Se afișează postările cu eticheta Ministerul Transporturilor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ministerul Transporturilor. Afișați toate postările

duminică, 7 martie 2010

Bucuresti-Ploiesti: inaugurarea lui Boc, amanata pentru 2012


» Tronsonul de autostrada Bucuresti-Ploiesti nu va fi gata nici in acest an, dupa aproape trei ani de la demararea lucrarilor. Desi reprezentantii Guvernului condus de Emil Boc au anuntat, nu mai devreme de jumatatea anului trecut, ca in toamna anului 2009 vor fi asfaltati 30 de kilometri, iar din iulie 2010 se va putea circula pe autostrada intre centurile oraselor Bucuresti si Ploiesti, situatia din teren este cu totul alta: cel mult doi kilometri superficial asfaltati (intr-o zona des vizitata de oficiali si presa) si o parte din constructorii care afirma ca in nici un caz autostrada nu se va putea finaliza in cursul anului 2010.
Termenul initial pentru terminarea lucrarilor la tronsonul Bucuresti-Ploiesti a fost anuntat pentru 2009, in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. In 2009 se revine, iar noii reprezentanti ai Ministerului Transporturilor devanseaza lucrarile cu inca un an. Constructorii spun, in schimb, ca asfaltarea pe intreg tronsonul nu va fi incheiata, in cel mai fericit caz, mai devreme de prima jumatate a anului 2011, iar segmentul urban al autostrazii (circa sapte kilometri) va fi gata abia peste doi ani daca se obtine finantare si nu intervin alte probleme (de exemplu, cercetari arheologice care insa au fost deja previzionate de specialisti).

Romulus Cristea

Bugetul redus asigurat pentru a finanta continuarea lucrarilor este principala justificare a oficialilor cand vine vorba de intarzierile repetate la constructia de autostrazi. Aceeasi justificare se ofera la finele fiecarui an, cand se trage linie si se constata ca termenele de constructie nu sunt respectate. Cu toate acestea, politicienii nu se sfiesc sa tot anunte noi si noi termene, de cele mai multe ori nerealiste si care contrazic realitatea din teren.
In cazul tronsonului Bucuresti-Brasov, la jumatatea lunii februarie 2010, premierul Emil Boc a declarat in cadrul unei intruniri de la Ploiesti ca lucrarile sunt realizate in proportie de 50% si ca spera ca acestea sa fie finalizate pana la sfarsitul anului. De asemenea, Boc a afirmat intr-o conferinta de presa ca se lucreaza "in ritm accelerat" la constructia autostrazii.

Pentru a observa stadiul lucrarilor, o echipa a ziarului s-a deplasat la fata locului, in punctele de lucru ale autostrazii. Ca o prima observatie, potrivit spuselor lucratorilor aflati pe santier, lucrul a fost reluat pe 1 martie, dupa ce, in perioada decembrie 2009-sfarsitul lunii februarie 2010, iarna deosebit de grea a intrerupt lucrarile. Stadiul lucrarilor este practic la nivelul anului trecut, exceptand unele manopere la poduri si alte traversari. Cei 30 de kilometri de asfalt sunt, de fapt, maximum doi, in zona Barcanesti-Rafov, zona vizitata des de oficiali si jurnalisti cand li se prezinta stadiul lucrarilor. O alta portiune de autostrada deosebit de importanta si care practic reprezinta zona de preluare a traficului dinspre Bucuresti nici nu a fost inceputa. Este vorba de aproape 7 kilometri de drum intre zona Petricani din sectorul 2 si zona spre stefanesti de langa centura Bucurestiului.

Amanare dupa amanare
Termenul initial pentru terminarea tronsonului Bucuresti-Ploiesti, anul 2009, a fost anuntat in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. In 2009, se revine, iar noii reprezentanti ai Ministerului Transporturilor sustin ca lucrarile se vor termina cel tarziu la sfarsitul anului 2010. Deci o devansare de inca un an, insa se mai mentioneaza unele termene intermediare: in toamna anului 2009 se va turna asfalt pe 30 de kilometri, iar in iunie-iulie 2010, daca finantarile vor fi suficiente, am putea circula cu autovehiculele pe un segment de cateva zeci de kilometri din Autostrada Bucuresti-Brasov.
La inceputul acestui an au intervenit din nou probleme legate de buget. Chiar daca  anul acesta, potrivit promisiunilor, urmau sa se deschida circulatiei cei 12 kilometri intre centura ocolitoare a Bucurestiului si Moara Vlasiei, precum si cei 42 kilometri dintre Moara Vlasiei si Ploiesti, suma aprobata pentru proiect  este de 700 milioane lei, jumatate din cat ceruse compania pentru definitivarea lucrarilor. si cum banii asigurati de la buget sunt insuficienti, termenul va fi din nou amanat. Pana cand? Greu inca de raspuns. O parte din lucratorii aflati pe santiere ne-au declarat ca, si in conditiile in care ar fi bani suficienti si totul ar decurge fara probleme,  lucrarile la autostrada nu vor fi gata in nici un caz in acest an.

Partea urbana a autostrazii, peste doi ani
Autostrada Bucuresti-Ploiesti este impartita in doua segmente: Bucuresti-Moara Vlasiei (19,5 km), contract castigat in aprilie 2007 de consortiul italian Pizzarotti si Tirena Scavi, si tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti (42,5 km), contract adjudecat in octombrie 2006 de consortiul roman format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB si Pa & Co International. Valoarea totala de executie a celor doua segmente a fost stabilita la 420 milioane euro. Cele doua tronsoane sunt gata in proportie de 21% si, respectiv, 42%, potrivit informatiilor publicate pe  site-ul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
In prima portiune a autostrazii, intre Bucuresti si Moara Vlasiei, care insumeaza 19,6 kilometri, constructor este consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi. Lucrarile de santier avanseaza in mai multe puncte de lucru, incluzand atat constructia unor poduri si pasarele, cat si portiuni de kilometri intregi unde se lucreaza la terasament. Turnarea betoanelor pentru piloanele de la podul ce traverseaza Balta Cretuleasca a fost incetinita de descoperirea unui sit arheologic.
Partea urbana a autostrazii, care ar trebui sa faca jonctiunea intre zona Petrichioaia din sectorul 2 si zona centura, la stefanesti (la kilometrul 6 al autostrazii), nu va putea fi terminata mai devreme de 2012. "Amplasamentul nu a fost inca predat de beneficiar (CNADNR – n.n.), procedura este in desfasurare. Daca ni se preda terenul si nu intervin alte probleme (de exemplu, cercetari arheologice de mare durata), segmentul de autostrada ar putea fi finalizat intr-un an si jumatate-doi ani", ne-a declarat Francesco Burdisso, director de santier la Pizzarotti. 
Cat priveste stadiul exproprierilor, repre-zentantii constructorilor italieni spun ca, pe portiunea care se lucreaza, acestea sunt incheiate in proportie de peste 90%, existand doar mici suprafete ramase neexpropriate. "La noi, lucrarile sunt gata in proportie de peste 21% – stadiul fizic certificat. Cat priveste finantarea din acest an pentru continuarea lucrarilor, nu am fost inca informati. Urmeaza sa aflam. Au mai ramas si de anul trecut niste restante, dar nu mult. Conform planului nostru, asfaltarea autostrazii intre kilometrul 6 si kilometrul 19,5 se va face anul viitor, speram in prima jumatate a anului 2011", a precizat Burdisso.

Lucrari arheologice extinse
Cercetarile arheologice ale siturilor peste care va trece traseul viitoarei autostrazi au fost intrerupte pe perioada iernii si se vor relua peste doua saptamani. Cea mai ampla lucrare de cercetare arheologica se desfasoara in zona Baltii Cretuleasca, unde s-au descoperit un complex de locuire si o necropola cu morminte datate de la sfarsitul sec. XVI-prima jumatate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrazi ce trece prin stefanesti. "Cercetarea arheologica efectuata in perioada 18 mai-31 august 2009 pe traseul viitoarei Autostrazi A3 Bucuresti-Brasov, in zona viaductului de traversare a Vaii Pasarea, a condus la descoperirea unei necropole plane de inhumatie, datand din perioada sec. XVI-XVII, dar si a unor vestigii diverse apartinand unor structuri de habitat, incadrabile cronologic in perioada preistorica (culturile Glina, Hallstatt timpuriu) si in cea medievala, sec. IV-VI, cultura Dridu, sec. XVII-XVIII. Au fost investigate exhaustiv 271 de morminte de inhumatie si peste 80 de complexuri arheologice cu functiuni diverse (locuinte semiadancite, bordeie, cuptoare etc.), practic fiind cercetata integral intreaga suprafata afectata de construirea autostrazii. Cercetarea necropolei plane de inhumatie – situata in cuprinsul viitoarei cai rutiere –, dar si analiza spatiala a dispunerii defunctilor si a mormintelor indica foarte clar faptul ca este vorba de un cimitir crestin, datand de la sfarsitul secolului al XVI-lea si din secolul al XVII-lea, partea sa estica fiind afectata semnificativ de lucrari antropice moderne si contemporane. In baza observatiilor stratigrafice preliminare, se poate considera ca necropola plana de inhumatie din secolele XVI-XVII are suprapus orizontul de locuire medievala datand din sec. XVII-XVIII. Toate aceste descoperiri confirma potentialul arheologic semnificativ – relativ bine cunoscut anterior, datorita altor cercetari mai vechi, de mai mica sau mai mare amploare – existent de-a lungul Vaii Pasarea", ne-a declarat Corina Bors, de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care coordoneaza lucrarile arheologice din zona.

Cu autostrada in curte
Singura bucata de autostrada asfaltata (cu un prim strat superficial) se afla in zona Barcanesti-Rafov si nu depaseste o lungime de 2 kilometri. Pe tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti (42,5 km), contract adjudecat de consortiul roman format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB si Pa & Co International, se lucreaza, segmentat, in mai multe zone ale viitoarei autostrazi: Moara Vlasiei, Vlasia, Lipia, Barcanesti etc. Stadiul fizic certificat al lucrarilor de constructie este 42%,  un nivel dublu fata de primul segment al autostrazii (Bucuresti-Moara Vlasiei). Desi lucrarile au fost contractate inca din 2006, nici pana in prezent problema exproprierilor nu a fost in totalitate rezolvata. "Din 900 de dosare de expropriere, care reprezinta tot atatea loturi ale localnicilor, doar 400 au fost incheiate. La o parte, din cauza reverificarii documentatiei tehnice, s-a dat respingere, la o alta parte s-au efectuat plati conform legii. Sunt cazuri in care pe terenurile oamenilor se efectueaza de mai mult timp lucrari la autostrada, insa nu s-au platit banii de exproprieri. De asemenea, sunt zeci de contestatii in instanta, oamenii in general reclamand pretul mic platit pe teren", ne-a declarat viceprimarul de la Moara Vlasiei, Florin Cucu.
La Moara Vlasiei va fi expropriat un singur imobil, cel al Ioanei Mihai, in care locuiesc sase persoane. "Inca nu stim nimic clar, desi de 4-5 ani ni se tot spune ca s-ar putea sa fim demolati. Abia in toamna au venit sa faca un cadastru pentru expropriere. Altceva nu stim. Nu ni s-a spus nici ce bani primim, cat teren ramane sau unde ne mutam. Asteptam o decizie", ne-a declarat proprietara Ioana Mihai.

La Barcanesti, Savu Afina, proprietara unui imobil aflat pe traseul viitoarei autostrazi, a refuzat in cateva randuri sa se mute, desi a primit somatie. De cateva luni are in curtea altadata cultivata cu arpagic si rosii pilonii unui pod suspendat al autostrazii, iar casa este practic la nici 2 metri de autostrada. "Suntem, in total, noua persoane care locuim in aceasta casa. Am fost  data in judecata de compania de autostrazi, in aprilie avem termen la tribunal. Problema noastra este ca din banii primiti drept despagubire pentru casa nu vom reusi sa ridicam alta. Pentru teren am primit 30.000 lei, iar pentru casa ni s-au oferit 110.000 lei. Am primit trei somatii de evacuare, ne-am opus de fiecare data", spune Afina Savu. Langa casa femeii, constructorii au demolat celelalte constructii si au turnat pilonul podului peste DN1. 

Articol aparut in ziarul Romania libera din 8 martie 2010

Foto: Romania libera

joi, 22 octombrie 2009

Runda de prelungiri la negocierile pentru autostrada din Carpati

» Contractul de concesiune pentru tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov ar putea fi incheiat la sfarsitul anului, a anuntat ieri ministrul de resort, Radu Berceanu. Prelungirea negocierilor dintre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) si consortiul castigator se datoreaza unor probleme legate de termenele de finalizare.

Romulus Cristea


Incheierea contractului de constructie prin concesiune a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov se va putea realiza la sfarsitul anului, a declarat joi ministrul Transporturilor. Prelungirea termenului de negocieri cu cateva luni a fost anuntat dupa ce, in urma cu o luna si jumatate, tot ministrul Berceanu estimase ca semnarea efectiva a contractului de concesiune pentru proiectarea, finantarea, constructia si operarea Autostrazii Comarnic-Brasov va fi la sfarsitul lunii septembrie.
"Consortiul a castigat contractul in primavara si de atunci nu mai terminam negocierile. Problemele sunt legate de felul in care doresc sa puna oferta in contract. Este vorba de termene si sper ca spre sfarsitul anului sa incheiem contractul", a spus ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, la conferinta "Romania Construct Forum 2009".

Lucrarile incep din 2010 si dureaza patru ani
Licitatia pentru construirea prin concesionare a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov a fost castigata, in luna mai, de consortiul format din companiile Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions SA, Vinci Construction Grand Projets SAS si Aktor SA, valoarea contractului fiind de 1,5 miliarde euro.
Tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov va avea o lungime de 58 kilometri si vor fi realizate 57 de poduri, pasaje, viaducte si tuneluri. Autostrada va fi data in concesiune pe 30 de ani. Constructorul isi va putea recupera valoarea investitiei fie din taxa de autostrada, daca Guvernul va decide plata unei taxe, sau din alocatii de la bugetul de stat, in cazul in care circulatia pe viitoarea autostrada A3 nu va fi taxata.
Lucrarile de constructie pe segmentul de 58 de kilometri vor incepe in 2010 si vor dura patru ani. Dupa expirarea termenului de concesiune de 30 de ani, statul are posibilitatea sa prelungeasca perioada de administrare a autostrazii, sa preia administrarea prin Compania de Autostrazi ori sa organizeze o noua licitatie. Tronsonul Comarnic-Brasov face parte integranta din proiectul Autostrazii Bucuresti- Brasov, lucrarile de constructii fiind demarate in urma cu mai bine de doi ani si jumatate, insa nici pana in prezent nu exista vreun kilometru circulabil.
Reprezentantii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii sustin insa ca de anul viitor, incepand din iunie-iulie, daca vor exista finantarile necesare, se va putea circula pe toata portiunea Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 octombrie 2009
Foto: Romania libera

marți, 14 iulie 2009

Pe Autostrada Bucuresti-Ploiesti se va circula din 2010

Romulus Cristea

» Dupa mai bine de doi ani de la inceperea lucrarilor la tronsonul de autostrada Bucuresti-Ploiesti, nici un metru de drum nu este inca asfaltat. Termenul initial, anul 2009, anuntat in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban pentru finalizarea lucrarilor a fost devansat cu inca un an. Autoritatile promit ca in iunie-iulie 2010, daca finantarile vor fi suficiente, am putea circula cu autovehiculele pe un segment de cateva zeci de kilometri din Autostrada Bucuresti-Brasov. Presedintele tarii si primul-ministru au fost saptamana trecuta pe santierul viitoarei autostrazi, iar declaratiile privind stadiul lucrarilor au fost similare: se lucreaza de zor si mai avem doar un an pana la darea in folosinta a tronsonului Autostrazii Bucuresti-Ploiesti. Pentru a observa stadiul lucrarilor, o echipa a ziarului s-a deplasat la fata locului, in punctele de lucru ale autostrazii.

Pana in primul trimestru al anului, constructorii si oficialii din Ministerul Transporturilor argumentau ca intarzierile la lucrarile Autostrazii Bucuresti-Ploiesti sunt datorate in principal problemelor legate de exproprieri. In prezent procedurile de expropriere fiind mult simplificate, constructia autostrazii poate inainta mai lejer, iar singurele dificultati care mai sunt invocate sunt doar cele legate de finantare.
In prima portiune a autostrazii, intre Bucuresti si Moara Vlasiei, care insumeaza 19,6 kilometri, constructor este consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi. Lucrarile de santier avanseaza in patru puncte de lucru, incluzand atat constructia unor poduri si pasarele, cat si portiuni de kilometri intregi unde se lucra de zor la terasament. Fata de luna martie, schimbarile din zona sunt vizibile. Turnarea betoanelor pentru piloanele de la podul ce traverseaza balta Cretuleasca e incetinita de descoperirea unui sit arheologic.

Pe o portiune a traseului, zeci de muncitori, macarale, camioane, buldozere si dispozitive de turnat betoane fac un zgomot de nedescris, sub un nor de praf ridicat de rotile utilajelor. In continuarea viitoarei autostrazi, traseul e intrerupt brusc de o linie imaginara care delimiteaza terenul unde lucreaza in liniste arheologii la decopertarea celor peste o suta de morminte din necropola medievala.
Localnicii din stefanesti care in urma cu un an se opuneau cu inversunare exproprierilor, reclamand ca despagubirile erau sub pretul pietei, au acceptat situatia si, in mare parte, au incasat banii. "N-am avut ce sa facem, oricum lucrarile incepusera pe teren fara sa fim atentionati. Acum o luna am acceptat banii pe terenul expropriat", ne-a declarat Nicu Stefan, proprietar de teren in stefanesti, pe al carui fost teren de la Cretuleasca trece autostrada.

Asfaltarea de toamna
Si in celelalte comune de pe traseul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti se lucreaza pe mai multe portiuni ale viitoarei autostrazi. Langa Moara Vlasiei si Gruiu se efectueaza diverse lucrari la terasament. Andrei Filip, primarul comunei Moara Vlasiei, spune ca sunt in lucru 6-7 kilometri din autostrada. "La Padurea Surlari, unde au fost probleme, la inceperea lucrarilor, din cauza zonei protejate Natura 2000, s-au obtinut avizele si s-au facut defrisari. Probabil ca vor incepe si aici lucrarile in curand", ne-a declarat Andrei Filip. La Moara Vlasiei au existat nu mai putin de 900 dosare de expropriere, insa autoritatile locale afirma ca acestea nu mai incurca acum in nici un fel continuarea lucrarilor, printr-o hotarare de guvern fiind aprobata exproprierea intregului traseu al autostrazii. Eventualilor nemultumiti de pretul oferit pe terenuri le mai ramane doar calea judecatoriei, fara a se mai putea opune exproprierii propriu-zise.


La Vlasiei, unde lucrarile sunt executate de Euroconstruct, se lucreaza de asemenea la terasamentul autostrazii pe o lungime de cativa kilometri. Daca in august anul trecut si in martie anul acesta nu era nici un semn ca s-ar lucra pe santier, in prezent zeci de camioane, buldozere si compactoare sunt in plina activitate.
In punctele de lucru ale companiei UMB din zona Tancabesti, lucrarile se desfasoara in acelasi ritm intens ca la inceputul anului. Reprezentantii firmei afirma ca in toamna acest tronson va fi asfaltat si ca activitatile pe santier ar putea fi mult accelerate daca ar exista finantare permanenta.


In zona localitatii Barcanesti, la sfarsitul anului trecut si in primele luni ale anului curent defrisarille de paduri, dar si procedurile de expropriere a unor imobile apartinand atat persoanelor fizice, cat si autoritatii locale au intarziat o buna bucata de timp lucrarile de santier. In prezent, pentru expropriati nici nu se mai pune problema (ca in urma cu un an) de a li se construi alte locuinte; ei au primit in cont sume de bani pentru exproprierea caselor si locuintelor. In zona podului autostrazii ce traverseaza DN1, cativa localnici disperati refuza sa-si paraseasca locuintele, justificand ca sumele primite sunt foarte mici.

"In casa locuim noua persoane. Pentru teren am primit 30.000 lei, iar pentru casa ni s-au oferit 110.000 lei. Cu banii astia nu avem unde sa ne mutam; nu gasim o casa cu banii astia. Am refuzat sa plecam din locuinta, am fost dati in judecata si am primit trei citatii pentru evacuare in ultima perioada", ne spune, plangand, Afina Savu din Tancabesti. Langa casa femeii, constructorii au demolat celelalte constructii si au turnat pilonul podului peste DN1 chiar in calcanul unei case expropriate.

De la o centura la alta
Adrian Ionescu, directorul Directiei Infrastructura Rutiera din cadrul Ministerului Transporturilor, afirma ca in toamna se vor asfalta 30 kilometri din tronsonul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti. "Cei 30 de kilometri din portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti vor fi asfaltati in toamna, insa nu vor fi circulabili. Abia anul viitor, prin iunie-iulie, se va putea circula pe toata portiunea Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase."
Portiunea autostrazii care pleaca din Bucuresti pana la centura – vreo 5-6 kilometri – nu va fi executata in acest an. Abia in 2010 va incepe constructia acestui segment, cu termen de finalizare in anul 2011. Viitoarea Autostrada Bucuresti-Brasov este impartita in patru tronsoane: Bucuresti-Moara Vlasiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploiesti-Comarnic si Comarnic-Brasov. Lungimea totala a autostrazii ar urma sa fie de aproximativ 164 km. Specialistii afirma ca intreaga Autostrada Bucuresti-Brasov nu va putea fi terminata mai devreme de anul 2013.


130 de morminte la picioarele podului
Un complex de locuire si o necropola cu 130 de morminte datate sfarsitul sec. XVI-prima jumatate a sec. XVII au fost descoperite chiar la picioarele podului viitoarei autostrazi ce trece prin stefanesti, la balta Cretuleasca. Corina Bors, de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care coordoneaza lucrarile arheologice din zona, ne-a spus ca lucrarile de cercetare arheologica au inceput in luna mai si vor continua pana in prima jumatate a lunii august. "Aici, in zona Cretuleasca, unde este un sit arheologic, a fost descoperita necropola medievala de inhumatie si au fost deja cercetate 100 de morminte. La nord de necropola exista un complex de locuire din perioada medievala timpurie (cultura Dridu). Scheletele din morminte si inventarul gasit se scot, se cerceteaza si se depoziteaza la Muzeul National de Istorie, apoi se publica rezultatele cercetarii", ne-a declarat Corina Bors.

Cei 30 de kilometri din portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti vor fi asfaltati in toamna, insa nu vor fi circulabili. Abia anul viitor, prin iunie-iulie, se va putea circula pe toata portiunea Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase." Adrian Ionescu, directorul Directiei Infrastructura Rutiera – Ministerul Transporturilor

Cu banii primiti din despagubirile pentru terenul expropriat si casa care urmeaza sa fie demolata nu putem cumpara nimic. Am refuzat sa parasim locuinta si am fost dati in judecata pentru evacuare." Afina Savu, locuitor din Barcanesti

Articol aparut in ziarul Romania libera din 15 iunie 2009

Foto: Romania libera/ Andrei Dumitru

luni, 6 iulie 2009

CNADNR: datoriile depasesc de peste doua ori investitiile anuntate

» Pentru finalizarea unor lucrari de infrastructura, Guvernul vrea sa aloce 100 milioane euro pana la sfarsitul anului.

» Datoriile din primul semestru pentru lucrari executate la drumuri si autostrazi insumeaza 225 milioane euro.

» Autostrada Transilvania, Pasajul Baneasa si cateva centuri de ocolire a oraselor, considerate lucrari prioritare.

Guvernul ar urma sa aloce, pana la sfarsitul anului, 100 milioane euro pentru finalizarea unor lucrari de infrastructura care au fost deja incepute si care sunt considerate prioritare. Cel mai probabil, alocarea sumei de 100 milioane euro ar urma sa se faca in urma viitoarei rectificari bugetare din septembrie. "Avem peste 100 milioane de euro pentru finalizarea unor lucrari. Obiectivul nostru este ca in acest an sa finalizam lucrarile si sa nu mai lasam din nou lucrari incepute si neterminate", a afirmat Boc la sfarsitul saptamanii trecute, cu ocazia unei vizite pe santierul centurii Valcele-Apahida. Potrivit premierului, pana la sfarsitul anului se vor finaliza lucrarile la 42 kilometri ai Autostrazii Transilvania, la tronsonul Campia Turzii-Gilau, centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, centura municipiului Gherla, drumurile Cluj-Bistrita, Cluj-Suceava si Arad-Lugoj, centurile Timisoarei si Ploiestiului si Pasajul Baneasa.

Pentru proiectele de investitii derulate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) in 2009, finantarea de la buget este de aproximativ 1,7 miliarde lei (405 milioane euro), in conditiile in care reprezentantii institutiei afirma ca ar fi fost nevoie de o suma cel putin dubla pentru continuarea proiectelor, la care sa se adauge si fondurile externe nerambursabile. Mai mult, sustin oficialii CNADNR, in 2009 s-au platit datorii restante de 140 milioane euro, ramase din 2008.

In prezent, pentru lucrarile deja executate de constructori la drumuri si autostrazi in trimestrele I si II, CNADNR mai are de plata 948 milioane lei (225 milioane euro). "Pe santiere se lucreaza chiar daca mai sunt datorii catre constructori. Cei care executa lucrari trebuie platiti si se fac unele «reasezari», adica se dau bani pentru unele lucrari considerate mai importante. In august-septembrie va fi o rectificare de buget, care probabil va permite continuarea investitiilor", a declarat Dorina Tiron, director general CNADNR. Premierul Emil Boc a anuntat ca Guvernul va achita in aceasta luna companiei americane Bechtel o datorie de 48 milioane euro. Suma reprezinta cheltuieli curente neonorate pentru lucrarile la Autostrada Transilvania. "Sunt cheltuieli curente care practic trebuie aduse la zi si pe care in iulie le aducem in grafic. Este o datorie de 48 milioane euro", a afirmat Boc.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 iulie 2009

Foto: Romania libera

duminică, 1 martie 2009

Bechtel promite 42 kilometri de autostrada in acest an

» Compania Nationala de Autostrazi va plati datorii de 113 milioane euro catre Bechtel, ramase din 2008.

» Ministerul Transporturilor va finanta lucrarile la autostrada pe masura terminarii lor.



Ministerul transporturilor si Infrastructurii (MTI) a ajuns ieri la un acord cu Bechtel privind derularea contractului si programul lucrarilor la Autostrada Transilvania. Documentul semnat prevede acordul partilor privind renuntarea la perceperea de catre compania Bechtel a avansului de 150 milioane euro, aferent anului 2009.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale va plati companiei americane 113 milioane euro reprezentand datorii din 2008: 66 milioane euro plus TVA reprezentand lucrari realizate si certificate in anul trecut, plus 3,3 milioane euro dobanda pentru plati intarziate, la care se mai adauga suma de 26 milioane euro plus TVA reprezentand lucrari care au putut fi certificate din cele ramase de anul trecut, suma la care nu vor mai fi percepute penalitati.

Pentru lucrarile ce vor fi efectuate in acest an, Bechtel va primi aproximativ 280 milioane euro, MTI impunand ca termen pentru finalizarea tronsonului de 42 kilometri dintre Campia Turzii si Gilau data de 15 noiembrie.
"In urma intalnirilor cu conducerea companiei Bechtel, intalniri care au avut ca rezultat adoptarea unui plan de masuri care cuprinde obligatii ale ambelor parti, s-a stabilit ca pana la sfarsitul anului acestuia sa poata fi utilizata o portiune de 42 de kilometri, intre Turda si Gilau. Totodata, vor continua si lucrarile la Suplacu de Bacau, unde se construieste un viaduct de 1,8 kilometri. In urma negocierilor, Bechtel a acceptat sa renunte la plata avansului in acest an, iar noi ne-am angajat sa asiguram finantarea si frontul de lucru cuprinzand exproprieri de te-renuri, mutari de utilitati, descarcare de sarcini pentru terenurile necesare constructiei", a declarat ministrul Transporturilor si In-frastructurii, Radu Berceanu.
In urma cu doua saptamani, Berceanu atentionase ca va rezilia contractul cu Bechtel daca vor esua negocierile pentru semnarea unui protocol privind modificarea unor termeni ai intelegerii. Contractul cu Bechtel a fost incheiat in 2004, pana in prezent fiind asfaltati doar 5 kilometri dintr-un total de 415 kilometri.

» Termene de plata
Acordul dintre MTI si Bechtel incheiat ieri mentioneaza cresterea termenelor de plata a facturilor de la 25 zile de la emitere la 35 zile. Spre deosebire de situatia anterioara, cand intreaga suma de plata se vira in euro, intr-o banca din Anglia, acordul mentioneaza ca platile se vor face in proportie de 50% in lei, in Romania, reducandu-se astfel expunerea CNADNR la riscul valutar.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 26 februarie 2009

Foto: Romania libera

marți, 28 octombrie 2008

Nici un kilometru terminat la soseaua de centura a Bucurestiului


* Panourile montate in perioada preelectorala tin loc de santiere pe drumul de centura al Capitalei.
* In zonele in care se lucra acum trei luni au aparut gramezi de gunoaie, iar utilajele au disparut.


Doua utilaje trase la marginea drumului, maximum 400 de metri de drum asfaltat, dar nefinisat si extins la patru benzi, precum si cativa kilometri de pamant ranit este tot ceea ce am vazut la sfarsitul saptamanii trecute pe drumul de centura al Bucurestiului, care insumeaza 70 de kilometri. Din loc in loc, cate un panou urias afisa termenul de incepere a lucrarilor pentru pasajele rutiere – 15 mai 2008 –, dar nici o urma de santier. Localnicii spun ca respectivele panouri au aparut in perioada premergatoare alegerilor locale.

Santiere abandonate
Daca in urma cu trei luni pe anumite portiuni parea ca se lucreaza intens, acum in aceleasi zone lucrarile sunt abandonate, nu exista nici un compactor sau camion, drumul a ramas decopertat si au aparut munti de moloz de la constructiile din zona. De exemplu, in luna iulie, singurul santier vizibil din segmentul de nord al centurii era o portiune de 500 de metri, intre stefanesti si Tunari, unde lucrau 20-30 de muncitori, iar camioanele, excavatoarele si buldozerele mutau de colo-colo pamantul. Ieri in zona singurele urme ale santierului erau cinci panouri care avertizau conducatorii auto sa reduca viteza pentru ca se lucreaza intens. Absolut nici un utilaj, ci doar gunoaie imprastiate in gramezi de-a lungul drumului, semn ca nici o activitate nu s-a mai desfasurat in zona de mult timp.
Ordinul de incepere a lucrarilor pentru extinderea drumului de centura a fost dat in noiembrie 2007. Daca intr-o prima faza oficialii Ministerului Transporturilor spuneau ca exproprierile creeaza probleme, in prezent acestea sunt realizate, pentru portiunea de nord, in proportie de peste 90% si singurul motiv pentru necontinuarea lucrarilor nu ar mai putea fi decat lipsa finantarilor. Pe soseaua Odai, intre podul Otopeni si drumul spre Mogosoaia, exista cateva portiuni decopertate si panouri care anunta lucrari de fluidizare a traficului, dar fara referire directa la extinderea cu doua benzi a drumului de centura. De asemenea, nici un utilaj, nici un muncitor.
Pe portiunea de sud a centurii nu exista nici un indiciu privind extinderea soselei, in afara panourilor uitate din perioada campaniei pentru alegerile locale si care avertizeaza ca lucrarile (nedemarate) la nodurile rutiere (pasaje supraterane care sa decongestionze traficul in intersectiile cu soseaua de centura) se vor termina in perioada 2009-2011.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 27 octombrie 2008
Foto: Romania libera

marți, 14 octombrie 2008

Ruleta exproprierilor pe traseul Autostrazii Bucuresti-Brasov


» Proprietarii de terenuri sunt nemultumiti de pretul platit de stat la expropriere.

» O parte dintre primarii nu pot face planul de urbanism deoarece nu cunosc traseul autostrazii.

» Autoritatile complica prin contracte acordate societatilor de avocatura procedurile de expropriere care, conform legii, sunt simple si clare.

Proprietarii ale caror terenuri vor fi expropriate pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov sunt nemultumiti atat de pretul care a fost oferit pe metrul patrat de teren, cat si din cauza lipsei de transparenta a autoritatilor. Localnicii se mai plang de faptul ca nu au fost informati, ca nu li s-au explicat clar termenele si conditiile exproprierii.
"Aseara am vazut urma lamei de buldozer pe terenul meu, iar azi dimineata m-am trezit ca pamantul este decopertat si se fac lucrari de fundatii pentru autostrada. Nu am fost de acord cu exproprierea pentru ca mi s-a oferit un pret mai mic decat pretul cu care s-au vandut terenuri similare in zona", ne-a declarat stefan Nicolae, care a ramas peste noapte cu doar 2.000 de metri patrati din proprietatea de jumatate de hectar cu deschidere la lac.

Bogdan Ioan, un alt localnic nemultumit din comuna Dascalu, cu o proprietate in Moara Vlasiei,

se plange ca de un an de zile primaria refuza sa-i elibereze orice fel de act pentru teren, motivandu-se ca ar urma o expropriere, desi nu a primit nici un fel de instiintare. Majoritatea locuitorilor din zona au cate o patanie de povestit sau de reclamat in legatura cu exproprierile pentru viitoarea autostrada.
Pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov va fi nevoie de exproprierea a circa 2.500 de proprietari. De altfel, pe tronsoanele unde deja au inceput lucrarile de executie o parte dintre exproprieri au fost facute, singurul impediment pentru accelerarea procedurilor fiind lipsa banilor de la buget.

De-a lungul localitatilor aflate pe portiunea Bucuresti-Moara Vlasiei-Ploiesti, proprietarii de terenuri care nu au acceptat de la bun inceput despagubirea acordata prin hotarare de Guvern se plang de sumele mici acordate in raport cu pretul pietei sau refuza pur si simplu, din principiu, ideea exproprierii. Cu toate acestea, lucrarile la autostrada au inceput chiar si pe terenurile nemultumitilor.

Au schimbat de trei ori traseul
Dinca Nicolae, consilier la Primaria din Stefanestii de Jos, jud. Ilfov, localitate aflata la nici 10 kilometri de Bucuresti, spune ca oamenilor din comuna nu li s-a explicat mare lucru de catre autoritati despre modul in care se vor face exproprierile: "Eu, desi sunt consilier aici in comuna, nu am stiut niciodata cu exactitate pe unde trece autostrada. De 3-4 ori s-a schimbat traseul, in fiecare an se facea cate un PUG (Plan Urbanistic General). Multi sunt nemultumiti de modul in care s-a procedat si de suma oferita pentru despagubire". stefan Nicolae, proprietar de teren cu amplasamentul pe traseul viitoarei autostrazi, afirma ca a aflat de expropriere in anul 2006, din zvonuri, dupa care a primit si o confirmare verbala de la

primarie.

"Abia in primavara acestui an am primit o notificare scrisa prin care eram instiintat sa ma prezint la sediul Consiliului Local cu documentele doveditoare ale proprietatii pentru intocmirea procesului-verbal cu privire la despagubiri. Era si un ultimatum, se preciza ca, daca nu ma prezint, se va emite oricum o hotarare de stabilire a despagubirilor. Am fost si am spus ca nu sunt de acord cu despagubirile. In iunie am fost iarasi convocat la primarie, dar nu era nimeni acolo. Cand sa ies pe poarta, am vazut o masina cu numar de Bucuresti. Am intrebat daca au venit pentru exproprieri si una dintre persoane, cred ca era un avocat, mi-a spus din mers ca voi primi 30 de euro pe metrul patrat. Nici n-am apucat sa mai raspund ca nu accept acest pret si masina a d

emarat in tromba. Cum sa accept 30 de euro pe metrul patrat pentru un teren cu deschidere langa lac, cand pretul obtinut de un vecin al meu a fost de 100 de euro pe metrul patrat?", a povestit Stefan.

Din terenul de 5.000 mp cu deschidere spre lac, stefan Nicolae va mai ramane cu doar 2.000 mp. Suparat, acesta ne duce spre amplasamentul terenului sau si ne explica cum aseara a vazut urma lamei buldozerului pe proprietate, iar dimineata s-a trezit cu utilaje care excavau de zor si turnau fundatii, fara sa fi primit nici o notificare. stefan spera insa ca, printr-un proces deschis impotriva statului, ar putea primi o despagubire dreapta pentru terenul expropriat.

Autoritatile spun ca au organizat consultari publice
O parte dintre proprietarii de terenuri nemultumiti au reclamat la Ministerul Transporturilor modul in care s-a procedat la realizarea exproprierilor, adaugand ca nu ar fi existat nici macar

un aviz al Consiliului Local pentru traseul viitoarei autostrazi. Reprezentantii Ministerului Transporturilor au raspuns sesizarii argumentand ca investitia Autostrada Bucuresti-Brasov s-a avizat, fara observatii, in sedinta Consiliului Interministerial de Avizare a Lucrarilor Publice. In plus, se mai mentioneaza in scrisoarea de raspuns: "Traseul pe raza comunei stefanestii de Jos si pe raza comunei Voluntari a fost stabilit de comun acord cu reprezentantii autoritatilor locale, fiind organizate si consultari publice a caror organizare a fost anuntata prin afisare la primarie".

Petre Ene, directorul de proiect al autostrazii, a declarat ca Ministerul Transporturilor sau Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) nu notifica proprietarii, ci listele cu persoanele expropriate sunt trimise la primarie, unde se afiseaza. "Poate ca pare putin dur sau poate e neplacut, insa listele cu persoanele expropriate se trimit la

primarii, care le afiseaza undeva la vedere. Locuitorii comunei respective au obligatia cetateneasca sa se informeze. Nu se poate aduce ca argument nici faptul ca nu ai fost notificat, nici ca nu ai vazut la primarie listele. Listele cu persoanele expropriate se afiseaza la primarii."

Procedura simpla, complicata de autoritati
Reprezentantii societatilor de avocatura care s-au ocupat de exproprieri au confirmat faptul ca au existat patru variante de trasee pentru autostrada. Cat priveste procedurile propriu-zise de expropriere, avocatii spun ca totul s-a facut conform legii si prevederilor contractuale. "Anuntul privind constructia autostrazii a fost publicat in presa inca din 2006, apoi s-au afisat tabelele la primarii. S-au intrunit comisiile la primarii, proprietarii au fost chemati si s-au intocmit procese-verbale in care acestia au scris daca sunt de acord sau nu cu despagubirile. Proprietarii nu pot spune ca nu au fost instiintati sau ca nu au fost notificati. Fiecare proprietar a fost cautat de noi individual si, daca nu a fost gasit pentru a i se inmana procesul-verbal de la comisie, i s-a trimis prin posta cu o confirmare de primire", a declarat Emil Jaravete, avocat la Societatea civila profesionala Dragomir Toma si Asociatii.

Despre cazurile in care unii proprietari s-au trezit cu lucrari de constructie pe terenuri fara a se fi terminat procedurile de expropriere, avocatul Jaravete a declarat ca avem de-a face cu o situatie de fapt, "firma de avocatura care se ocupa de exproprieri nu are nimic de-a face cu o astfel de situatie, problema urmand sa fie rezolvata intre proprietar si firma de constructii".
Avocatul Dumitru Radescu e de parere ca procedura de expropriere, care conform legii este una simpla, este transformata chiar de autoritati in una complicata prin acordarea unor contracte societatilor de avocatura. "In lege se mentioneaza clar ca toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurii de expropriere si retrocedari se suporta de catre expropriator. Ministerul Transporturilor plateste acum si cheltuielile de cadastru, publicitate imobiliara si altele, la care se adauga si onorariile avocatilor. Totul ar fi fost mai simplu si mai putin costisitor daca s-ar fi decontat direct proprietarilor cheltuielile conform precizarilor din lege", a precizat Radescu.

Despagubiri refuzate

Doina Manaila, primar in comuna Dascalu, localitate in care sunt pe listele de exproprieri 52 de persoane fizice si sase societati comerciale, ne-a declarat ca, "practic, primaria nu are nici un rol direct in derularea procedurilor de expropiere, Consiliul Local ajutand doar cetatenii cu informatii, stabilirea unor legaturi cu Oficiul de Cadastru si nu de putine ori facand cadastrul pentru proprietarii care nu il aveau". De exemplu, primaria din Dascalu a asigurat spatiu pentru ca proprietarii din comuna sa se poata intalni cu reprezentantii biroului de avocatura desemnat de CNADNR pentru procedurile de expropriere. "La aceste intalniri, proprietarii de terenuri au venit de cele mai multe ori cu avocatii lor si au declarat daca sunt de acord sau nu cu primirea sumei pentru expropriere.

La noi in comuna au fost si oameni care si-au ridicat sumele de bani cuvenite pentru exproprieri, au fost si cetateni care nu au fost de acord", a precizat primarul din Dascalu. si in aceasta comuna reprezentantii Consiliului Local au reclamat faptul ca traseul autostrazii a fost modificat de mai multe ori, dar si aspectul ca PUG-ul nu este inca definitivat referitor la traiectoria autostrazii. Sumele oferite pentru despagubiri variaza intre 4,8-12 euro/mp, in timp ce satenii afirma ca valoarea de piata este 5-25 euro/mp si chiar 60 euro in zona lacului. Suprafata totala care va fi expropriata in localitate este de 6 hectare suprafata agricola.

Dan Nastase, proprietar de teren aflat pe lista de expropriati, spune ca a refuzat si participarea la convocarile-intruniri de la primarie, iar altceva nu mai stie pentru ca nu a primit nici o adresa: "Nu ma intereseaza si nu stiu nimic de mersul exproprierilor. Ce-i aia expropriere? Nu sunt de acord cu oferirea unui pret prestabilit, firesc ar fi sa se faca o negociere, iar pretul sa fie apropiat de piata, nu asa, sa ne cheme ca la colectiv la comunisti si sa ne spuna: asta-i pretul fie ca vreti, fie ca nu vreti".

Casa pentru demolare, modernizata
In comuna Moara Vlasiei, pe traseul viitoarei autostrazi se vor expropria proprietati apartinand unui numar de 400 de persoane si un singur imobil va fi demolat. Proprietara Ioana Mihai isi compara casa in care locuiesc cinci persoane cu "un apartament de la oras, cu de toate la interior". Ioana Mihai plange cand vorbeste de demolarea locuintei pentru care a muncit 20 de ani si sustine ca nu a fost informata niciodata oficial despre expropriere, a auzit doar din zvonuri ca va fi demolata pentru a se face loc autostrazii. Culmea, in curtea casei stau stive de materiale de constructii, saci de ciment si un rand de tamplarie noua tip termopan pentru inlocuirea celei vechi din lemn. Sotul Ioanei Mihai spune ca, daca se va oferi un pret corect, ar accepta exproprierea, dar cum nu au fost anuntati oficial, isi vor continua viata ca si pana acum.

Nici la Primaria Moara Vlasiei, pe lista cu persoane care vor fi expropriate prin hotarare de Guvern nu figureaza imobilul familiei Mihai, insa la o verificare amanuntita a documentelor primarul Andrei Filip confirma ca traseul viitoarei autostrazi va trece pe amplasamentul casei respective, dar nu isi poate explica de ce imobilul respectiv, construit pe o suprafata de teren de 900 metri patrati, nu apare inca listat in hotararea de Guvern privind exproprierile din comuna.

» Statul a dat 30 milioane euro
Pentru viitoarea Autostrada Bucuresti-Brasov, exproprierile sunt realizate cu societati de avocatura. Pentru sectorul Bucuresti-Moara Vlasiei suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, iar numarul de proprietati afectate este de 677. Suprafata expropriata pe acest sector pana in prezent este de 17%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Transporturilor.
Pentru sectorul Moara Vlasiei-Ploiesti, suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, exproprierile fiind realizate in proportie de 68%.
Pentru exproprierea terenului aferent celor doua tronsoane, au fost promovate trei hotarari de Guvern, suma totala estimata fiind de 110.947.078 lei (29.507.201 euro), din care pana in prezent s-au platit 14.857.946,72 lei (3.952.000 euro).
Contractul de expropriere pentru segmentul Comarnic-Brasov a inceput in anul 2006. In momentul de fata au fost identificati 608 proprietari, dintre care 200 pe sectorul Comarnic-Predeal si 408 pe sectorul Predeal-Brasov, suprafata de expropriat fiind de 2.783.950 mp.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 14 octombrie 2008

Foto: Romania libera; Andrei Dumitru;

www.romanialibera.ro

marți, 2 septembrie 2008

In cinci ani ar trebui sa construim 2.000 km de autostrazi

Nici un euro din fonduri UE pentru autostrazi

» Traian Basescu acuza reprezentantii Ministerului Transporturilor ca nu au facut demersuri pentru finantarea autostrazilor.

»Desi programul de constructie de autostrazi prevede 2.089 km pana in 2013, pana in prezent in Romania nu exista decat 280 kilometri.

Criticand stadiul proiectelor ce privesc constructia de autostrazi, presedintele Traian Basescu a afirmat ieri, in cadrul intalnirii cu membrii corpului diplomatic, ca "se termina anul 2008 fara sa reusim sa tragem nici un euro (din cele 5,5 miliarde) destinat constructiei de autostrazi, fara sa fi lansat nici un program de constructie de autostrazi, ceea ce ridica o mare problema, care nu este a Bruxelles-ului, ci este a noastra".
In replica, Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat ca a depus cereri de finantare la UE pentru patru tronsoane de autostrada, respectiv Timisoara-Lugoj, Arad-Timisoara, Cernavoda-Constanta si centura la profil de autostrada a Constantei.


Conform programului de constructie de autostrazi elaborat de Ministerul Transporturilor pentru 2007-2013, se prevede ca la finele perioadei sa avem terminati 2.089 kilometri de autostrada. Pana in prezent in Romania s-au finalizat doar 280 de kilometri. Ceea ce inseamna ca in urmatorii 5 ani tara noastra ar trebui sa construiasca anual aproape 400 km de autostrada. Intarzierile sunt cauzate de faptul ca pentru fiecare proiect in parte termenele prevazute pentru etapele premergatoare - studii de fezabilitate, proiecte tehnice, caiete de sarcini, finantare si exproprieri au durat cu pana la 4-5 ani mai mult decat se estimase initial.

"Sigur, este un aspect care tine pur si simplu de Romania, de incompetenta; altfel spus, va trebui sa derulam un efort care sa ajute recuperarea programelor de constructie de autostrazi, de modernizare a cailor ferate cu bani comunitari", a afirmat presedintele. Responsabili din cadrul Comisiei Europene – Departamentul Transporturi – au afirmat, in legatura cu fondurile UE destinate constructiei de autostrazi, ca "suma de 5,5 miliarde euro este suma care poate fi accesata de autoritatile romane pentru constructia de autostrazi pana in 2013".


In total, Romania poate accesa 19 miliarde euro pana in 2013, din care cea mai mare parte revin agriculturii, urmata de transporturi si infrastructura. Aceiasi reprezentanti CE au apreciat insa ca "este aproape imposibil ca Romania sa nu fi primit nici un ban pentru constructia de autostrazi, deoarece Comisia plateste oricum o suma pentru lansarea proiectelor si in nici un caz nu cere si nu verifica vreun studiu de fezabilitate, aceasta sarcina cazand in seama autoritatilor romane". Ca raspuns la afirmatiile lui Traian Basescu, Ludovic Orban a declarat, pentru Mediafax, ca Ministerul Transporturilor a depus cereri de finantare la Uniunea Europeana pentru patru tronsoane de autostrada de pe Coridorul IV de transport paneuropean, respectiv Timisoara–Lugoj, Arad-Timisoara, Cernavoda-Constanta si centura la profil de autostrada a Constantei.
Accesarea fondurilor europene nu a constituit o problema pentru autoritatile romane doar dupa aderare, o buna parte din proiectele cu finantare ISPA fiind reziliate sau intarziate, aspect admis recent si de Eugen Teodorovici, secretar de stat la Finante, intr-un interviu acordat Business Standard.

Finantari
Suma alocata in cadrul Programului Operational Sectorial de Transport este de 5,7 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, potrivit lui Stefan Szobotka, purtatorul de cuvant al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. "Ghidul beneficiarului a fost finalizat abia anul acesta. Din cele 5,7 miliarde euro, doar 2,4 vor fi destinate pentru autostrazi, respectiv dezvoltare regionala. Pentru autostrazi, pe ansamblu, revin 1,7 miliarde euro", a precizat Szobotka. Reprezentantii Ministerului Transporturilor au anuntat ca in prezent sunt in pregatire trei cereri de finantare pentru trei sectoare de autostrazi si sunt deja trimise spre finantare alte cereri pentru lucrari de infrastructura. Pentru un proiect, conditia necesara obtinerii finantarii este finalizarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 septembrie 2008

Foto: Romania libera

www.romanialibera.ro

sâmbătă, 30 august 2008

La patru ani dupa inaugurare: Benzinarii pe A2




Romulus Cristea



La sfarsitul lunii septembrie vor fi puse in functiune primele benzinarii pe traseul Autostrazii Soarelui, la mai bine de patru ani de la inaugurarea acesteia. Primele statii de carburanti vor fi mobile, urmand ca cele fixe sa fie date in folosinta la sfarsitul lunii februarie 2009.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a transmis, ieri, companiilor petroliere OMV, Rompetrol si Petrom contractele privind constructia de benzinarii pe traseul Autostrazii Soarelui, Bucuresti-Cernavoda. Licitatia a fost organizata pentru cinci loturi, fiecare lot cu doua benzinarii.
OMV, Rompetrol si Petrom sunt companiile care pot construi cele 10 benzinarii de pe traseul Autostrazii Bucuresti-Cernavoda. OMV va construi doua benzinarii, in zona kilometrului 66, Rompetrol patru statii, la kilometrii 88 si 139, iar Petrom va opera doua benzinarii, la kilometrul 111. Procedura de atribuire pentru primul lot castigat de OMV a fost suspendata datorita depunerii unei contestatii de catre unul dintre ofertanti.

Potrivit contractului de concesiune, incheiat pe o perioada de maximum 29 de ani, in termen de sase luni de la semnarea contractelor investitorii vor fi obligati sa finalizeze constructia statiilor de distributie a carburantilor.
Directorul general al Rompetrol Downstream, Dan Rosu, a declarat pentru Mediafax ca Rompetrol va instala cele patru statii mobile in termenul prevazut, dupa ce va obtine toate avizele si autorizatiile necesare.

"Noi putem sa instalam statiile mobile si in 48 de ore, dar exista unele formalitati legale si pasi de urmat, adica autorizatii de la consiliile locale si avize privind mediul, dar speram sa le obtinem in termen util", a mentionat Rosu.
Statiile mobile vor avea o capacitate de aproximativ 20.000 litri de carburanti si sunt amplasate pe platforma de beton.
Pentru 2009 se preconizeaza si amenajarea de-a lungul autostrazii a unor cafenele, spatii de alimentatie, hoteluri, parcari si toalete.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 27 august 2008

Foto: Romania libera
http://www.romanialibera.ro/

duminică, 17 august 2008

Autostrada de Cartea Recordurilor: 211 km in 24 de ani




» Din 2007 pana in prezent nu s-a mai construit nici un kilometru la Autostrada Bucuresti-Constanta.

» Desi termenul avansat in 2005 prevedea finalizarea autostrazii in 2008, licitatia pentru ultimul tronson va avea loc abia la sfarsitul anului.

» Pentru sectiunea de autostrada Cernavoda-Constanta investitia este de sapte milioane euro pe kilometru.

Desi a fost inceputa in urma cu un sfert de veac, sub regimul comunist, autostrada care leaga Capitala de litoral ramane inca un vis indepartat. Proiectul autostrazii dintre Bucuresti si Constanta dateaza inca din perioada comunista, din anul 1987, sub regimul Ceausescu fiind inaugurat un tronson de 18 kilometri intre Fetesti si Cernavoda. Lipsa finantarii si haosul legislativ din perioada postdecembrista au facut ca o buna perioada de timp proiectul sa fie abandonat, lucrarile fiind reluate in urma cu zece ani. Constructia autostrazii a continuat cu intreruperi, intreaga portiune de autostrada dintre Bucuresti si Cernavoda fiind data in folosinta abia in aprilie 2006. Din 2007 pana in prezent nu s-a mai construit nici un kilometru la autostrada A2 (cunoscuta si sub numele de Autostrada Soarelui). Pentru realizarea ultimei portiuni de autostrada dintre Cernavoda si Constanta, licitatia pentru adjudecarea lucrarilor ar putea avea loc in luna octombrie 2008, data care fusese anuntata ca limita pentru finalizarea integrala a lucrarilor de catre ministrul Transporturilor in 2005.

Lucrarile incep in 2009
Pentru constructia tronsonului de Autostrada Cernavoda-Constanta investitia anuntata este de 354 milioane euro. Raportand la lungimea sectiunii (circa 51 kilometri), rezulta un pret pe kilometru realizat de autostrada de circa 7 milioane euro. Pentru comparatie, realizarea unui kilometru de autostrada in Croatia, pe un tronson dificil care traverseaza 40% zona muntoasa, a costat doar 4,1 milioane euro, iar in Bulgaria tronsoane de autostrada au fost realizate si la un pret mediu de 2 milioane euro/km.
Autostrada Cernavoda-Constanta va fi impartita in doua tronsoane la care se va lucra simultan: Cernavoda-Medgidia (19 km) si Medgidia-Constanta (31,8 km). Lucrarile propriu-zise de constructie vor incepe, teoretic, in primavara lui 2009, iar durata de realizare a autostrazii va fi de 24 luni. Primul tronson, Bucuresti-Fundulea, a costat 40,7 milioane euro, al doilea, Fundulea-Lehliu, 68 milioane euro, iar al treilea, Lehliu-Drajna, 84 milioane euro. Primele trei tronsoane totalizeaza 106 km. Costul realizarii celui de-al patrulea tronson, Drajna-Fetesti (36 km), al Autostrazii Soarelui s-a ridicat la 67 milioane euro, bani veniti din fonduri ISPA si de la Guvern. Modernizarea sectiunii Fetesti-Cernavoda (18 km) din Autostrada Bucuresti-Constanta a fost terminata in urma unei investitii de 39,94 milioane euro.

Exproprierile, incluse in pret
Diferentele foarte mari de pret pentru kilometrul de autostrada construit in Romania, comparativ cu lucrari similare realizate in alte tari europene, sunt explicate de reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale prin faptul ca valorile estimate ale proiectelor in Romania includ si cheltuielile pentru exproprieri. Cristian Duica, director general adjunct al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), considera ca "nu se pot face comparatii cu valoarea altor proiecte, mai ales cand in calcul (de exemplu pentru autostrada din Croatia) nu s-au inclus exproprierile". Pretul de circa 7 milioane euro/kilometru pentru tronsonul Cernavoda-Constanta este explicat de specialistii CNADNR prin dificultatile ce se vor intampina la excavari din cauza solului dobrogean si prin "lucrarile de arta" (poduri, podete, viaducte) care se vor realiza pe aceasta portiune.

Intrerupere de doi ani
Oficialii din Ministerul Transporturilor motiveaza intarzierile mari la constructia autostrazilor in special prin intreruperea lucrarilor survenite in perioada 2005-2006, dar si prin lipsa finantarii si problemele juridice ivite la exproprieri. "In perioada mandatului fostului ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre, lucrarile la drumuri au fost oprite. In 2005, desi se aflau in diverse stadii de executie, iar mai multe proiecte si contracte se aflau in derulare, s-a dat ordin de sistare a constructiilor. La fel s-a intamplat in cazul contractului cu Bechtel si la Autostrada Bucuresti-Constanta etc. Apoi, nu trebuie uitat ca in 2005 au fost mai multe inundatii mari, care au distrus infrastructura si unele lucrari incepute, iar acestea ar fi trebuit sa fie refacute. Lucrarile s-au reluat partial in prima parte a anului 2006, cu alte echipe, cu alti oameni, cu modificari de proiecte", a declarat Cristian Duica.

» Autostrada-centura pentru Constanta
Autostrada Cernavoda-Constanta face parte din Coridorul IV Transeuropean. Autostrada va completa legatura intre Bucuresti si litoralul Marii Negre. Impreuna cu varianta de ocolire a Municipiului Constanta, care va avea profil de autostrada (proiectata pentru o viteza de deplasare a autovehiculelor de 140 km/h), Autostrada Cernavoda-Constanta va spori accesibilitatea regiunii Constanta. Totodata, aceasta cale europeana va imbunatati legaturile de transport spre coasta de vest a Marii Negre, reducand durata de deplasare si traficul din zonele urbane alaturate. Varianta de ocolire a orasului Constanta este finantata de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si de Guvernul Romaniei. Costurile estimate pentru realizarea autostrazii in lungime de 22,2 kilometri, impreuna cu infrastructura asociata, vor fi de circa 145 milioane euro. Lucrarile vor incepe probabil spre sfarsitul anului, pentru finalizare fiind stabilit anul 2011.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 24 iulie 2008

Foto: Romania libera

www.romanialibera.ro

duminică, 8 iunie 2008

26 de firme ataca CFR-ul


Romulus Cristea

» Aproape un sfert din transportul de marfa pe calea ferata din Romania este acoperit de operatorii de transport feroviar (OTF) privati.

Trenurile private de calatori au aparut in momentul in care Societatea Nationala CFR SA a anuntat, in 2004, scoaterea la licitatie a 3.000 km de cai ferate secundare, catalogate ca nerentabile. O parte din aceste linii ferate au fost preluate de transportatori feroviari privati sau de companii de profil infiintate de intreprinderi care aveau unitati de productie in zonele respective. Transportul de calatori asigurat de companii private se dezvolta de la an la an, traseele deservite ajungand in majoritatea regiunilor tarii. Pe piata transportului feroviar de persoane, pe langa Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori mai activeaza companiile Regio Trans, Servtrans Invest SA si Regional Cluj-Napoca.

Locomotive modernizate
"Atat la transportul de marfa, cat si la cel de calatori folosim fie vagoane si locomotive proprii, fie inchiriate. In cazul companiei noastre specializate pe transportul de marfa, din 100 de locomo-tive utilizate, doar patru sunt inchiriate. Locomotivele pe care le cumparam sunt modernizate de firme specializate si ajung la standarde de functionare deosebite. La fel, vagoanele de marfa sunt noi, cumparate de firma", a declarat Sorin Zbengheci, marketing manager la Servtrans Invest, companie care isi desfasoara activitatea pe circa 98% din sistemul de transport feroviar roman si asigura transportul a 6% din totalul de marfa.


Pentru transportul de calatori, Regio Trans, companie privata care a solicitat de la AFER acordarea certificatului de siguranta pentru o linie interoperabila (magistrala de cale ferata pe care pot circula trenuri in trafic international), foloseste automotoare cumparate din Franta. Trenurile companiei acopera trasee care insumeza 537 km, devenind un concurent pentru CFR Calatori. Recent, Regio Trans a pus in functiune un tren accelerat pe ruta Brasov-Constanta, dotat cu instalatie de climatizare si minibar. "Pentru reparatii si revizii sunt folosite depourile private. Pentru piesele utilizate trebuie sa existe acordul tehnic, inlcusiv pentru vopsea si chit daca este nevoie. Trenurile private de calatori, omologate de Autoritatea Feroviara Romana (AFER), trebuie sa indeplineasca toate conditiile europene privind transportul", a precizat Marius Olaru de la RegioTrans Brasov – operator privat de calatori din 2005. In Romania exista 3 operatori feroviari privati pentru transportul de calatori si 23 de operatori privati pentru transportul de marfa.

Costuri
» Bilete la Acelasi pret
Pretul unui bilet de calatorie cu un tren privat este acelasi ca la CFR Calatori. Operatorii de transport feroviar privati emit legitimatii de calatorie la casele proprii sau in tren. In unele cazuri, daca statia CFR are casier, dar calatorii solicita legitimatii de calatorie in tren, la urcarea din acea statie, acestia vor fi taxati dublu fata de tariful practicat pentru zona kilometrica solicitata. Periodic se desfasoara actiuni de control impreuna cu politia TF si Jandarmeria, iar calatorilor prinsi fara bilet li se aplica amenzi. Traseele trenurilor particulare figureaza in "Mersul trenurilor".

» In Romania exista trei operatori privati pentru transportul de calatori.
Foto: Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 9 iunie 2008

duminică, 18 mai 2008

Pasajul subteran de la Baneasa, intarziat cu un an

Desi autoritatile au promis ca pasajul de la intrarea pe DN1 va fi gata in noiembrie 2007, apoi in aprilie 2008, lucrarile abia incep

Romulus Cristea

Cei peste 16.000 de soferi care parcurg zilnic portiunea soselei Bucuresti-Ploiesti, intre Herastrau-Podul Baneasa si Aeroportul Baneasa, in drum spre DN1, au parte de nervi intinsi la maximum din cauza ambuteiajelor si zecilor de minute de asteptare la cozile de la semafoare. Autoritatile au promis ca vor rezolva problema si vor construi un pasaj subteran. Au dat si doua termene de finalizare a pasajului: noiembrie 2007 si aprilie 2008. Iata insa ca abia in aceasta luna conducerea Ministerului Transporturilor a dat, in sfarsit, ordinul de incepere a lucrarilor la pasaj. santierul ar urma sa fie deschis la suprafata incepand, cel mai probabil, cu luna iulie. Lucrarile se vor efectua fara a opri total circulatia, insa cel putin o banda de circulatie pe sens va fi inchisa.
Noul nod de strangulare care va aparea pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pe durata sapaturilor la pasaj va ingreuna, timp de cel putin un an, si mai mult circulatia in zona. Doar in perioada septembrie-octombrie circulatia va fi oprita total pe durata a una-doua zile, soferii urmand sa aleaga variante ocolitoare pentru a intra pe DN1. Responsabilii din Primaria Capitalei si cei din Transporturi spera ca fluidizarea traficului pe soseaua Bucuresti-Ploiesti sa se produca cel mai devreme in mai 2009. Pasajul subteran, cu o lungime totala de 1.300 metri, face parte dintr-un proiect care include si doua pasaje de suprafata din zona comerciala Baneasa, intregul ansamblu avand rolul de a fluidiza traficul pe DN1.

Miile de soferi aflati in drum spre DN1, catre Aeroportul Otopeni sau statiunile montane, sunt prinsi, pe portiunea cuprinsa intre Podul Baneasa si Aeroportul Otopeni, in ambuteiaje si stationari la stopuri care dureaza zeci de minute. Autoritatile au promis inca de la inceputul anului trecut rezolvarea acestei situatii prin construirea unui pasaj subteran la Baneasa, pentru care s-au anuntat doua termene de finalizare: noiembrie 2007, apoi aprilie 2008.
Promisiunile au ramas neonorate, iar traficul din zona se desfasoara cu tot mai mare greutate. Abia in aceasta luna, responsabilii din Ministerul Transporturilor au dat ordinul oficial de incepere a lucrarilor de santier, ceea ce inseamna insa ca haosul din zona se va prelungi cel putin un an. In plus, soferii vor avea parte de un nou calvar: in luna iulie incep lucrarile de suprafata la pasajul subteran, santierul care va aparea in zona va ingreuna si mai mult traficul, o banda de circulatie pe fiecare sens urmand sa fie blocata pentru lucrari.

Santierul invizibil
Pe portiunea soselei Bucuresti-Ploiesti cuprinsa intre Podul Baneasa si Aeroportul Otopeni, unde prin proiect se prevede construirea pasajului subteran, in prezent nu exista nici un semn ca s-ar desfasura vreo lucrare de santier. Un put imens cu peretii betonati, plin de apa si gunoaie, ingradit de un gard de sarma, este singurul indiciu ca in urma cu cateva luni au fost realizate niste lucrari. Exista si un panou imens de tabla, pe care sunt mentionate lucrarile de fluidizare a traficului, prin doua pasaje supraterane, efectuate de firma portugheza Lena pe DN1, in perioada 2005-2007, fara mentionarea pasajului subteran.
In februarie 2007, fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu a propus Guvernului inceperea lucrarilor la pasajul din Baneasa, sustinand ca, daca constructia ar incepe pe 1 martie 2007, aceasta ar putea fi terminata pe 1 decembrie 2007. Problema care s-a pus la acea data a fost daca pentru lucrari va fi organizata o licitatie sau daca firma Lena, care construia cele doua pasaje supraterane de pe DN1, va angaja si lucrarile de la pasajul subteran Baneasa. In luna mai 2007, actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, anunta ca lucrarile la pasajul subteran vor incepe pe 1 septembrie 2007.
In octombrie 2007, conducerea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) afirma ca in noiembrie 2007 se va deschide santierul de la Baneasa, iar lucrarile nu vor fi afectate de venirea iernii, acestea desfasurandu-se in subteran. Tot atunci a fost anuntata si data finalizarii lucrarilor: 1 iulie 2008.
In mai 2008, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a anuntat ordinul dat de incepere a lucrarilor.

Noul termen
Pasajul aflat la intersectia Bulevardului Aerogarii cu Bulevardul Ion Ionescu de la Brad face parte din proiectul de fluidizare a traficului pe DN1, intre km 8±100 si km 17±100.
Lungimea totala a obiectivului prevazuta in proiect este de 1,259 km, lungimea pasajului subteran fiind de 79 m. Valoarea investitiei este de 44,5 milioane de lei (12,13 milioane euro), fondurile fiind asigurate integral de la bugetul de stat.
Antreprenorul general al lucrarii, S.C. Lena Enghenharia e Construcoes S.A., a primit ordinul de incepere a lucrarilor pe data de 5 mai 2008, iar pe data de 14 mai 2008 CNADNR a predat amplasamentul lucrarii.
Lucrarile la pasaj au inceput, in prezent derulandu-se relocarea retelei edilitare. Perioada de executie a lucrarii este de 12 luni, iar termenul de garantie e de 24 de luni.
Pasajul subteran de la Baneasa face parte dintr-un pro-iect de fluidizare a traficului pe DN1, care cuprinde si doua pasaje denivelate supraterane (din zona spatiilor comerciale de pe soseaua Bucuresti-Plo-iesti), finalizate in prezent. Costul total al lucrarilor se va ridica la 45 milioane de euro. Prin acest proiect gandit unitar, insa lucrat pe portiuni din cauza traficului intens, s-a urmarit ca, incepand de la Piata Presei Libere pana la Ploiesti, autovehiculele sa poata circula fara a mai opri la semafoare. Portiunea de drum care cuprinde cele trei pasaje (subterane si supraterane) apartine Primariei Municipiului Bucuresti. Ministerul Transporturilor prin CNADNR executa lucrarile dupa finalizare, urmand sa le predea Capitalei.


"Eu stiu ca se lucreaza"
Razvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei, ne-a declarat ca, din informatiile pe care le are, in prezent se lucreaza la pasajul subteran Baneasa: "Din cate stiu eu, acolo au inceput lucrarile, se fac carotaje, relocari ale retelei edilitare si alte lucrari pregatitoare". La fel, desi nu exista vreun semn de activitate in zona, angajatii CNADNR sustin ca se lu-creaza: "S-au efectuat lucrari de relocare a retelei edilitare si altele, dar activitatile nu sunt vizibile pentru ca se fac in subteran. Acum exista utilaje specializate, nu mai este nevoie de decopertari pe suprafete mari ca in trecut". La observatia noastra ca, vizitand zona, am vazut ca toate canalele de utilitati inca poarta sigiliile de la Summitul NATO care s-a desfasurat in perioada 2-4 aprilie, replica din partea unor angajati CNADNR a fost: "Da, incepand cu 20 martie si pe durata Summitului NATO lucrarile au fost intrerupte. Acum se reiau lucrarile, incep in curand, vor continua". Ingrijorarile privind intreruperea lucrarilor (neincepute de fapt la pasaj) i-a cuprins pe cei din CNADNR inca din noiembrie anul trecut, cand conducerea a anuntat ca nu se va putea lucra la pasaj in perioada 20 martie-10 aprilie 2008.
Razvan Murgeanu afirma ca in momentul cand va fi finalizat si pasajul subteran de la Baneasa traficul in zona va fi fluidizat: "Rezultatele acestui proiect vor deveni vizibile dupa ce intreg ansamblul de pasaje de pe DN1 va functiona unitar. Ce este sigur, traficul va fi fluidizat, se va circula fara blocaje mari in trafic, ca in prezent, pentru ca semafoarele vor fi desfiintate pe Bucuresti-Plo-iesti, insa va ramane in continuare problema numarului mare de autovehicule".

Banda blocata
Lucrarile propriu-zise la pasajul subteran se vor vedea la suprafata incepand cu luna iulie. Se va lucra in sistem de sapaturi cu pereti mulati, decopertarea facandu-se pe portiuni. Pentru a nu bulversa total circulatia, pe durata lucrarilor nu vor fi ocupate decat o banda pe fiecare sens de circulatie, precum si o portiune din trotuare. Autovehiculele vor putea circula in ambele sensuri pe doua benzi pe durata lucrarilor de santier.
In perioada septembrie-octombrie, pe durata a una-doua zile, circulatia pe portiunea soselei Bucuresti-Ploiesti va fi intrerupta pentru efectuarea unor lucrari utilitare. "Cel mai probabil, cele doua zile de intrerupere totala a traficului intre Podul Baneasa si Aeroportul Baneasa vor fi intr-o sambata si duminica. Conducatorii auto vor avea la dispozitie rute ocolitoare, atat pe la Casa Presei, cu iesire prin str. Constantin Dobrogeanu Gherea, apoi Bdul Ion Ionescu de la Brad sau prin Bdul Elena Vacarescu-Bdul Aerogarii-DN1. Vor fi anuntate din vreme variantele ocolitoare si se vor efectua lucrari de reabilitare pe unele strazi care vor prelua traficul ocolitor (de exemplu, pe str. Constantin Dobrogeanu Gherea vor trebui efectuate lucrari de reparatii pentru a se putea circula)."

41 de exproprieri
Pentru a putea demara lucrarile la pasajul subteran din Baneasa au fost dispuse exproprieri de terenuri in cazul a 41 de proprietari, atat persoane fizice, cat si juridice. Procedurile de expropriere au inceput la finalul anului trecut pentru suprafetele de terenuri situate de o parte si de alta a tronsonului soselei Bucuresti-Ploiesti unde se va construi pasajul.

"Intr-o saptamana se vor finaliza toate exproprierile. Din 41 de proprietari, mai sunt patru-cinci cazuri. Mai avem de finalizat exproprierile la portiuni de terenuri apartinand Primariei Sectorului 1, Primariei Sectorului 3, unei televiziuni particulare, Autoritatii Aeronautice si unui institut de proiectari. Nu sunt probleme deosebite, au mai ramas de expropriat 1.200 metri patrati. Lucrarile de santier vor deveni in curand vizibile la suprafata. Circulatia nu va fi intrerupta in totalitate decat pe perioada a una-doua zile in toamna acestui an."

Foto:Andrei Dumitru/Romania libera
Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 mai 2008
www.romanialibera.ro

miercuri, 23 aprilie 2008

Autostrada Bucuresti-Brasov – nepasare pe 6 benzi

Dupa aproape un an, lucrarile la magistrala rutiera cu termen de finalizare In 2009 nu au depasit faza organizarii de santier

Romulus Cristea

La aproape un an de la inceperea lucrarilor la Autostrada Bucuresti-Brasov, nu exista nici un metru de drum finalizat. Termenul optimist de incheiere a lucrarilor in 2009, pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti, anuntat saptamana trecuta de ministrul Transporturilor, nu va putea fi nicidecum respectat in conditiile actuale: lipsa de finantare, modificarea unor solutii tehnice din proiectul initial la cererea unor autoritati locale, nefinalizarea exproprierilor, lipsa unor avize si autorizatii etc. Proiectul de dezvoltare al autostrazii prevede patru tronsoane de lucru pe o lungime de aproximativ 164 kilometri, distanta care ar putea fi parcursa cu automobilul in doar o ora si jumatate.



Daca pentru primele doua portiuni cuprinse intre Bucuresti si Ploiesti se mai poate discuta de anumite stadii incipiente ale lucrarilor, pentru tronsonul III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai analizeaza rentabilitatea proiectului, fiind foarte probabil sa nu se angajeze lucrari de construire, iar pentru tronsonul IV (Comarnic-Brasov) s-a ales varianta unui contract de concesiune de lucrari si servicii a carui definitivare ar putea dura cativa ani. In actualul ritm de lucru la autostrada (pe santiere activitatile sunt reduse la minimum din lipsa de finantare), specialistii in lucrari de infrastructura sustin ca un proiect de asemenea amploare nu poate fi terminat inainte de 2013.

Constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov a fost considerata de autoritati ca un proiect deosebit de important, finalizarea acestui drum permitand parcurgerea distantei dintre Capitala si orasul de la poalele Tampei in doar o ora si jumatate. Aflata in faza de proiect inca din anul 2000, inceperea lucrarilor a intarziat an de an din cauza lipsei finantarii.

Anul trecut, in iunie a fost dat in sfarsit ordinul de incepere a lucrarilor, reprezentantii Ministerului Transporturilor fiind foarte optimisti in ceea ce priveste termenul de finalizare. Nu mai devreme de sfarsitul saptamanii trecute, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, declara ca cel putin pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti al autostrazii termenul de finalizare va fi anul 2009. Previziunile oficialilor nu au luat insa in calcul lipsa fondurilor (de exemplu, pentru portiunea de drum Moara Vlasiei-Ploiesti, constructorul a primit doar 3% din suma necesara finalizarii lucrarii), faptul ca exproprierile nu sunt incheiate, iar pentru mai multe localitati aflate pe traseu se vor dispune modificarile tehnice ale proiectului. Specialistii in lucrari de infrastructura afirma ca in conditiile actuale, cel mai probabil, finalizarea intregii lucrari la autostrada se va petrece prin 2013. Din lipsa de bani, pe santierele aflate de-a lungul traseului autostrazii se sta, nimeni nu munceste, iar utilajele sunt oprite.

Vlasia, nu Moara Vlasiei
Pentru a verifica la fata locului stadiul lucrarilor la autostrada, am solicitat Directiei de Comunicare de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sa ne indice santierele si punctele de lucru ale constructorilor. Am fost asigurati ca se lucreaza cu spor in localitatea Moara Vlasiei, iar un constructor italian si-a amenajat un punct de lucru in comuna stefanesti.
De cum am sosit in Moara Vlasiei, primarul comunei, Ion Radu, ne-a spus ca este vorba de o confuzie si a mai fost nevoit in trecut sa dea dezmintiri ziaristilor in legatura cu existenta vreunui santier pe teritoriul comunei: "Se face mereu o confuzie, la noi in comuna nu s-a deschis inca nici un santier. E vorba de Vlasia, acolo s-au inceput niste lucrari la autostrada, e undeva spre Snagov. La noi lucrurile sunt tergiversate de luni de zile, tot asteptam sa se deschida un santier, pentru ca toti cei din comuna dorim acest lucru". Primarul Radu ne spune care sunt problemele legate de autostrada ce ar urma sa treaca si prin comuna: "Am fost invitati, in urma cu cateva zile, la Ministerul Transporturilor pentru a discuta problema autostrazii. S-au dat bani pentru definitivarea Planurilor de Urbanism General, insa exista o problema in acordarea avizelor chiar de catre CNADNR. Noi vrem sa inceapa odata lucrarile pentru ca ar fi o mina de aur pentru locuitorii comunei: s-ar dezvolta mult zona si localnicii ar avea de lucru".

Despagubiri sub pretul pietei
In comuna Moara Vlasiei, primaria si firma de avocatura care se ocupa de exproprieri au convocat o adunare cu locuitorii comunei care vor fi afectati de deschiderea santierului pentru autostrada. In comuna Moara Vlasiei vor fi expropriati de terenuri aproximativ 100 de cetateni si se pune problema demolarii unei singure case. "Propunerile facute localnicilor au fost sub pretul pietei, s-au oferit circa 4 euro pe metru patrat, in conditiile in care terenurile in zona se vand cu 12-20 euro/mp si ajung chiar la 60 euro/mp in zona lacului. Oamenii sunt de acord cu exproprierile, dar sa se ofere un pret corect", a precizat primarul comunei. Iona Mihai, proprietara casei care urmeaza sa fie demolata, spune ca nici macar nu a fost convocata la intalnirea cu firma de avocatura. Plange in timp ce vorbeste cu noi si spune ca ar fi de acord cu demolarea doar daca i se ofera un pret corect pe gospodarie: "Am muncit 20 de ani de zile sa ne facem casa asta. Inauntru e ca un apartament de la oras, avem de toate. Unde sa ne ducem daca ne demoleaza? In casa mai stau trei copii si un nepot".

"N-au mai lucrat nimic de anul trecut"
Ferma Vlasiei e o localitate unde localnicii nu stiu cui apartin din punct de vedere teritorial. Ferma Vlasiei este o intindere de 550 de hectare, o fosta ferma a Partidului Comunist care producea alimente pentru familia Ceausescu. Unii localnici spun ca aceasta ferma este impartita in doua, jumatate tine de comuna Ghermanesti, jumatate de Regia de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS).

Aici am gasit o organizare de santier. Pe panoul de identificare era trecut termenul de finalizare pentru un tronson cuprins intre km 19,5 si 31,6 ca fiind 36 de luni. Inca de la intrarea pe santier, in loc de "buna ziua", suntem intampinati cu "Nu e voie!". Insistam sa discutam cu cineva. Pe santier, toate utilajele erau oprite, muncitorii stateau inchisi prin baraci. Un angajat ne-a spus totusi: "Se lucreaza! Azi-noapte am turnat betoane!". Curiosi, am intrebat unde si din acest moment ni s-a comunicat ca nu mai putem discuta decat cu reprezentantii biroului de consultanta. Insa nici acestia nu au dorit sa ofere alte amanunte, comunicandu-ne ca trebuie sa avem un fel de adeverinta stampilata de la biroul de presa al Ministerului Transporturilor (MT) pentru a putea continua dialogul. Degeaba i-am explicat persoanei de la celalalt capat al firului ca nu suntem angajatii MT.
Curiosi sa aflam unde s-au turnat cu o noapte in urma betoane, am intrebat localnicii care ne-au spus: "Astia nu au mai lucrat nimic din vara anului trecut. Lucrarile sunt aceleasi ca la inceput, din cand in cand vin niste sefi, e putina agitatie pe santier, dar in rest, nimic". Singurele operatiuni efectuate in zona sunt cateva sute de metri liniari de lucrari de decopertare, aplicarea de materiale de umplutura si betonari, dar nici o bucata de drum complet terminata.

La Stefanesti s-au instalat italienii
In localitatea stefanesti, aflata pe traseul primului tronson al viitoarei autostrazi, o firma italiana si-a instalat un punct de lucru. Consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi a castigat licitatia pentru constructia primului tronson al autostrazii Bucuresti-Ploiesti, de 19,5 kilometri, cu o oferta de 514,6 milioane lei (circa 154 milioane euro). Conform unui act aditional incheiat cu CNADNR, constructorul a inceput proiectarea inainte de predarea amplasamentelor. Reprezentantii constructorilor italieni au refuzat categoric sa discute cu noi, facandu-ne semne disperate cu mainile, de la cativa zeci de metri, pentru ca nu cumva sa intram in incinta. De asemenea, la primaria din stefanestii de Jos nimeni nu stia nimic, nici despre posibile exproprieri, nici despre un eventual termen de finalizare a lucrarilor. Unul dintre localnici ne-a spus ca in urma cu cateva zile a disparut si panoul de la punctul de lucru unde erau indicate termenele de finalizare a lucrarii.

Patru tronsoane
Viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov este impartita in patru tronsoane: Bucuresti-Moara Vlasiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploiesti-Comarnic si Comarnic-Brasov. Lungimea totala a autostrazii ar urma sa fie de aproximativ 164 km. Pe fiecare tronson s-au ivit diverse probleme de proiectare. Astfel, pe tronsonul I, in comuna Voluntari i stefanesti, desi proiectul a fost in dezbatere publica, autoritatile locale solicita schimbarea unor solutii tehnice.

In Voluntari primaria doreste constructia unui pasaj suprateran si amenajarea unui sens giratoriu pe str. Popasului. Tot pe tronsonul I, o alta problema aparuta este legata de un aviz de mediu pentru Padurea Surlari, unde exista specii de pasari ocrotite. Peste noapte in zona a fost declarat, exact pe o portiune unde trecea autostrada, un sit protejat – Natura 2000. Pentru portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti, descarcarea unor situri arheologice constituie un alt obstacol, ca, de altfel, si suma primita de constructori de doar 3% din suma necesara pentru finalizarea lucrarilor.
In cazul tronsonului III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai discuta despre rentabilitatea proiectului, iar pentru tronsonul Comarnic-Brasov, extrem de dificil din cauza lucrarilor de arta (poduri, podete, viaducte), din kilometru in kilometru lucrarile se vor face in regim de concesionare pentru lucrari de proiectare, finantare, construire, operare si intretinere.
Specialistii afirma ca intreaga autostrada Bucuresti-Brasov nu va putea fi terminata mai devreme de anul 2013.


CENTURA BUCURESTIULUI
Gata peste 4 ani
Reprezentantii Ministerului Transporturilor au afirmat la finalul anului trecut ca Bucurestiul va avea doua sosele de centura concentrice, ambele cu profil de autostrada. Actuala centura ar urma sa fie reabilitata si marita cu inca o banda pe fiecare sens, iar a doua centura se va afla la circa 10 kilometri de prima, va avea o lungime de circa 100 km, iar lucrarile vor incepe dupa terminarea exproprierilor. Daca initial pentru a doua centura se anuntase termenul de finalizare 2010, recent ministrul Transporturilor a anuntat ca lucrarile vor dura aproximativ trei ani si jumatate.


In prezent, la primul inel al centurii (cu o lungime de 64 km) se lucreaza doar la asfaltarea unei portiuni aflate in apropierea Autostrazii Bucuresti-Constanta, responsabili din Ministerul Transporturilor afirmand ca nu se va pune deocamdata problema largirii acesteia cu inca o banda pe fiecare sens pana cand nu se vor finaliza lucrarile de asfaltare. Foarte probabil, in acest an nu vor incepe nici lucrarile la inelul II al centurii, nici largirea cu inca doua benzi a actualei sosele de centura.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 22 aprilie 2008

www.romanialibera.ro