sâmbătă, 31 mai 2008
Apel pentru casarea sentintelor politice
Un apel pentru casarea tuturor sentintelor politice pronuntate de tribunalele din Romania in perioada comunista a fost postat pe Web. Apelul este redactat de istoricul Andrea Varga, din Ungaria, realizatoarea expozitiei itinerante "Printre randuri". Ea subliniaza ca acest demers este cu totul in afara politicii.
Apelul poate fi accesat - si semnat - la adresa:
http://www.lorinc.com/sign/
Reamintim ca Romania este singura tara europeana fosta comunista unde un mare numar de luptatori anticomunisti raman, in acte, inclusiv in cazier, persoane care au incalcat in mod criminal legile Statului. Ale aceluiasi stat care, cu autoritatea celei mai inalte demnitati, aceea de Presedinte, a condamnat crimele comunismului, impotriva caruia s-au ridicat acesti oameni.
Foto: Romania libera
Romania libera online
marți, 27 mai 2008
Recoltele-record ar putea ieftini mancarea
Vremea a tinut pana acum cu agricultorii. Productiile de grau si porumb ar putea clasa Romania in acest an pe primele locuri in Europa
Romulus Cristea
Se anunta o vara fertila pentru agricultura romaneasca, datorita unor recolte-record la cereale, ceea ce ar putea duce la stagnarea sau chiar reducerea preturilor alimentelor. Vestile bune vin de la Ministerul Agriculturii, care estimeaza o productie de 9,8 milioane tone de porumb. Recolta ar fi de 2,6 ori mai mare fata de anul trecut si ne-ar plasa pe locul trei in Europa, dupa Franta si Italia. Scaderea preturilor s-ar putea face simtita la toamna. Pana atunci insa, s-ar parea ca vom traversa o perioada de scumpiri.
Organizatiile patronale din agricultura anunta cresteri medii de 10% ale preturilor la unele produse de baza pentru urmatoarele luni. Carnea de porc si de pui, precum si mezelurile se vor scumpi in trepte, cu 15%, pana in iulie, producatorii justificand majorarile prin costurile foarte mari cu materia prima si utilitatile (in special gaze naturale si electricitate). Producatorii de ulei spun ca vor tine preturile in frau, in asteptarea recoltelor mari la floarea-soarelui si la rapita. Pretul graului a scazut deja cu 0,07 lei pe kilogram, spun morarii, din acelasi motiv: productie generoasa. In toamna graul ar putea fi cu 25% mai ieftin. Un an agricol bun poate tempera inflatia cu cel putin 1%, spune economistul-sef al bancii centrale, Valentin Lazea, deoarece mai mult de o treime (37,5%) din cosul de consum este alocata cheltuielii pentru alimente. Impreuna cu energia, alimentele acopera mai mult de jumatate (55,57%) din cheltuiala totala a romanului, al carui salariu mediu este de 1.192 lei (320 euro) pe luna.
Pretul alimentelor de baza va continua sa creasca in urmatoarele luni intr-un ritm mai lent decat pana in prezent. Este insa foarte posibil ca din toamna, dupa recolta de cereale, preturile sa stagneze si chiar sa scada putin. Liderii organizatiile patronale si sindicale ale agricultorilor, fermierilor si producatorilor de alimente estimeaza ca posibilele cresteri de preturi din aceasta vara se vor face in trepte si nu vor depasi pe ansamblu 10%. Cresteri sigure de preturi, deja anuntate pentru luna iulie, vor fi la carne si produse din carne, in timp ce producatorii de panificatie si uleiuri sustin ca vor incerca sa mentina preturile la nivelul actual daca tendinta pe plan mondial va fi aceeasi.
Romania, in top la porumb
La nivelul Uniunii Europene, specialistii estimeaza pentru 2008 o productie de 57,6 milioane de tone de porumb, cu aproape 10 milioane de tone peste productia din 2007, crestere datorata extinderii suprafetei cultivate si randamentelor superioare. Romania ar putea deveni al treilea mare producator de porumb din UE in acest an, printr-o crestere a productiei cu 4,1 milioane de tone, la aproape 8 milioane de tone, dupa seceta severa care a afectat productia agricola anul trecut, potrivit Reuters. Ministerul Agriculturii a prezentat o prognoza de 9,8 milioane de tone pentru productia de porumb in 2008, fata de numai 3,7 milioane anul trecut. Potrivit unui studiu al Organizatiei pentru Agricultura si Alimente a Natiunilor Unite, productia mondiala de grau va creste in acest an cu 8,7%, la nivelul-record de 658 de milioane de tone.
Productia totala de cereale se va majora, in anul agricol 2008-2009, cu 3,8%, la 2,2 miliarde de tone, ceea ce va determina reducerea costurilor la unele alimente, dar este putin probabil ca pretul alimentelor sa revina la valoarea scazuta de anul trecut, potrivit FAO.
Carnea, mai scumpa
Producatorii au anuntat o majorare de preturi la carnea de porc cu 15%. "Preturile la carne nu cresc artificial. Pretul furajelor s-a dublat, utilitatile s-au scumpit, iar preturile au fost tinute pe loc de mai multa vreme pentru ca oamenii sa nu-si inchida afacerile. Scumpirea carnii cu 15% se va face treptat si se va simti din luna iulie. Nu putem inca discuta de preturile din toamna pana nu vom avea certitudinea unor recolte bogate si a stagnarii preturilor la nivel mondial", a precizat Gheorghe Caruz, presedintele Patronatului Roman al Carnii de Porc.
Producatorii din industria de panificatie considera ca nu vor mai fi scumpiri la paine in perioada urmatoare. "Exista stocuri suficiente de faina si cereale. Painea s-a scumpit din vara anului trecut in medie cu 28%, ultima scumpire avand loc in aprilie. Deocamdata nu exista motive de scumpire a produselor de panificatie, iar din toamna, daca vom avea o productie de cereale bogata, e posibil sa mai si scada preturile", a declarat Aurel Popescu, presedintele ROMPAN.
Foto: Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 28 mai 2008
Romulus Cristea
Se anunta o vara fertila pentru agricultura romaneasca, datorita unor recolte-record la cereale, ceea ce ar putea duce la stagnarea sau chiar reducerea preturilor alimentelor. Vestile bune vin de la Ministerul Agriculturii, care estimeaza o productie de 9,8 milioane tone de porumb. Recolta ar fi de 2,6 ori mai mare fata de anul trecut si ne-ar plasa pe locul trei in Europa, dupa Franta si Italia. Scaderea preturilor s-ar putea face simtita la toamna. Pana atunci insa, s-ar parea ca vom traversa o perioada de scumpiri.
Organizatiile patronale din agricultura anunta cresteri medii de 10% ale preturilor la unele produse de baza pentru urmatoarele luni. Carnea de porc si de pui, precum si mezelurile se vor scumpi in trepte, cu 15%, pana in iulie, producatorii justificand majorarile prin costurile foarte mari cu materia prima si utilitatile (in special gaze naturale si electricitate). Producatorii de ulei spun ca vor tine preturile in frau, in asteptarea recoltelor mari la floarea-soarelui si la rapita. Pretul graului a scazut deja cu 0,07 lei pe kilogram, spun morarii, din acelasi motiv: productie generoasa. In toamna graul ar putea fi cu 25% mai ieftin. Un an agricol bun poate tempera inflatia cu cel putin 1%, spune economistul-sef al bancii centrale, Valentin Lazea, deoarece mai mult de o treime (37,5%) din cosul de consum este alocata cheltuielii pentru alimente. Impreuna cu energia, alimentele acopera mai mult de jumatate (55,57%) din cheltuiala totala a romanului, al carui salariu mediu este de 1.192 lei (320 euro) pe luna.
Pretul alimentelor de baza va continua sa creasca in urmatoarele luni intr-un ritm mai lent decat pana in prezent. Este insa foarte posibil ca din toamna, dupa recolta de cereale, preturile sa stagneze si chiar sa scada putin. Liderii organizatiile patronale si sindicale ale agricultorilor, fermierilor si producatorilor de alimente estimeaza ca posibilele cresteri de preturi din aceasta vara se vor face in trepte si nu vor depasi pe ansamblu 10%. Cresteri sigure de preturi, deja anuntate pentru luna iulie, vor fi la carne si produse din carne, in timp ce producatorii de panificatie si uleiuri sustin ca vor incerca sa mentina preturile la nivelul actual daca tendinta pe plan mondial va fi aceeasi.
Romania, in top la porumb
La nivelul Uniunii Europene, specialistii estimeaza pentru 2008 o productie de 57,6 milioane de tone de porumb, cu aproape 10 milioane de tone peste productia din 2007, crestere datorata extinderii suprafetei cultivate si randamentelor superioare. Romania ar putea deveni al treilea mare producator de porumb din UE in acest an, printr-o crestere a productiei cu 4,1 milioane de tone, la aproape 8 milioane de tone, dupa seceta severa care a afectat productia agricola anul trecut, potrivit Reuters. Ministerul Agriculturii a prezentat o prognoza de 9,8 milioane de tone pentru productia de porumb in 2008, fata de numai 3,7 milioane anul trecut. Potrivit unui studiu al Organizatiei pentru Agricultura si Alimente a Natiunilor Unite, productia mondiala de grau va creste in acest an cu 8,7%, la nivelul-record de 658 de milioane de tone.
Productia totala de cereale se va majora, in anul agricol 2008-2009, cu 3,8%, la 2,2 miliarde de tone, ceea ce va determina reducerea costurilor la unele alimente, dar este putin probabil ca pretul alimentelor sa revina la valoarea scazuta de anul trecut, potrivit FAO.
Carnea, mai scumpa
Producatorii au anuntat o majorare de preturi la carnea de porc cu 15%. "Preturile la carne nu cresc artificial. Pretul furajelor s-a dublat, utilitatile s-au scumpit, iar preturile au fost tinute pe loc de mai multa vreme pentru ca oamenii sa nu-si inchida afacerile. Scumpirea carnii cu 15% se va face treptat si se va simti din luna iulie. Nu putem inca discuta de preturile din toamna pana nu vom avea certitudinea unor recolte bogate si a stagnarii preturilor la nivel mondial", a precizat Gheorghe Caruz, presedintele Patronatului Roman al Carnii de Porc.
Producatorii din industria de panificatie considera ca nu vor mai fi scumpiri la paine in perioada urmatoare. "Exista stocuri suficiente de faina si cereale. Painea s-a scumpit din vara anului trecut in medie cu 28%, ultima scumpire avand loc in aprilie. Deocamdata nu exista motive de scumpire a produselor de panificatie, iar din toamna, daca vom avea o productie de cereale bogata, e posibil sa mai si scada preturile", a declarat Aurel Popescu, presedintele ROMPAN.
Foto: Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 28 mai 2008
Etichete:
Bucharest,
Bucuresti,
foamete,
grau,
Ministerul Agriculturii,
ONU,
paine,
porumb,
recolta,
Romania,
Romania libera,
Romulus Cristea
Un sfert dintre romani vor case, doar 400.000 si le vor permite
In perioada 2005-2007 au fost finalizate in medie 1,8 locuinte la o mie de locuitori
Romulus Cristea
» 50% din potentialii cumparatori de locuinte sunt persoane tinere cu venituri mici, dar cu perspectiva de crestere.
» In Romania oferta de locuinte va acoperi cererea de piata peste 32 de ani, estimeaza economistii UniCredit Group.
Pentru urmatorii zece ani, 25% din romani au intentia sa-si achizitioneze o proprietate imobiliara. Insa, conform unui studiu privind piata imobiliara rezidentiala, realizat de economistii UniCredit Group, doar 7,5% din cei care intentioneaza sa-si cumpere o locuinta sunt sisolvabili daca se ia in considerare venitul declarat. Piata imobiliara din Romania se adreseaza in prezent unui segment de populatie cu venituri mari, in conditiile in care in Bucuresti media pretului la apartamentele vechi este de 2.177 euro/mp, iar la cele noi 2.475 euro/mp, la un venit mediu brut de 407 euro/luna.
35.000 de locuinte in zece ani
"Numarul mare de potentiali cumparatori, respectiv 50%, este reprezentat de persoane tinere, sub 29 de ani, cu venituri mici, dar cu perspectiva de crestere", se precizeaza in studiul UniCredit Tiriac Bank. Numarul celor care isi permit sa achizitioneze o proprietate imobiliara ar putea fi insa afectat in perioada urmatoare daca se ia in considerare cresterea costului de finantare, care va tempera cererea. Radu Zilisteanu, purtator de cuvant al Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare, apreciaza ca procentul de 7,5% din romani care au potential de finantare necesar pentru achizitionarea unei proprietati "este incurajator" si aproape dublu fata de acum doi ani. "Daca comparam cu anul 2006, cand se estima ca doar 150.000-200.000 de persoane erau in situatia de a avea cereri solvabile, cifra de 400.000 de romani care au acum posibilitatea sa plateasca o casa este una foarte buna. Ramane de vazut ce se va intampla in perioada urmatoare cu cei care se califica la limita in baza veniturilor si vor fi afectati de scumpirea creditelor. Este posibil ca numarul cererilor solvabile sa scada", a declarat Zilisteanu.
"Majorarea costurilor de refinantare ale bancilor, combinata cu cresterea nevoii de finantare externa si deprecierea monedei nationale pot conduce la un risc mai ridicat si la o deteriorare gradata a capacitatii de finantare a populatiei", a precizat ieri economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, Rozalia Pal.
In Romania, potrivit studiului economistilor de la UniCredit Group, oferta de locuinte va ajunge sa acopere cererea intr-un interval de 32 de ani, piata locala fiind pe ultima pozitie dintr-un total de noua tari din Europa Centrala si de Est. In perioada 2005-2007, au fost finalizate in medie 1,8 locuinte la o mie de locuitori, iar proiectele existente doar in Capitala ar putea aduce 35.000 de unitati noi in urmatorii 7-10 ani. Suprafata utila medie a unei locuinte este in Romania de 62 de metri patrati, fata de media din Europa Centrala si de Est de 63 de metri patrati si de 87 de metri patrati in Uniunea Europeana. De asemenea, in Romania locuintele au in medie 2,6 camere, la fel ca in Ungaria, nivel care este insa sub media din regiune, de 2,8, si din UE - de 4,2 camere.
Foto: Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 22 mai 2008
Etichete:
banca,
Bucharest,
Bucuresti,
credit,
Romania,
Romania libera,
Romulus Cristea,
Tiriac,
UniCredit
marți, 20 mai 2008
Creste presiunea pentru scumpirea gazelor
Romulus Cristea
» Furnizorii de gaze justifica majorarile de pret prin cresterea costurilor de achizitie la import.
» ANRE urmeaza sa raspunda cererilor companiilor furnizoare de gaz pana la sfarsitul lunii iunie.
Distrigaz sud, distribuitor de gaze controlat de Gaz de France, a solicitat Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) o majorare a pretului la gaze cu 18%. Daca va fi acceptata de Autoritate, miscarea va echivala cu o majorare de 28,3% a pretului gazelor de la inceputul anului.
Luna trecuta, E.ON Gaz, furnizor de gaze in 20 de judete din nordul tarii, a avut o solicitare similara, cerand ANRE aprobare pentru o majorare de 19% a pretului la gaze incepand cu 1 iulie.
Atat E.ON, cat si Distrigaz Sud au cerut in acest an de mai multe ori cresterea preturilor la gaze. Autoritatea de Reglementare a acceptat in 2008 o majorare a preturilor la 1 februarie, cand tarifele au urcat cu 8,5%.
Scumpiri anuntate
Preturile gazelor naturale furnizate populatiei ar trebui sa creasca cu 18% de la 1 iulie, iar amanarea acestei masuri genereaza pierderi medii de circa un milion de lei pe zi pentru Distrigaz Sud. "Pretul gazelor a urcat cu 100 de dolari din decembrie 2007, la 420 dolari pe 1.000 metri cubi", a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, directorul comercial al Distrigaz Sud, Cristian Dandu. In primul trimestru al anului, compania avea pierderi de 1,5 milioane lei pe zi, iar din aprilie pierderile s-au redus la circa un milion de lei pe zi. "Din martie ar trebui aplicata o crestere de 2% a pretului gazelor lunar, peste solicitarea noastra de majorare cu 12%. Deci preturile ar trebui sa urce cu 18% de la 1 iulie. Nu avem inca o solutie", a mentionat directorul financiar si juridic al companiei, Pierre Parvex.
Totusi, de la inceputul anului leul s-a apreciat fata de dolar cu circa 5,5%, ceea ce ar trebui sa atenueze o parte din efortul facut la achizitionarea gazului din import. Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), apreciaza ca "nu se poate face un calcul al influentei acestei aprecieri a leului in achizitii, pentru ca nu stim cand si in ce cantitate s-au facut importurile". Conform datelor oficiale, doar 31% din gazele naturale provin din import, restul fiind din productie interna.
"Am depus la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei toate documentele care sa justifice cresterea de pret. Daca va fi cazul, vom depune si alte documente, pana la 1 iulie", a precizat Dandu. Reprezentantii ANRE urmeaza sa analizeze cererile furnizorilor de gaze: "Se va face o analiza, se vor aduna datele necesare si la sfarsitul lunii iunie, inaintea termenului solicitat de Distrigaz Sud, vom da un raspuns. Urmeaza sa fie analizati mai multi factori care tin de gradul de suportabilitate, de anumiti factori externi, cheltuieli etc.".
Referitor la efectele majorarii pretului la gaze, secretarul general AOAR a precizat ca "vom asista la efectul unor scumpiri in lant, de aceea o astfel de solicitare trebuie analizata cu raspundere de catre institutiile statului".
Foto: Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 21 mai 2008
luni, 19 mai 2008
BMW, Citroën si Mercedes arunca zarurile in Romania
Romulus Cristea
» Producatorii auto asteapta decizia Voestalpine pentru a putea alege un amplasament potrivit pentru fabrici.
» Daimler cauta locul potrivit pentru amplasarea unei unitati de productie auto Mercedes Benz.
Francezii de la Peugeot Citroën, cel de-al doilea producator european de automobile, vor sa faca o fabrica in Romania, nemtii de la Mercedes cauta amplasamentul ideal in zona Timisoara, iar japonezii de la Mitsubishi nu au abandonat ideea de a face masini intr-un amplasament romanesc.
Membrii board-ului Bayerische Motoren Werke AG (BMW), cel mai mare producator de masini de lux al lumii, au fortat saptamana trecuta o intrevedere cu premierul Calin Popescu Tariceanu, care vizita landul german Bavaria.
"Francezii de la Citroën cauta mai de mult un amplasament in Romania, insa saptamana trecuta noi am avut o intrevedere cu board-ul BMW. A fost un prim contact, insa am sesizat un interes. Toti producatorii de masini interesati amana insa o decizie pana cand vor hotari cei de la Voestalpine amplasamentul combinatului siderurgic. Industria auto depinde masiv de aluminiul de buna calitate", ne-a declarat Ovidiu Silaghi, ministrul IMM-uri, Comert si Turism.
Producatorul auto Daimler este in cautarea unui amplasament pentru o uzina de productie Mercedes Benz. Potrivit ministrului comertului, Mercedes si-ar putea amplasa fabrica la Timisoara si va lua o decizie finala pana la sfarsitul acestei veri. Grupul german este pe piata romaneasca din 2001, prin intermediul unei firme mixte, Star Transmission, la Cugir.
Cei de la Mitsubishi Motors Corp., producatorul japonez cu cea mai rapida expansiune a exporturilor, nu sunt interesati de preluarea fabricii ARO de la Campulung, dar asta nu inseamna ca au abandonat Romania, a explicat Silaghi. "Fabrica din Campulung e la un nivel tehnologic invechit si ei considera ca nu are rost sa investeasca in cladiri. Cel mult ar fi putut fi interesati de forta de munca oarecum calificata din zona", a adaugat ministrul Comertului.
Investitiile auto
Investitiile grupului Renault in Romania sunt pana in prezent de 1,2 miliarde euro, urmand ca in perioada urmatoare constructorul de automobile francez sa mai investeasca circa 600 milioane de euro. Cea mai recenta investitie Renault o constituie fabrica de cutii de viteze de la Mioveni, productia acesteia fiind destinata exclusiv exportului.
Proiectele de investitii ale firmei Ford, al treilea producator de automobile din lume, vizeaza extinderea, modernizarea si renovarea a doua uzine existente, la Craiova, care au fost achizitionate pentru productia de vehicule, respectiv de motoare. Investitia Ford va fi de 675 milioane euro.
Cerere
» Vanzari in crestere
Vanzarile de autovehicule noi au crescut cu 13,9% in primele patru luni, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la 110.839 unitati, cel mai mai mare avans fiind inregistrat pe segmentele vehiculelor comerciale si autobuzelor, in timp ce livrarile de autoturisme au crescut cel mai aputin. Livrarile de vehicule comerciale au crescut cu 37,8% in perioada de raportare amintita la 18.714 unitati, iar vanzarile de autobuze au avansat cu 123,8%, la 1.531 unitati, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA).
Foto:Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 20 mai 2008
Etichete:
BMW,
Bucharest Romania,
Citroen,
Daimler,
Ford,
Mercedes,
Mitsubishi,
Peugeot,
renault,
Romania libera,
Romulus Cristea,
Voestalpine
duminică, 18 mai 2008
Pasajul subteran de la Baneasa, intarziat cu un an
Desi autoritatile au promis ca pasajul de la intrarea pe DN1 va fi gata in noiembrie 2007, apoi in aprilie 2008, lucrarile abia incep
Romulus Cristea
Cei peste 16.000 de soferi care parcurg zilnic portiunea soselei Bucuresti-Ploiesti, intre Herastrau-Podul Baneasa si Aeroportul Baneasa, in drum spre DN1, au parte de nervi intinsi la maximum din cauza ambuteiajelor si zecilor de minute de asteptare la cozile de la semafoare. Autoritatile au promis ca vor rezolva problema si vor construi un pasaj subteran. Au dat si doua termene de finalizare a pasajului: noiembrie 2007 si aprilie 2008. Iata insa ca abia in aceasta luna conducerea Ministerului Transporturilor a dat, in sfarsit, ordinul de incepere a lucrarilor la pasaj. santierul ar urma sa fie deschis la suprafata incepand, cel mai probabil, cu luna iulie. Lucrarile se vor efectua fara a opri total circulatia, insa cel putin o banda de circulatie pe sens va fi inchisa.
Noul nod de strangulare care va aparea pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pe durata sapaturilor la pasaj va ingreuna, timp de cel putin un an, si mai mult circulatia in zona. Doar in perioada septembrie-octombrie circulatia va fi oprita total pe durata a una-doua zile, soferii urmand sa aleaga variante ocolitoare pentru a intra pe DN1. Responsabilii din Primaria Capitalei si cei din Transporturi spera ca fluidizarea traficului pe soseaua Bucuresti-Ploiesti sa se produca cel mai devreme in mai 2009. Pasajul subteran, cu o lungime totala de 1.300 metri, face parte dintr-un proiect care include si doua pasaje de suprafata din zona comerciala Baneasa, intregul ansamblu avand rolul de a fluidiza traficul pe DN1.
Miile de soferi aflati in drum spre DN1, catre Aeroportul Otopeni sau statiunile montane, sunt prinsi, pe portiunea cuprinsa intre Podul Baneasa si Aeroportul Otopeni, in ambuteiaje si stationari la stopuri care dureaza zeci de minute. Autoritatile au promis inca de la inceputul anului trecut rezolvarea acestei situatii prin construirea unui pasaj subteran la Baneasa, pentru care s-au anuntat doua termene de finalizare: noiembrie 2007, apoi aprilie 2008.
Promisiunile au ramas neonorate, iar traficul din zona se desfasoara cu tot mai mare greutate. Abia in aceasta luna, responsabilii din Ministerul Transporturilor au dat ordinul oficial de incepere a lucrarilor de santier, ceea ce inseamna insa ca haosul din zona se va prelungi cel putin un an. In plus, soferii vor avea parte de un nou calvar: in luna iulie incep lucrarile de suprafata la pasajul subteran, santierul care va aparea in zona va ingreuna si mai mult traficul, o banda de circulatie pe fiecare sens urmand sa fie blocata pentru lucrari.
Santierul invizibil
Pe portiunea soselei Bucuresti-Ploiesti cuprinsa intre Podul Baneasa si Aeroportul Otopeni, unde prin proiect se prevede construirea pasajului subteran, in prezent nu exista nici un semn ca s-ar desfasura vreo lucrare de santier. Un put imens cu peretii betonati, plin de apa si gunoaie, ingradit de un gard de sarma, este singurul indiciu ca in urma cu cateva luni au fost realizate niste lucrari. Exista si un panou imens de tabla, pe care sunt mentionate lucrarile de fluidizare a traficului, prin doua pasaje supraterane, efectuate de firma portugheza Lena pe DN1, in perioada 2005-2007, fara mentionarea pasajului subteran.
In februarie 2007, fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu a propus Guvernului inceperea lucrarilor la pasajul din Baneasa, sustinand ca, daca constructia ar incepe pe 1 martie 2007, aceasta ar putea fi terminata pe 1 decembrie 2007. Problema care s-a pus la acea data a fost daca pentru lucrari va fi organizata o licitatie sau daca firma Lena, care construia cele doua pasaje supraterane de pe DN1, va angaja si lucrarile de la pasajul subteran Baneasa. In luna mai 2007, actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, anunta ca lucrarile la pasajul subteran vor incepe pe 1 septembrie 2007.
In octombrie 2007, conducerea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) afirma ca in noiembrie 2007 se va deschide santierul de la Baneasa, iar lucrarile nu vor fi afectate de venirea iernii, acestea desfasurandu-se in subteran. Tot atunci a fost anuntata si data finalizarii lucrarilor: 1 iulie 2008.
In mai 2008, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a anuntat ordinul dat de incepere a lucrarilor.
Noul termen
Pasajul aflat la intersectia Bulevardului Aerogarii cu Bulevardul Ion Ionescu de la Brad face parte din proiectul de fluidizare a traficului pe DN1, intre km 8±100 si km 17±100.
Lungimea totala a obiectivului prevazuta in proiect este de 1,259 km, lungimea pasajului subteran fiind de 79 m. Valoarea investitiei este de 44,5 milioane de lei (12,13 milioane euro), fondurile fiind asigurate integral de la bugetul de stat.
Antreprenorul general al lucrarii, S.C. Lena Enghenharia e Construcoes S.A., a primit ordinul de incepere a lucrarilor pe data de 5 mai 2008, iar pe data de 14 mai 2008 CNADNR a predat amplasamentul lucrarii.
Lucrarile la pasaj au inceput, in prezent derulandu-se relocarea retelei edilitare. Perioada de executie a lucrarii este de 12 luni, iar termenul de garantie e de 24 de luni.
Pasajul subteran de la Baneasa face parte dintr-un pro-iect de fluidizare a traficului pe DN1, care cuprinde si doua pasaje denivelate supraterane (din zona spatiilor comerciale de pe soseaua Bucuresti-Plo-iesti), finalizate in prezent. Costul total al lucrarilor se va ridica la 45 milioane de euro. Prin acest proiect gandit unitar, insa lucrat pe portiuni din cauza traficului intens, s-a urmarit ca, incepand de la Piata Presei Libere pana la Ploiesti, autovehiculele sa poata circula fara a mai opri la semafoare. Portiunea de drum care cuprinde cele trei pasaje (subterane si supraterane) apartine Primariei Municipiului Bucuresti. Ministerul Transporturilor prin CNADNR executa lucrarile dupa finalizare, urmand sa le predea Capitalei.
"Eu stiu ca se lucreaza"
Razvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei, ne-a declarat ca, din informatiile pe care le are, in prezent se lucreaza la pasajul subteran Baneasa: "Din cate stiu eu, acolo au inceput lucrarile, se fac carotaje, relocari ale retelei edilitare si alte lucrari pregatitoare". La fel, desi nu exista vreun semn de activitate in zona, angajatii CNADNR sustin ca se lu-creaza: "S-au efectuat lucrari de relocare a retelei edilitare si altele, dar activitatile nu sunt vizibile pentru ca se fac in subteran. Acum exista utilaje specializate, nu mai este nevoie de decopertari pe suprafete mari ca in trecut". La observatia noastra ca, vizitand zona, am vazut ca toate canalele de utilitati inca poarta sigiliile de la Summitul NATO care s-a desfasurat in perioada 2-4 aprilie, replica din partea unor angajati CNADNR a fost: "Da, incepand cu 20 martie si pe durata Summitului NATO lucrarile au fost intrerupte. Acum se reiau lucrarile, incep in curand, vor continua". Ingrijorarile privind intreruperea lucrarilor (neincepute de fapt la pasaj) i-a cuprins pe cei din CNADNR inca din noiembrie anul trecut, cand conducerea a anuntat ca nu se va putea lucra la pasaj in perioada 20 martie-10 aprilie 2008.
Razvan Murgeanu afirma ca in momentul cand va fi finalizat si pasajul subteran de la Baneasa traficul in zona va fi fluidizat: "Rezultatele acestui proiect vor deveni vizibile dupa ce intreg ansamblul de pasaje de pe DN1 va functiona unitar. Ce este sigur, traficul va fi fluidizat, se va circula fara blocaje mari in trafic, ca in prezent, pentru ca semafoarele vor fi desfiintate pe Bucuresti-Plo-iesti, insa va ramane in continuare problema numarului mare de autovehicule".
Banda blocata
Lucrarile propriu-zise la pasajul subteran se vor vedea la suprafata incepand cu luna iulie. Se va lucra in sistem de sapaturi cu pereti mulati, decopertarea facandu-se pe portiuni. Pentru a nu bulversa total circulatia, pe durata lucrarilor nu vor fi ocupate decat o banda pe fiecare sens de circulatie, precum si o portiune din trotuare. Autovehiculele vor putea circula in ambele sensuri pe doua benzi pe durata lucrarilor de santier.
In perioada septembrie-octombrie, pe durata a una-doua zile, circulatia pe portiunea soselei Bucuresti-Ploiesti va fi intrerupta pentru efectuarea unor lucrari utilitare. "Cel mai probabil, cele doua zile de intrerupere totala a traficului intre Podul Baneasa si Aeroportul Baneasa vor fi intr-o sambata si duminica. Conducatorii auto vor avea la dispozitie rute ocolitoare, atat pe la Casa Presei, cu iesire prin str. Constantin Dobrogeanu Gherea, apoi Bdul Ion Ionescu de la Brad sau prin Bdul Elena Vacarescu-Bdul Aerogarii-DN1. Vor fi anuntate din vreme variantele ocolitoare si se vor efectua lucrari de reabilitare pe unele strazi care vor prelua traficul ocolitor (de exemplu, pe str. Constantin Dobrogeanu Gherea vor trebui efectuate lucrari de reparatii pentru a se putea circula)."
41 de exproprieri
Pentru a putea demara lucrarile la pasajul subteran din Baneasa au fost dispuse exproprieri de terenuri in cazul a 41 de proprietari, atat persoane fizice, cat si juridice. Procedurile de expropriere au inceput la finalul anului trecut pentru suprafetele de terenuri situate de o parte si de alta a tronsonului soselei Bucuresti-Ploiesti unde se va construi pasajul.
"Intr-o saptamana se vor finaliza toate exproprierile. Din 41 de proprietari, mai sunt patru-cinci cazuri. Mai avem de finalizat exproprierile la portiuni de terenuri apartinand Primariei Sectorului 1, Primariei Sectorului 3, unei televiziuni particulare, Autoritatii Aeronautice si unui institut de proiectari. Nu sunt probleme deosebite, au mai ramas de expropriat 1.200 metri patrati. Lucrarile de santier vor deveni in curand vizibile la suprafata. Circulatia nu va fi intrerupta in totalitate decat pe perioada a una-doua zile in toamna acestui an."
Foto:Andrei Dumitru/Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 mai 2008
www.romanialibera.ro
Romulus Cristea
Cei peste 16.000 de soferi care parcurg zilnic portiunea soselei Bucuresti-Ploiesti, intre Herastrau-Podul Baneasa si Aeroportul Baneasa, in drum spre DN1, au parte de nervi intinsi la maximum din cauza ambuteiajelor si zecilor de minute de asteptare la cozile de la semafoare. Autoritatile au promis ca vor rezolva problema si vor construi un pasaj subteran. Au dat si doua termene de finalizare a pasajului: noiembrie 2007 si aprilie 2008. Iata insa ca abia in aceasta luna conducerea Ministerului Transporturilor a dat, in sfarsit, ordinul de incepere a lucrarilor la pasaj. santierul ar urma sa fie deschis la suprafata incepand, cel mai probabil, cu luna iulie. Lucrarile se vor efectua fara a opri total circulatia, insa cel putin o banda de circulatie pe sens va fi inchisa.
Noul nod de strangulare care va aparea pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pe durata sapaturilor la pasaj va ingreuna, timp de cel putin un an, si mai mult circulatia in zona. Doar in perioada septembrie-octombrie circulatia va fi oprita total pe durata a una-doua zile, soferii urmand sa aleaga variante ocolitoare pentru a intra pe DN1. Responsabilii din Primaria Capitalei si cei din Transporturi spera ca fluidizarea traficului pe soseaua Bucuresti-Ploiesti sa se produca cel mai devreme in mai 2009. Pasajul subteran, cu o lungime totala de 1.300 metri, face parte dintr-un proiect care include si doua pasaje de suprafata din zona comerciala Baneasa, intregul ansamblu avand rolul de a fluidiza traficul pe DN1.
Miile de soferi aflati in drum spre DN1, catre Aeroportul Otopeni sau statiunile montane, sunt prinsi, pe portiunea cuprinsa intre Podul Baneasa si Aeroportul Otopeni, in ambuteiaje si stationari la stopuri care dureaza zeci de minute. Autoritatile au promis inca de la inceputul anului trecut rezolvarea acestei situatii prin construirea unui pasaj subteran la Baneasa, pentru care s-au anuntat doua termene de finalizare: noiembrie 2007, apoi aprilie 2008.
Promisiunile au ramas neonorate, iar traficul din zona se desfasoara cu tot mai mare greutate. Abia in aceasta luna, responsabilii din Ministerul Transporturilor au dat ordinul oficial de incepere a lucrarilor de santier, ceea ce inseamna insa ca haosul din zona se va prelungi cel putin un an. In plus, soferii vor avea parte de un nou calvar: in luna iulie incep lucrarile de suprafata la pasajul subteran, santierul care va aparea in zona va ingreuna si mai mult traficul, o banda de circulatie pe fiecare sens urmand sa fie blocata pentru lucrari.
Santierul invizibil
Pe portiunea soselei Bucuresti-Ploiesti cuprinsa intre Podul Baneasa si Aeroportul Otopeni, unde prin proiect se prevede construirea pasajului subteran, in prezent nu exista nici un semn ca s-ar desfasura vreo lucrare de santier. Un put imens cu peretii betonati, plin de apa si gunoaie, ingradit de un gard de sarma, este singurul indiciu ca in urma cu cateva luni au fost realizate niste lucrari. Exista si un panou imens de tabla, pe care sunt mentionate lucrarile de fluidizare a traficului, prin doua pasaje supraterane, efectuate de firma portugheza Lena pe DN1, in perioada 2005-2007, fara mentionarea pasajului subteran.
In februarie 2007, fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu a propus Guvernului inceperea lucrarilor la pasajul din Baneasa, sustinand ca, daca constructia ar incepe pe 1 martie 2007, aceasta ar putea fi terminata pe 1 decembrie 2007. Problema care s-a pus la acea data a fost daca pentru lucrari va fi organizata o licitatie sau daca firma Lena, care construia cele doua pasaje supraterane de pe DN1, va angaja si lucrarile de la pasajul subteran Baneasa. In luna mai 2007, actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, anunta ca lucrarile la pasajul subteran vor incepe pe 1 septembrie 2007.
In octombrie 2007, conducerea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) afirma ca in noiembrie 2007 se va deschide santierul de la Baneasa, iar lucrarile nu vor fi afectate de venirea iernii, acestea desfasurandu-se in subteran. Tot atunci a fost anuntata si data finalizarii lucrarilor: 1 iulie 2008.
In mai 2008, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a anuntat ordinul dat de incepere a lucrarilor.
Noul termen
Pasajul aflat la intersectia Bulevardului Aerogarii cu Bulevardul Ion Ionescu de la Brad face parte din proiectul de fluidizare a traficului pe DN1, intre km 8±100 si km 17±100.
Lungimea totala a obiectivului prevazuta in proiect este de 1,259 km, lungimea pasajului subteran fiind de 79 m. Valoarea investitiei este de 44,5 milioane de lei (12,13 milioane euro), fondurile fiind asigurate integral de la bugetul de stat.
Antreprenorul general al lucrarii, S.C. Lena Enghenharia e Construcoes S.A., a primit ordinul de incepere a lucrarilor pe data de 5 mai 2008, iar pe data de 14 mai 2008 CNADNR a predat amplasamentul lucrarii.
Lucrarile la pasaj au inceput, in prezent derulandu-se relocarea retelei edilitare. Perioada de executie a lucrarii este de 12 luni, iar termenul de garantie e de 24 de luni.
Pasajul subteran de la Baneasa face parte dintr-un pro-iect de fluidizare a traficului pe DN1, care cuprinde si doua pasaje denivelate supraterane (din zona spatiilor comerciale de pe soseaua Bucuresti-Plo-iesti), finalizate in prezent. Costul total al lucrarilor se va ridica la 45 milioane de euro. Prin acest proiect gandit unitar, insa lucrat pe portiuni din cauza traficului intens, s-a urmarit ca, incepand de la Piata Presei Libere pana la Ploiesti, autovehiculele sa poata circula fara a mai opri la semafoare. Portiunea de drum care cuprinde cele trei pasaje (subterane si supraterane) apartine Primariei Municipiului Bucuresti. Ministerul Transporturilor prin CNADNR executa lucrarile dupa finalizare, urmand sa le predea Capitalei.
"Eu stiu ca se lucreaza"
Razvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei, ne-a declarat ca, din informatiile pe care le are, in prezent se lucreaza la pasajul subteran Baneasa: "Din cate stiu eu, acolo au inceput lucrarile, se fac carotaje, relocari ale retelei edilitare si alte lucrari pregatitoare". La fel, desi nu exista vreun semn de activitate in zona, angajatii CNADNR sustin ca se lu-creaza: "S-au efectuat lucrari de relocare a retelei edilitare si altele, dar activitatile nu sunt vizibile pentru ca se fac in subteran. Acum exista utilaje specializate, nu mai este nevoie de decopertari pe suprafete mari ca in trecut". La observatia noastra ca, vizitand zona, am vazut ca toate canalele de utilitati inca poarta sigiliile de la Summitul NATO care s-a desfasurat in perioada 2-4 aprilie, replica din partea unor angajati CNADNR a fost: "Da, incepand cu 20 martie si pe durata Summitului NATO lucrarile au fost intrerupte. Acum se reiau lucrarile, incep in curand, vor continua". Ingrijorarile privind intreruperea lucrarilor (neincepute de fapt la pasaj) i-a cuprins pe cei din CNADNR inca din noiembrie anul trecut, cand conducerea a anuntat ca nu se va putea lucra la pasaj in perioada 20 martie-10 aprilie 2008.
Razvan Murgeanu afirma ca in momentul cand va fi finalizat si pasajul subteran de la Baneasa traficul in zona va fi fluidizat: "Rezultatele acestui proiect vor deveni vizibile dupa ce intreg ansamblul de pasaje de pe DN1 va functiona unitar. Ce este sigur, traficul va fi fluidizat, se va circula fara blocaje mari in trafic, ca in prezent, pentru ca semafoarele vor fi desfiintate pe Bucuresti-Plo-iesti, insa va ramane in continuare problema numarului mare de autovehicule".
Banda blocata
Lucrarile propriu-zise la pasajul subteran se vor vedea la suprafata incepand cu luna iulie. Se va lucra in sistem de sapaturi cu pereti mulati, decopertarea facandu-se pe portiuni. Pentru a nu bulversa total circulatia, pe durata lucrarilor nu vor fi ocupate decat o banda pe fiecare sens de circulatie, precum si o portiune din trotuare. Autovehiculele vor putea circula in ambele sensuri pe doua benzi pe durata lucrarilor de santier.
In perioada septembrie-octombrie, pe durata a una-doua zile, circulatia pe portiunea soselei Bucuresti-Ploiesti va fi intrerupta pentru efectuarea unor lucrari utilitare. "Cel mai probabil, cele doua zile de intrerupere totala a traficului intre Podul Baneasa si Aeroportul Baneasa vor fi intr-o sambata si duminica. Conducatorii auto vor avea la dispozitie rute ocolitoare, atat pe la Casa Presei, cu iesire prin str. Constantin Dobrogeanu Gherea, apoi Bdul Ion Ionescu de la Brad sau prin Bdul Elena Vacarescu-Bdul Aerogarii-DN1. Vor fi anuntate din vreme variantele ocolitoare si se vor efectua lucrari de reabilitare pe unele strazi care vor prelua traficul ocolitor (de exemplu, pe str. Constantin Dobrogeanu Gherea vor trebui efectuate lucrari de reparatii pentru a se putea circula)."
41 de exproprieri
Pentru a putea demara lucrarile la pasajul subteran din Baneasa au fost dispuse exproprieri de terenuri in cazul a 41 de proprietari, atat persoane fizice, cat si juridice. Procedurile de expropriere au inceput la finalul anului trecut pentru suprafetele de terenuri situate de o parte si de alta a tronsonului soselei Bucuresti-Ploiesti unde se va construi pasajul.
"Intr-o saptamana se vor finaliza toate exproprierile. Din 41 de proprietari, mai sunt patru-cinci cazuri. Mai avem de finalizat exproprierile la portiuni de terenuri apartinand Primariei Sectorului 1, Primariei Sectorului 3, unei televiziuni particulare, Autoritatii Aeronautice si unui institut de proiectari. Nu sunt probleme deosebite, au mai ramas de expropriat 1.200 metri patrati. Lucrarile de santier vor deveni in curand vizibile la suprafata. Circulatia nu va fi intrerupta in totalitate decat pe perioada a una-doua zile in toamna acestui an."
Foto:Andrei Dumitru/Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 mai 2008
www.romanialibera.ro
vineri, 16 mai 2008
Batalia Renault-Ford aduce 1,3 miliarde euro
Romulus Cristea
» Unitatea de cutii de viteze de la Mioveni a grupului Renault va produce 100% pentru export.
» Investitiile constructorului francez de automobile sunt o reactie la proiectele Ford de la Craiova.
» Renault anunta investitii de 600 milioane euro, iar Ford va investi 675 milioane euro.
In urmatorii trei ani, grupul Renault va investi in Romania circa 600 milioane euro. Reactia constructorului francez de autombile se constituie ca un raspuns la proiectele anuntate ale companiei americane Ford de a investi la Craiova aproximativ 675 milioane euro.
Prezent ieri la inaugurarea fabricii de cutii de viteze de la Mioveni, investitie de 146 milioane de euro a grupului Renault, premierul Tariceanu a declarat: "Dupa ce Ford a aruncat manusa cu investitii de 675 milioane euro la Automobile Craiova, Renault ridica manusa cu mare usurinta, deoarece investitia de 600 milioane euro se va adauga celor peste un miliard de euro investite deja in Romania".
Productie de export
Productia fabricii de cutii de viteze inaugurate ieri de Renault va fi exportata in totalitate. Unitatea va fabrica cutii de viteze cu sase trepte pentru opt modele Renault si pentru sapte modele Nissan, care vor putea fi cuplate la motoare pe benzina de 1,8 litri si 2 litri, precum si pe motoare diesel de 1,5 litri. Cutiile de viteze produse de Renault Mécanique Roumanie pot suporta un cuplu maxim de 200 Newton metri. Reprezentantii grupului Renault estimeaza ca pana la sfarsitul anului 2010 investitia totala va fi de 214 milioane euro. Uzina de cutii de viteze inaugurata marti are 342 de angajati in prezent, iar pana la sfarsitul acestui an va ajunge la 440 de salariati. Pana la sfarsitul anului viitor, unitatea va avea in total 660 de angajati.
Pana in prezent, grupul Renault a investit in Romania 1,2 miliarde de euro.
Ilie Serbanescu, analist economic, considera ca o astfel de competitie iscata intre cei doi mari producatori de autombile din Romania nu poate fi decat benefica: "Pe ansamblu, o astfel de competitie nu poate decat sa aiba decat un rezultat pozitiv. Bineinteles, daca proiectele anuntate de Ford si Renault vor fi transpuse in practica, consecinta va fi si atragerea altor proiecte din domeniul constructiei auto, din partea altor mari producatori. Miza competitiei este una pozitiva pentru Romania".
Proiectele de investitii ale firmei Ford, al treilea producator de automobile din lume, vizeaza extinderea, modernizarea si renovarea a doua uzine existente care au fost achizitionate de Ford pentru productia de vehicule, respectiv de motoare. In primii cinci ani, noile motoare produse la uzina Ford din Craiova vor fi folosite aproape exclusiv in interiorul grupului Ford.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 14 mai 2008
www.romanialibera.ro
Etichete:
Automobile,
Ford,
renault,
Romania,
Romulus Cristea
Greva pentru 6%
Romulus Cristea
» Angajatii au solicitat majorari salariale de 18% si plata unor prime de sarbatori.
» Patronatul a acceptat doar suplimentarea platilor catre angajatii disponibilizati.
Angajatii de la sc tenaris Silcotub, din Zalau, lider global in productia de tevi din otel fara sudura pentru industria petroliera, au intrat ieri in greva de avertisment. Timp de doua ore fluxul de productie a fost oprit, lucratorii solicitand majorari salariale, prime de vacanta si de sarbatori.
Reprezentantii sindicatului Metalurgistul, organizatorul protestului, au anuntat ca este posibil sa fie declansata si greva generala pe termen nelimitat daca patronatul nu va accepta lista de revendicari. Sindicalistii au solicitat initial o majorare salariala de 18%, de la 1 februarie, precum si acordarea de sarbatori a unor prime de 300 lei, plus prima de vacanta de 800 lei. Oferta patronala a fost de acordare a unei majorari globale de 12%, iar pentru doua categorii de muncitorii cu salarii mici (390 de angajati) s-a mai propus adaugarea a inca 2,4%. De asemenea, patronatul a fost de acord sa le asigure persoanelor disponibilizate un ajutor de 60% din salariu pentru fiecare an lucrat (fata de 40% cat se oferea pana in prezent).
"Partea sindicala a aceptat doar oferta facuta pentru plata ajutoarelor catre disponibilizati, insa majorarea salariala propusa de patronat a fost considerata necorespunzatoare fata de cat am cerut noi (18%) si de aceea s-a intrat in greva de avertisment. Legea ne permite sa declansam greva generala peste cinci zile daca nu se va ajunge la nici un acord", a declarat Alexandru Rus, presedintele Sindicatului Metalurgistul (afiliat la CNS Cartel ALFA). Reprezentantii companiei nu au dorit sa faca comentarii in legatura cu protestul angajatilor, indicandu-ne sa ne adresam unei companii de PR care asigura servicii pentru Tenaris, insa aceasta nu a putut fi contactata. Pe durata grevei, angajatii au ramas in sectii, la locurile de munca, insa majoritatea utilajelor au fost oprite. "Nu avem sectii speciale in care legea sa ne opreasca sa intrerupem lucru. Sunt doar doua cuptoare, dar care au fost tinute permanent sub observatie de catre angajati. Pe durata protestului, majoritatea angajatilor au participat la actiune, atat cei din schimbul unu, cat si cei din schimbul al doilea", a precizat Rus.
EFICIENTA
Lider global in productia de tevi de otel pentru foraj
tenaris silcotub este cel mai important producator roman de tevi din otel fara sudura de diametre mici, utilizate in diverse aplicatii din industria mecanica, auto-moto, a petrolului si gazelor naturale, in industria chimica si petrochimica si in industria energetica. Unitatile sale de productie sunt situate la Zalau (fabricarea tevilor fara sudura, cu o capacitate anuala de productie de 180.000 tone de tevi fara sudura) si la Calarasi (otelarie, cu o capacitate anuala de productie de 470.000 tone de otel). Tenaris este lider global in productia si furnizarea de produse tubulare si servicii utilizate in activitatile de foraj, exploatare si productie a petrolului si a gazelor, si lider in furnizarea de produse tubulare utilizate in industria energetica si petrochimica, precum si in aplicatii specializate din domeniul auto-moto si industrial.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 10 mai 2008
www.romanialibera.ro
vineri, 9 mai 2008
Oferta pe spranceana/ Apartamente ANL, la jumatate de pretul pietei
Romulus Cristea
Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL) a anuntat scoaterea la vanzare a 72 de apartamente in cartierul Henri Coanda din Baneasa. Pretul pe metrul patrat construit al acestor apartamente variaza in intervalul 560-600 euro/metru patrat, preturi apreciate de analistii imobiliari ca fiind de jumatate din valoarea pietei.
Analistii imobiliari considera ca, prin preturile practicate, ANL ramane un jucator privilegiat pe piata, un apartament de doua camere construit in Baneasa fiind oferit la vanzare la pretul unui apartament vechi din zona Berceni.
Apartamentele care urmeaza sa fie scoase la vanzare in Henri Coanda sunt situate in blocuri cu trei si patru etaje. ANL a inclus in pretul de vanzare utilitatile, insa nu si pretul terenului. Locuintele contractate prin credit ipotecar vor fi gata in 24 de luni. Dupa darea in folosinta, consiliile locale urmeaza sa stabileasca daca terenul va fi vandut beneficiarilor sau va fi concesionat. Estimativ, pretul unui apartament ANL cu doua camere din cartierul Henri Coanda este de 74.000 de euro, la o suprafata utila de 87,5 mp si o suprafata construita desfasurata de 130 mp. "Astfel de preturi, care sunt la jumatate din pretul zonei si echivaleaza cu pretul unui apartament de 50 mp din zona Pietei Berceni, nu fac decat sa dea nastere la coruptie. Este foarte probabil ca apartamentele ANL sa ajunga la indivizi cu influenta politica sau sa fie cumparate, contra unei spagi, de speculatori care le vor revinde dupa o perioada de timp la pret dublu. In cazul ANL, astfel de scandaluri au tot existat si presa a relatat despre ele", a declarat Radu Zilisteanu, purtator de cuvant al Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare. ANL justifica pretul scazut al apartamentul prin pretul maxim de constructie de 550 euro/mp impus firmelor executante.
Teoretic, apartamentele ANL cu credit ipotecar se acorda cu prioritate persoanelor casatorite sau cu familie monoparentala care nu au mai detinut o alta proprietate in trecut si au sub 35 de ani. Punctajul cel mai mare de departajare il obtin solicitantii evacuati din case nationalizate.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 9 mai 2008
www.romanialibera.ro
Etichete:
ANL,
Bucharest Romania,
Bucuresti,
cartier,
constructii,
Henri Coanda,
imobiliare,
Romania libera,
Romulus Cristea
33 milioane de euro pentru industria auto
Romulus Cristea
» Prima de casare pentru autovehiculele care urmeaza sa fie incluse in programul "Rabla" ramane in acest an la nivelul anului anterior, adica 3.000 lei, insa numarul autoturismelor care ajung in centrele de reciclare va fi de aproximativ doua ori si jumatate mai mare decat in 2007.
Nu mai putin de 40.000 de romani vor putea beneficia de banii alocati in cadrul programului, avand astfel posibilitatea sa-si schimbe vechile autoturisme cu unele noi, avansul fiind constituit tocmai din prima de casare. Autoturismele noi vor putea fi achizitionate doar de la producatorii, importatorii si distribuitorii autorizati si care au contracte de finantare cu Administratia Fondului de Mediu (AFM).
Programul Rabla, de stimulare a innoirii parcului auto national, va avea in acest an doua etape. Prima etapa incepe la 1 iunie (si va dura pana 25 septembrie), iar a doua etapa va incepe in data de 1 octombrie. Programul se va finaliza pe data de 12 decembrie.
"Intregul program se va desfasura in limita sumei de 120 milioane lei (32,87 milioane euro). Reamintesc faptul ca in acest program se pot inscrie doar persoanele fizice, proprietare sau mostenitoare ale unui autovehicul functional, inmatriculat in Romania si a carui vechime depaseste 12 ani", a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile.
In Romania, se desfasoara de mai bine de trei ani Programul de innoire a parcului auto national, cunoscut de cetateni sub numele de programul "Rabla". Anual, statul roman a acordat cu titlu gratuit o prima de casare de 3.000 de lei persoanelor posesoare de autovehicule mai vechi de 12 ani si dispuse sa-si cumpere o masina noua, mai putin poluanta.
Bani si pentru tractoare noi
Incepand cu 1 iulie, ministrul Mediului va extinde programul "Rabla" si pentru tractoare. "Programul nu este la stadiul de proiect, el va demara efectiv la inceputul lunii iulie. Programul este destinat doar persoanelor fizice proprietare sau mostenitoare de tractoare uzate, in limita sumei de 21 milioane de lei (5,75 milioane euro). Principiile care stau la baza acestui program sunt similare cu cele pe care le-am enumerat in cazul Programului de stimulare a innoirii parcului auto din Romania, diferenta principala fiind valoarea primei de casare, in cuantum de 17.000 de lei (4.657,5 euro) pentru fiecare beneficiar in parte. Aceasta valoare este mult mai mare decat in cazul autoturismelor clasice, pentru simplul motiv ca si pretul de achizitie a unui tractor este unul consistent. Anul acesta ne propunem sa eliminam 1.200 tractoare uzate din Romania", a precizat Korodi. Pentru tractoare, prima etapa va debuta pe 1 iulie si se va finaliza in 25 septembrie, iar a doua etapa va incepe pe 1 octombrie si se va finaliza in 5 decembrie.
De la demararea programului "Rabla" si pana in prezent, au fost scoase din uz 46.161 de autoturisme vechi. Anul 2007 a inregistrat cea mai mare rata de succes, 99%, din totalul celor 16.500 de masini incluse in program, au fost inlocuite 16.444.
Etape
Pentru a fi inclusi in cadrul programului, posesorii de autoturisme uzate trebuie sa parcurga urmatoarele etape: Sa se inscrie la un producator validat, de la care vor primi o nota de acceptare si care are o valabilitate de 30 de zile calendaristice. Proprietarul trebuie sa predea autoturismul uzat spre casare unui operator economic autorizat si sa obtina de la acesta certificatul de distrugere a masinii. Radierea vechiului autoturism. La final, trebuie achizitionat un autoturism nou de la producatorul validat.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 mai 2008
www.romanialibera.ro
Etichete:
Attila Korodi,
Automobile,
Bucharest,
Bucharest Romania,
Bucuresti,
program,
Rabla,
Romania libera,
Romulus Cristea
Greve prin simpatie pe platforma Dacia Automobile
Romulus Cristea
» Angajatii de la doua societati furnizoare ale companiei Dacia din Pitesti au declansat conflicte de munca pentru salarii.
» O parte din majorarile salariale soliciate de sindicalisti ar trebui acordate retroactiv, incepand cu 1 ianuarie.
Angajatii de la doua societati furnizoare pentru Dacia Automobile din Pitesti au declansat conflictul de munca, solicitand majorari salariale in doua transe. Aproximativ 230 de salariati de la firma Leoni, producatoare de cablaje pentru Dacia, au declansat ieri greva generala pe termen nelimitat, iar lucratorii de la Cortubi, furnizor de tobe de esapament pentru aceeasi companie de automobile, au anuntat pentru astazi greva de avertisment. Ambele societati isi desfasoara activitatea pe platforma de la Dacia Automobile din Pitesti. Sindicatele de la Leoni si Cortubi au aceeasi conducere ca si sindicatul de la compania Dacia Automobile, organizatie care la sfarsitul lunii martie a declansat o greva generala desfasurata pe durata a 15 zile, tot pentru majorari salariale.
Majorari in doua transe
Principala solicitare a salariatilor intrati in greva la firma Leoni este majorarea salariilor cu 340 de lei, in doua transe: 200 de lei incepand cu 1 ianuarie si 140 de la 1 iunie. "Angajatii de la societatea Cortubi, care au anuntat greva de avertisment, cer o majorare a salariilor de 360 de lei, tot in doua transe, respectiv 300 de la 1 ianuarie si 60 de lei de la 1 octombrie. La negocierile privind contractul colectiv de munca, conducerea societatii nu a acceptat solicitarea salariala a sindicalistilor si din acest motiv s-a decis declansarea grevei de avertisment", a declarat Ion Iordache, viceliderul sindical de la Sindicatul Automobile Dacia. Reprezentantii celor doua companii nu au putut fi contactati.
Atat liderul sindical de la Autoturisme Dacia, cat si Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical, cred ca este posibil ca lucratorii de la cele doua firme furnizoare de piese pentru automobile sa se fi inspirat de la colegii lor de la Dacia Pitesti, care au obtinut luna trecuta, dupa o lunga perioada de greva, majorari salariale. "Este acelasi management sindical, atat la cele doua sindicate de la Leoni si Cortubi, cat si la Automobile Dacia. Exista si posibilitatea aceasta ca angajatii de la furnizori sa fi observat ca ceilalti colegi ai lor au obtinut majorari salariale si sa fi actionat in aceasta directie, insa trebuie mentionat ca au mai existat greve la intreprinderile furnizoare inaintea grevei generale de la Dacia", a mentionat Dumitru Costin.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 mai 2008
www.romanialibera.ro
Etichete:
Bucharest Romania,
Dacia,
Mioveni,
Pitesti,
renault,
Romania libera,
Romulus Cristea,
sindicate
joi, 1 mai 2008
CE: Ford ia 143 milioane euro pentru 40.000 angajati
Cu aprobare de la Comisia Europeana
Romulus Cristea
Comisia Europeana a aprobat ieri acordarea a 143 milioane euro sub forma de ajutoare de stat pe care Romania intentioneaza sa le acorde companiei Ford pentru dezvoltarea a doua mari proiecte de investitii la Craiova. Cele doua proiecte ale firmei Ford din Romania implica investitii totale de 600 milioane euro si se estimeaza ca se vor crea peste 40.000 locuri de munca directe si indirecte in zona Craiovei.
Doua uzine modernizate
Proiectele de investitii ale firmei Ford, al treilea producator de automobile din lume, vizeaza extinderea, modernizarea si renovarea a doua uzine existente care au fost achizitionate de Ford pentru productia de vehicule, respectiv de motoare. In primii cinci ani, noile motoare produse la uzina Ford din Craiova vor fi folosite aproape exclusiv in interiorul grupului Ford. Costurile totale ale investitiilor luate in considerare la calcularea sumei ajutoarelor reprezinta 435 milioane euro pentru proiectul uzinei de vehicule si 165 milioane euro pentru proiectul uzinei de motoare, iar valoarea ajutoarelor este de 94 milioane euro, respectiv 49 milioane euro.
Comisarul pentru concurenta, Neelie Kroes, a declarat: "Am placerea sa aprob ajutoarele pentru aceste importante proiecte de investitii care, dupa cum se estimeaza, vor crea peste 40.000 de locuri de munca directe si indirecte in regiunea Craiovei". Comisia analizase anterior vanzarea activelor societatii Automobile Craiova catre Ford in contextul dispozitiilor privind ajutoarele de stat si a adoptat o decizie pe 27 februarie 2008. Comisia a considerat ajutorul legat de privatizare ca fiind ilegal si incompatibil si a dispus, in consecinta, ca beneficiarul sa ramburseze 27 milioane euro. Autoritatile romane s-au angajat sa suspende plata ajutoarelor regionale aprobate de Comisia Europena (CE) pana la data la care beneficiarul ramburseaza ajutorul declarat anterior ca fiind incompatibil. Ajutorul care reprezinta aproape un sfert (23%) din investitia anuntata de Ford nu inseamna ca statul va scoate bani din buzunar.
"Nu este vorba ca statul sa dea niste bani, ci de cuantificarea unor clauze din contract, care ar putea fi considerate ajutoare regionale, cum ar fi, de exemplu, chiar faptul ca Ford nu va concedia salariatii", spune Marian Jean Marinescu, vicepresedintele grupului parlamentar popular (PPE-ED) din Parlamentul European. CE a analizat contractul, a constatat ca exista unele clauze ce ar putea fi considerate ajutor de stat, a evaluat valoric sumele si a solicitat rambursarea de catre Ford a sumei de 27 milioane euro, a explicat Marinescu. "Nu este insa interzis ajutorul regional. Comisia a aprobat acele clauze care se califica drept ajutor regional. Oricum investitia Ford din Craiova este foarte importanta pentru intreaga tara", spune eurodeputatul PD-L.
Proiectul Ford va fi realizat in judetul Dolj, situat in partea de sud-vest a Romaniei, care poate beneficia de ajutoare regionale in conformitate cu prevederile din Tratatul CE, ca regiune cu un nivel de trai deosebit de scazut si cu un nivel ridicat al somajului.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 mai 2008
www.romanialibera.ro
Romulus Cristea
Comisia Europeana a aprobat ieri acordarea a 143 milioane euro sub forma de ajutoare de stat pe care Romania intentioneaza sa le acorde companiei Ford pentru dezvoltarea a doua mari proiecte de investitii la Craiova. Cele doua proiecte ale firmei Ford din Romania implica investitii totale de 600 milioane euro si se estimeaza ca se vor crea peste 40.000 locuri de munca directe si indirecte in zona Craiovei.
Doua uzine modernizate
Proiectele de investitii ale firmei Ford, al treilea producator de automobile din lume, vizeaza extinderea, modernizarea si renovarea a doua uzine existente care au fost achizitionate de Ford pentru productia de vehicule, respectiv de motoare. In primii cinci ani, noile motoare produse la uzina Ford din Craiova vor fi folosite aproape exclusiv in interiorul grupului Ford. Costurile totale ale investitiilor luate in considerare la calcularea sumei ajutoarelor reprezinta 435 milioane euro pentru proiectul uzinei de vehicule si 165 milioane euro pentru proiectul uzinei de motoare, iar valoarea ajutoarelor este de 94 milioane euro, respectiv 49 milioane euro.
Comisarul pentru concurenta, Neelie Kroes, a declarat: "Am placerea sa aprob ajutoarele pentru aceste importante proiecte de investitii care, dupa cum se estimeaza, vor crea peste 40.000 de locuri de munca directe si indirecte in regiunea Craiovei". Comisia analizase anterior vanzarea activelor societatii Automobile Craiova catre Ford in contextul dispozitiilor privind ajutoarele de stat si a adoptat o decizie pe 27 februarie 2008. Comisia a considerat ajutorul legat de privatizare ca fiind ilegal si incompatibil si a dispus, in consecinta, ca beneficiarul sa ramburseze 27 milioane euro. Autoritatile romane s-au angajat sa suspende plata ajutoarelor regionale aprobate de Comisia Europena (CE) pana la data la care beneficiarul ramburseaza ajutorul declarat anterior ca fiind incompatibil. Ajutorul care reprezinta aproape un sfert (23%) din investitia anuntata de Ford nu inseamna ca statul va scoate bani din buzunar.
"Nu este vorba ca statul sa dea niste bani, ci de cuantificarea unor clauze din contract, care ar putea fi considerate ajutoare regionale, cum ar fi, de exemplu, chiar faptul ca Ford nu va concedia salariatii", spune Marian Jean Marinescu, vicepresedintele grupului parlamentar popular (PPE-ED) din Parlamentul European. CE a analizat contractul, a constatat ca exista unele clauze ce ar putea fi considerate ajutor de stat, a evaluat valoric sumele si a solicitat rambursarea de catre Ford a sumei de 27 milioane euro, a explicat Marinescu. "Nu este insa interzis ajutorul regional. Comisia a aprobat acele clauze care se califica drept ajutor regional. Oricum investitia Ford din Craiova este foarte importanta pentru intreaga tara", spune eurodeputatul PD-L.
Proiectul Ford va fi realizat in judetul Dolj, situat in partea de sud-vest a Romaniei, care poate beneficia de ajutoare regionale in conformitate cu prevederile din Tratatul CE, ca regiune cu un nivel de trai deosebit de scazut si cu un nivel ridicat al somajului.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 mai 2008
www.romanialibera.ro
Etichete:
Automobile,
Automobile Craiova,
Comunitatea Europeana,
Daewoo,
Ford,
Romania,
Romulus Cristea
Romanii prefera casa la tara
Romulus Cristea
» In luna martie 2008 au fost eliberate 5.299 de autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale.
» Tendinta de crestere a numarului de autorizatii de construire se mentine in toate regiunile de dezvoltare.
Numarul autorizatiilor de construire eliberate pentru zona rurala depaseste, de cateva luni, numarul autorizatiilor eliberate pentru cladiri rezidentiale in zona urbana. In luna martie 2008 s-au eliberat 5.299 de autorizatii pentru construirea de cladiri rezidentiale, din care 62,8% sunt pentru zona rurala, mentinandu-se trendul din luna precedenta.
Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), in luna martie 2008 au fost eliberate 5.299 de autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu 29,4% fata de luna februarie 2008 si cu 14,7% fata de martie 2007.
Cresteri in Bucuresti-Ilfov
In trimestrul I din 2008 s-au eliberat 11.806 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu 13,1% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent. Cele mai importante cresteri au fost in regiunile de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov, Nord-Vest, Sud-Muntenia si Centru.
Distributia in profil regional evidentiaza o tendinta de crestere a numarului de autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale in toate regiunile de dezvoltare, cele mai multe inregistrandu-se in: Nord-Est (+321 autorizatii), Sud-Vest Oltenia (+165 autorizatii), Sud-Muntenia (+158 autorizatii), Bucuresti-Ilfov (+138 autorizatii) si Sud-Est (+125 autorizatii).
In luna martie 2008 au fost eliberate cu 679 mai multe autorizatii pentru cladiri rezidentiale decat cele din aceeasi luna a anului precedent. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in regiunile de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (+211 autorizatii), Nord-Est (+185 autorizatii), Sud-Muntenia (+96 autorizatii), Nord-Vest si Sud-Vest Oltenia (+57 autorizatii fiecare).
Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 aprilie 2008
www.romanialibera.ro
Etichete:
autorizatii,
Bucharest Romania,
Bucuresti,
constructii,
imobile,
Romulus Cristea,
statistica
Abonați-vă la:
Postări (Atom)