioane euro. Apoi, bancherii au observat o serie de lacune ale Conventiei cu Fondul si s-a decis sa se faca unele modificari care interesau mai putin consumatorul, avand menirea sa clarifice unele aspecte legale: verificarea asigurarii, executarea garantiei, instituirea ipotecii legale, si nu conventionale, si includerea in program a locuintelor nou-construite prin credit bancar si deja ipotecate.

La mijlocul saptamanii trecute, 17 banci din cele 19 ramase in cursa (ING Bank, nemultumita de prima forma a Conventiei de garantare, s-a retras si a anuntat ca va lansa un produs similar cu creditul "Prima Casa") semnasera noua conventie cu Fondul de Garantare, iar celelalte doua se pregateau sa semneze.
"Pana in prezent, am acordat garantii in valoare de 9,6 milioane euro pentru 236 de credite distribuite prin sapte banci", ne-a declarat Irina Constantinescu, director in cadrul FNGCIMM.
Reprezentantii bancilor, dar si cei ai agentiilor imobiliare afirma ca numarul persoanelor care sunt interesate de program este foarte mare, dar in realitate numarul contractelor incheiate este inca mic, existand asteptari pozitive pentru urmatoarea perioada.

"Ne-au intrat peste 8.000 de oameni in banca pentru credite in cadrul Programului «Prima Casa». Dintre acestia, circa 400 sunt in contact cu noi si doar 11 au gasit casa, au semnat contractul si cu noi, si cu vanzatorul. Ca individul sa ajunga la banca si sa ia creditul, trebuie sa rezolve o serie de probleme inainte, printre care si sa stabileasca locuinta pe care vrea sa o achizitioneze", a declarat presedintele CEC Bank, Radu Ghetea, citat de Mediafax.
Pentru creditele prin Programul "Prima Casa", persoanele interesate vor plati un avans de 5% pentru o locuinta de maximum 60.000 euro sau de 3.000 euro plus diferenta din pretul de achizitie.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 10 august 2009

Foto: Romania libera

Prognoza BNR: Scade inflatia anuala

Romulus Cristea

Banca Nationala a Romaniei a revizuit in scadere prognozele de inflatie pentru anii 2009 si 2010. Astfel, in acest an se preconizeaza o rata anuala a inflatiei de 4,3%, fata de 4,4%, proiectata in Raportul asupra inflatiei din luna mai, in timp ce pentru anul viitor se preconizeaza atingerea unui nivel de 2,6%, inferior valorii proiectate anterior de 2,8%.
"Nu avem mari modificari in ceea ce priveste proiectiile de sfarsit de an. Pentru decembrie 2010 suntem ceva mai optimisti, in loc de 2,8% la sfarsitul anului viitor vedem 2,6%, cu datele actuale", a precizat guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, intr-o conferinta de presa pentru prezentarea raportului asupra inflatiei. Potrivit guvernatorului, principalul factor de incertitudine ramane evolutia crizei economice internationale. "Incercam sa fim realisti si sa spunem ca sunt atatia factori incat prognozele noastre pot sa se schimbe. Primul ar fi acela ca nu stim cu suficienta exactitate cum va evolua criza economica globala. Observam o mare diversitate de previziuni", a declarat Isarescu, citat de Mediafax.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 august 2009

Vanzarile IMM-urilor au scazut pana la jumatate

Romulus Cristea

Cea mai mare parte a firmelor mici si mijlocii au avut in acest an vanzari mai reduse cu pana la 50% din cauza efectelor crizei economice.
"Peste 90% din firmele intervievate au raspuns ca au avut vanzari mai mici in acest an. Dintre acestea, 27% au spus ca au avut afaceri diminuate cu pana la 20%, 53% cu 21%-50%, iar 20% cu peste 50%. Este o problema la nivel national, avand in vedere ca 98% din firmele din Romania sunt IMM-uri", a declarat Aurel Saramet, presedintele Fondului National al Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Estimarile au fost realizate in baza unui sondaj FNGCIMM. Reprezentantii IMM-urilor au indicat drept cauze ale problemelor cu care se confrunta fiscalitatea excesiva, diminuarea comenzilor, blocajul financiar etc.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 august 2009

Usoare semne de temperare a declinului din industrie

» Desi comenzile noi din industrie au inregistrat in iunie o noua cadere pe rate anuale (luna calendaristica din 2009 raportata la luna similara din 2008), pentru a saptea luna consecutiv, amplitudinea s-a atenuat in ultimele doua luni ale semestrului I. Analisti economici afirma ca micile cresteri ale comenzilor de la o luna la alta ar putea fi semnele unei redresari timide in industrie.

Romulus Cristea

In luna iunie, comenzile noi din industrie pe total (piata interna si piata externa) au crescut fata de luna precedenta cu 4,9% si au scazut fata de luna corespunzatoare din anul anterior cu 16,2%, marcand a saptea luna de scaderi consecutive, potrivit datelor anuntate de Institutul National de Statistica (INS).
De asemenea, cifra de afaceri din industrie, pe total, a crescut, in termeni nominali, fata de luna precedenta cu 7,4% si a scazut fata de luna corespunzatoare din anul precedent cu 16,6%, pentru a opta luna consecutiv, ultima crestere fiind consemnata in octombrie 2008, cand afacerile din industrie au crescut cu 7,3% fata de aceeasi luna din anul 2007. Chiar daca ritmul anual consemneaza scaderi atat pentru comenzile din industrie, cat si pentru cifra de afaceri, pe total, indicatorii valorici indica cresteri de la luna la luna in trimestrul II, ceea ce ar putea indica o usoara redresare in sector.

De exemplu, indicatorii valorici ai comenzilor noi din industrie au avut o tendinta crescatoare de la o luna la alta si au atins in iunie cel mai inalt nivel pentru toata perioada semestrului I. "Atenuarea caderii ratei anuale in ultimele doua luni ale semestrului I, atat pentru comenzile noi din industrie, cat si pentru cifra de afaceri din industrie, ar putea indica semnele de mult asteptate de noi ale unei mici redresari, de reluare a activitatii in industrie. Oricum, in Romania totul depinde – vrem, nu vrem – de reluarea unor investitii in tari dezvoltate precum Franta, Germania etc. S-ar putea sa avem mici semne de redresare, e posibil sa incepem sa recuperam prin reluarea unor activitati. Dar, de la o industrie la alta, totul e diferentiat. Sunt intreprinderi care au reluat activitatile la maximum in baza unor comenzi recente si sunt inca intreprinderi care o duc rau si inchid activitatile", a declarat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Cifra de afaceri din industrie, in luna iunie 2009, comparativ cu luna precedenta, a crescut pe total industrie cu 7,4%, sustinuta de cresterea din industria prelucratoare (7,6%) si industria extractiva (2,3%).
Pe marile grupe industriale, cresteri ale cifrei de afaceri s-au inregistrat in sectoarele: industria bunurilor de capital (14,2%), industria energetica (11,1%), industria bunurilor de folosinta indelungata (6,8%) si industria bunurilor de uz curent (4,8%).
Comenzile noi din industrie, in luna iunie 2009, comparativ cu luna precedenta, au fost mai mari cu 4,9%. Pe marile grupe industriale s-au inregistrat cresteri ale comenzilor noi in toate sectoarele, astfel: industria bunurilor de capital (10,2%), industria bunurilor de uz curent (8,6%) si industria bunurilor de folosinta indelungata (0,3%). Industria bunurilor intermediare a scazut cu 3,6%.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 august 2009

Foto: Romania libera

Criza a redus spre zero avansul preturilor din industrie

In iunie, preturile productiei industriale (luand in calcul piata interna si piata externa) au inregistrat o crestere cu 0,6% comparativ cu luna precedenta si s-au situat aproape la acelasi nivel cu cel inregistrat fata de luna corespunzatoare din anul 2008, potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica (INS).

Romulus Cristea

Preturile productiei industriale in luna iunie, per total piata interna si piata externa, au inregistrat o crestere cu 0,6% comparativ cu luna precedenta. In luna mai, preturile productiei industriale per total au inregistrat o crestere cu 0,4% comparativ cu luna precedenta si o crestere cu 1,4% fata de luna corespunzatoare din anul 2008. Pe sectoare de activitate, in iunie preturile produselor din industria prelucratoare au crescut cu 1,0%, cele din industria extractiva au scazut cu 1,3%, preturile produselor la productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat au scazut cu 0,4%. Preturile produselor la distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare s-au situat aproape la acelasi nivel inregistrat in luna anterioara, a anuntat INS.

Pe marile grupe industriale, cresteri de preturi au fost la produsele din industria energetica (2,7%), industria bunurilor de capital (0,6%), industria bunurilor de uz curent (0,3%), industria bunurilor de folosinta indelungata (0,2%). Scaderi de preturi au fost la produsele din industria bunurilor intermediare (-1,0%). Preturile productiei industriale per total (piata interna si piata externa) s-au situat la acelasi nivel inregistrat fata de luna corespunzatoare din anul 2008 (o comprimare de doar 0,03%, pe fondul scaderilor din industria extractiva si prelucratoare).

Preturile la electrocasnice in UE au crescut cu 1,9%
In schimb, luand in calcul doar evolutia preturilor productiei industriale pe piata interna, Romania s-a plasat in iunie pe locul 3 in UE, dupa Malta si Ungaria, in functie de ritmul de crestere a preturilor practicate de producatorii industriali, de 1,3%, fata de aceeasi perioada din 2008, potrivit Eurostat. Romania, Ungaria si Malta sunt singurele state din UE in care preturile din industrie (piata interna) au crescut. Cele mai importante comprimari anuale ale preturilor practicate de producatorii industriali au fost inregistrate de Olanda (-13,2%), Danemarca (-11,2%) si Belgia (-9,4%). Preturile la energie in UE au scazut cu 16%, insa preturile bunurilor de folosinta indelungata au crescut cu 1,9%.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 august 2009

Foto: Royalty Free Photos

Misiunea FMI cere reglementarea pensiilor speciale

Romulus Cristea

Delegatia Fondului Monetar International a cerut Guvernului ca pensiile speciale sa fie calculate in raport cu nivelul contributiilor sociale platite, iar pensionarea din motive medicale sa fie strict reglementata, in conditiile in care aproape un sfert din romani ies din activitate pe caz de boala. FMI a mai cerut si cresterea varstei de pensionare, conditie pe care Executivul s-a obligat sa o aplice, gradual, prin acordul stand-by. Solicitarile Fondului ar fi fost transmise Guvernului de membrii delegatiei FMI la Bucuresti, potrivit Mediafax.

Noua lege a pensiilor, în curs de elaborare, va integra prevederile acordului încheiat cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana privind cresterea vârstei de pensionare.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 august 2009

Dacia trage pe dreapta o luna

» Uzina Dacia si celelalte unitati de productie de pe platforma industriala Mioveni au intrat in revizie tehnica, pe durata intregii luni august. Reprezentantii de la Dacia spun ca este vorba de o intrerupere programata a productiei care are loc in fiecare an. Activitatile comerciale vor continua, existand stocuri suficiente atat pentru piata interna, cat si pentru export.

Romulus Cristea

Timp de patru saptamani, cei 14.000 de angajati de la Automobile Dacia vor intra in concediu de odihna. Activitatile uzinei vor fi oprite pentru efectuarea reviziei tehnice anuale. Intreruperea activitatii din luna august a fost anuntata de reprezentantii uzinei inca din luna martie. Cea mai mare parte a furnizorilor care produc componente auto pentru Dacia, dar si celelalte unitati de pe platforma industriala Mioveni isi vor lua vacanta in aceeasi perioada. Productia se va opri in 3 august si va fi reluata pe 31 august. Oficialii companiei au anuntat ca, in schimb, activitatile comerciale vor continua ca si pana acum, iar stocurile existente prevazute ajung atat pentru cererea de pe piata interna, cat si pentru comenzile de export.

"In fiecare an procedam la fel, se programeaza o perioada pentru reparatii capitale si de intretinere la instalatii si utilaje. Se intra in revizie tehnica, insa pe partea comerciala activitatile continua. S-a lucrat inca din al doilea trimestru si in zilele de sambata si avem stocuri care sa asigure cererile de la export si piata interna. Pe 31 august activitatea de productie se reia si se va lucra inclusiv sambata, ca si pana acum", ne-a declarat Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia.

Doar activitati comerciale si mentenanta

Dupa ce la sfarsitul anului trecut si o scurta perioada la inceputul acestui an Automobile Dacia s-a confruntat cu dificultati aparute pe fondul crizei economice, probleme care au afectat de altfel intreaga industrie auto la nivel global, producatorul auto de la Mioveni si-a revenit nesperat de bine, crescand atat productia, cat si exporturile comparativ cu anul trecut. Dupa mai multe intreruperi ale productiei soldate cu trimiterea in somaj tehnic a muncitorilor, la Dacia productia a fost reluata la capacitate maxima, muncitorii fiind chemati sa vina la lucru si sambata pentru a putea onora comenzile, in special pentru export.

In primul semestru, Dacia a comercializat 153.826 vehicule, cu 20,3% mai mult fata de nivelul inregistrat in perioada ianuarie-iulie 2008, cand fusesera livrate 127.842 unitati. La export, Dacia a vandut 130.668 vehicule, cu 60,4% mai mult fata de primul semestru din 2008. "In perioada reviziei tehnice, la Dacia vor continua activitatea echipele de mentenanta, sub 1.000 de oameni, pentru a efectua reviziile tehnice. In 31 august se va relua lucrul", a precizat Ion Iordache, vicepresedintele sindicatului de la Automobile Dacia.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 4 august 2009

Foto: Romania libera