Se afișează postările cu eticheta Brasov. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Brasov. Afișați toate postările

joi, 22 octombrie 2009

Runda de prelungiri la negocierile pentru autostrada din Carpati

» Contractul de concesiune pentru tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov ar putea fi incheiat la sfarsitul anului, a anuntat ieri ministrul de resort, Radu Berceanu. Prelungirea negocierilor dintre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) si consortiul castigator se datoreaza unor probleme legate de termenele de finalizare.

Romulus Cristea


Incheierea contractului de constructie prin concesiune a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov se va putea realiza la sfarsitul anului, a declarat joi ministrul Transporturilor. Prelungirea termenului de negocieri cu cateva luni a fost anuntat dupa ce, in urma cu o luna si jumatate, tot ministrul Berceanu estimase ca semnarea efectiva a contractului de concesiune pentru proiectarea, finantarea, constructia si operarea Autostrazii Comarnic-Brasov va fi la sfarsitul lunii septembrie.
"Consortiul a castigat contractul in primavara si de atunci nu mai terminam negocierile. Problemele sunt legate de felul in care doresc sa puna oferta in contract. Este vorba de termene si sper ca spre sfarsitul anului sa incheiem contractul", a spus ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, la conferinta "Romania Construct Forum 2009".

Lucrarile incep din 2010 si dureaza patru ani
Licitatia pentru construirea prin concesionare a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov a fost castigata, in luna mai, de consortiul format din companiile Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions SA, Vinci Construction Grand Projets SAS si Aktor SA, valoarea contractului fiind de 1,5 miliarde euro.
Tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov va avea o lungime de 58 kilometri si vor fi realizate 57 de poduri, pasaje, viaducte si tuneluri. Autostrada va fi data in concesiune pe 30 de ani. Constructorul isi va putea recupera valoarea investitiei fie din taxa de autostrada, daca Guvernul va decide plata unei taxe, sau din alocatii de la bugetul de stat, in cazul in care circulatia pe viitoarea autostrada A3 nu va fi taxata.
Lucrarile de constructie pe segmentul de 58 de kilometri vor incepe in 2010 si vor dura patru ani. Dupa expirarea termenului de concesiune de 30 de ani, statul are posibilitatea sa prelungeasca perioada de administrare a autostrazii, sa preia administrarea prin Compania de Autostrazi ori sa organizeze o noua licitatie. Tronsonul Comarnic-Brasov face parte integranta din proiectul Autostrazii Bucuresti- Brasov, lucrarile de constructii fiind demarate in urma cu mai bine de doi ani si jumatate, insa nici pana in prezent nu exista vreun kilometru circulabil.
Reprezentantii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii sustin insa ca de anul viitor, incepand din iunie-iulie, daca vor exista finantarile necesare, se va putea circula pe toata portiunea Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 octombrie 2009
Foto: Romania libera

marți, 14 octombrie 2008

Ruleta exproprierilor pe traseul Autostrazii Bucuresti-Brasov


» Proprietarii de terenuri sunt nemultumiti de pretul platit de stat la expropriere.

» O parte dintre primarii nu pot face planul de urbanism deoarece nu cunosc traseul autostrazii.

» Autoritatile complica prin contracte acordate societatilor de avocatura procedurile de expropriere care, conform legii, sunt simple si clare.

Proprietarii ale caror terenuri vor fi expropriate pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov sunt nemultumiti atat de pretul care a fost oferit pe metrul patrat de teren, cat si din cauza lipsei de transparenta a autoritatilor. Localnicii se mai plang de faptul ca nu au fost informati, ca nu li s-au explicat clar termenele si conditiile exproprierii.
"Aseara am vazut urma lamei de buldozer pe terenul meu, iar azi dimineata m-am trezit ca pamantul este decopertat si se fac lucrari de fundatii pentru autostrada. Nu am fost de acord cu exproprierea pentru ca mi s-a oferit un pret mai mic decat pretul cu care s-au vandut terenuri similare in zona", ne-a declarat stefan Nicolae, care a ramas peste noapte cu doar 2.000 de metri patrati din proprietatea de jumatate de hectar cu deschidere la lac.

Bogdan Ioan, un alt localnic nemultumit din comuna Dascalu, cu o proprietate in Moara Vlasiei,

se plange ca de un an de zile primaria refuza sa-i elibereze orice fel de act pentru teren, motivandu-se ca ar urma o expropriere, desi nu a primit nici un fel de instiintare. Majoritatea locuitorilor din zona au cate o patanie de povestit sau de reclamat in legatura cu exproprierile pentru viitoarea autostrada.
Pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov va fi nevoie de exproprierea a circa 2.500 de proprietari. De altfel, pe tronsoanele unde deja au inceput lucrarile de executie o parte dintre exproprieri au fost facute, singurul impediment pentru accelerarea procedurilor fiind lipsa banilor de la buget.

De-a lungul localitatilor aflate pe portiunea Bucuresti-Moara Vlasiei-Ploiesti, proprietarii de terenuri care nu au acceptat de la bun inceput despagubirea acordata prin hotarare de Guvern se plang de sumele mici acordate in raport cu pretul pietei sau refuza pur si simplu, din principiu, ideea exproprierii. Cu toate acestea, lucrarile la autostrada au inceput chiar si pe terenurile nemultumitilor.

Au schimbat de trei ori traseul
Dinca Nicolae, consilier la Primaria din Stefanestii de Jos, jud. Ilfov, localitate aflata la nici 10 kilometri de Bucuresti, spune ca oamenilor din comuna nu li s-a explicat mare lucru de catre autoritati despre modul in care se vor face exproprierile: "Eu, desi sunt consilier aici in comuna, nu am stiut niciodata cu exactitate pe unde trece autostrada. De 3-4 ori s-a schimbat traseul, in fiecare an se facea cate un PUG (Plan Urbanistic General). Multi sunt nemultumiti de modul in care s-a procedat si de suma oferita pentru despagubire". stefan Nicolae, proprietar de teren cu amplasamentul pe traseul viitoarei autostrazi, afirma ca a aflat de expropriere in anul 2006, din zvonuri, dupa care a primit si o confirmare verbala de la

primarie.

"Abia in primavara acestui an am primit o notificare scrisa prin care eram instiintat sa ma prezint la sediul Consiliului Local cu documentele doveditoare ale proprietatii pentru intocmirea procesului-verbal cu privire la despagubiri. Era si un ultimatum, se preciza ca, daca nu ma prezint, se va emite oricum o hotarare de stabilire a despagubirilor. Am fost si am spus ca nu sunt de acord cu despagubirile. In iunie am fost iarasi convocat la primarie, dar nu era nimeni acolo. Cand sa ies pe poarta, am vazut o masina cu numar de Bucuresti. Am intrebat daca au venit pentru exproprieri si una dintre persoane, cred ca era un avocat, mi-a spus din mers ca voi primi 30 de euro pe metrul patrat. Nici n-am apucat sa mai raspund ca nu accept acest pret si masina a d

emarat in tromba. Cum sa accept 30 de euro pe metrul patrat pentru un teren cu deschidere langa lac, cand pretul obtinut de un vecin al meu a fost de 100 de euro pe metrul patrat?", a povestit Stefan.

Din terenul de 5.000 mp cu deschidere spre lac, stefan Nicolae va mai ramane cu doar 2.000 mp. Suparat, acesta ne duce spre amplasamentul terenului sau si ne explica cum aseara a vazut urma lamei buldozerului pe proprietate, iar dimineata s-a trezit cu utilaje care excavau de zor si turnau fundatii, fara sa fi primit nici o notificare. stefan spera insa ca, printr-un proces deschis impotriva statului, ar putea primi o despagubire dreapta pentru terenul expropriat.

Autoritatile spun ca au organizat consultari publice
O parte dintre proprietarii de terenuri nemultumiti au reclamat la Ministerul Transporturilor modul in care s-a procedat la realizarea exproprierilor, adaugand ca nu ar fi existat nici macar

un aviz al Consiliului Local pentru traseul viitoarei autostrazi. Reprezentantii Ministerului Transporturilor au raspuns sesizarii argumentand ca investitia Autostrada Bucuresti-Brasov s-a avizat, fara observatii, in sedinta Consiliului Interministerial de Avizare a Lucrarilor Publice. In plus, se mai mentioneaza in scrisoarea de raspuns: "Traseul pe raza comunei stefanestii de Jos si pe raza comunei Voluntari a fost stabilit de comun acord cu reprezentantii autoritatilor locale, fiind organizate si consultari publice a caror organizare a fost anuntata prin afisare la primarie".

Petre Ene, directorul de proiect al autostrazii, a declarat ca Ministerul Transporturilor sau Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) nu notifica proprietarii, ci listele cu persoanele expropriate sunt trimise la primarie, unde se afiseaza. "Poate ca pare putin dur sau poate e neplacut, insa listele cu persoanele expropriate se trimit la

primarii, care le afiseaza undeva la vedere. Locuitorii comunei respective au obligatia cetateneasca sa se informeze. Nu se poate aduce ca argument nici faptul ca nu ai fost notificat, nici ca nu ai vazut la primarie listele. Listele cu persoanele expropriate se afiseaza la primarii."

Procedura simpla, complicata de autoritati
Reprezentantii societatilor de avocatura care s-au ocupat de exproprieri au confirmat faptul ca au existat patru variante de trasee pentru autostrada. Cat priveste procedurile propriu-zise de expropriere, avocatii spun ca totul s-a facut conform legii si prevederilor contractuale. "Anuntul privind constructia autostrazii a fost publicat in presa inca din 2006, apoi s-au afisat tabelele la primarii. S-au intrunit comisiile la primarii, proprietarii au fost chemati si s-au intocmit procese-verbale in care acestia au scris daca sunt de acord sau nu cu despagubirile. Proprietarii nu pot spune ca nu au fost instiintati sau ca nu au fost notificati. Fiecare proprietar a fost cautat de noi individual si, daca nu a fost gasit pentru a i se inmana procesul-verbal de la comisie, i s-a trimis prin posta cu o confirmare de primire", a declarat Emil Jaravete, avocat la Societatea civila profesionala Dragomir Toma si Asociatii.

Despre cazurile in care unii proprietari s-au trezit cu lucrari de constructie pe terenuri fara a se fi terminat procedurile de expropriere, avocatul Jaravete a declarat ca avem de-a face cu o situatie de fapt, "firma de avocatura care se ocupa de exproprieri nu are nimic de-a face cu o astfel de situatie, problema urmand sa fie rezolvata intre proprietar si firma de constructii".
Avocatul Dumitru Radescu e de parere ca procedura de expropriere, care conform legii este una simpla, este transformata chiar de autoritati in una complicata prin acordarea unor contracte societatilor de avocatura. "In lege se mentioneaza clar ca toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurii de expropriere si retrocedari se suporta de catre expropriator. Ministerul Transporturilor plateste acum si cheltuielile de cadastru, publicitate imobiliara si altele, la care se adauga si onorariile avocatilor. Totul ar fi fost mai simplu si mai putin costisitor daca s-ar fi decontat direct proprietarilor cheltuielile conform precizarilor din lege", a precizat Radescu.

Despagubiri refuzate

Doina Manaila, primar in comuna Dascalu, localitate in care sunt pe listele de exproprieri 52 de persoane fizice si sase societati comerciale, ne-a declarat ca, "practic, primaria nu are nici un rol direct in derularea procedurilor de expropiere, Consiliul Local ajutand doar cetatenii cu informatii, stabilirea unor legaturi cu Oficiul de Cadastru si nu de putine ori facand cadastrul pentru proprietarii care nu il aveau". De exemplu, primaria din Dascalu a asigurat spatiu pentru ca proprietarii din comuna sa se poata intalni cu reprezentantii biroului de avocatura desemnat de CNADNR pentru procedurile de expropriere. "La aceste intalniri, proprietarii de terenuri au venit de cele mai multe ori cu avocatii lor si au declarat daca sunt de acord sau nu cu primirea sumei pentru expropriere.

La noi in comuna au fost si oameni care si-au ridicat sumele de bani cuvenite pentru exproprieri, au fost si cetateni care nu au fost de acord", a precizat primarul din Dascalu. si in aceasta comuna reprezentantii Consiliului Local au reclamat faptul ca traseul autostrazii a fost modificat de mai multe ori, dar si aspectul ca PUG-ul nu este inca definitivat referitor la traiectoria autostrazii. Sumele oferite pentru despagubiri variaza intre 4,8-12 euro/mp, in timp ce satenii afirma ca valoarea de piata este 5-25 euro/mp si chiar 60 euro in zona lacului. Suprafata totala care va fi expropriata in localitate este de 6 hectare suprafata agricola.

Dan Nastase, proprietar de teren aflat pe lista de expropriati, spune ca a refuzat si participarea la convocarile-intruniri de la primarie, iar altceva nu mai stie pentru ca nu a primit nici o adresa: "Nu ma intereseaza si nu stiu nimic de mersul exproprierilor. Ce-i aia expropriere? Nu sunt de acord cu oferirea unui pret prestabilit, firesc ar fi sa se faca o negociere, iar pretul sa fie apropiat de piata, nu asa, sa ne cheme ca la colectiv la comunisti si sa ne spuna: asta-i pretul fie ca vreti, fie ca nu vreti".

Casa pentru demolare, modernizata
In comuna Moara Vlasiei, pe traseul viitoarei autostrazi se vor expropria proprietati apartinand unui numar de 400 de persoane si un singur imobil va fi demolat. Proprietara Ioana Mihai isi compara casa in care locuiesc cinci persoane cu "un apartament de la oras, cu de toate la interior". Ioana Mihai plange cand vorbeste de demolarea locuintei pentru care a muncit 20 de ani si sustine ca nu a fost informata niciodata oficial despre expropriere, a auzit doar din zvonuri ca va fi demolata pentru a se face loc autostrazii. Culmea, in curtea casei stau stive de materiale de constructii, saci de ciment si un rand de tamplarie noua tip termopan pentru inlocuirea celei vechi din lemn. Sotul Ioanei Mihai spune ca, daca se va oferi un pret corect, ar accepta exproprierea, dar cum nu au fost anuntati oficial, isi vor continua viata ca si pana acum.

Nici la Primaria Moara Vlasiei, pe lista cu persoane care vor fi expropriate prin hotarare de Guvern nu figureaza imobilul familiei Mihai, insa la o verificare amanuntita a documentelor primarul Andrei Filip confirma ca traseul viitoarei autostrazi va trece pe amplasamentul casei respective, dar nu isi poate explica de ce imobilul respectiv, construit pe o suprafata de teren de 900 metri patrati, nu apare inca listat in hotararea de Guvern privind exproprierile din comuna.

» Statul a dat 30 milioane euro
Pentru viitoarea Autostrada Bucuresti-Brasov, exproprierile sunt realizate cu societati de avocatura. Pentru sectorul Bucuresti-Moara Vlasiei suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, iar numarul de proprietati afectate este de 677. Suprafata expropriata pe acest sector pana in prezent este de 17%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Transporturilor.
Pentru sectorul Moara Vlasiei-Ploiesti, suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, exproprierile fiind realizate in proportie de 68%.
Pentru exproprierea terenului aferent celor doua tronsoane, au fost promovate trei hotarari de Guvern, suma totala estimata fiind de 110.947.078 lei (29.507.201 euro), din care pana in prezent s-au platit 14.857.946,72 lei (3.952.000 euro).
Contractul de expropriere pentru segmentul Comarnic-Brasov a inceput in anul 2006. In momentul de fata au fost identificati 608 proprietari, dintre care 200 pe sectorul Comarnic-Predeal si 408 pe sectorul Predeal-Brasov, suprafata de expropriat fiind de 2.783.950 mp.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 14 octombrie 2008

Foto: Romania libera; Andrei Dumitru;

www.romanialibera.ro

miercuri, 23 aprilie 2008

Autostrada Bucuresti-Brasov – nepasare pe 6 benzi

Dupa aproape un an, lucrarile la magistrala rutiera cu termen de finalizare In 2009 nu au depasit faza organizarii de santier

Romulus Cristea

La aproape un an de la inceperea lucrarilor la Autostrada Bucuresti-Brasov, nu exista nici un metru de drum finalizat. Termenul optimist de incheiere a lucrarilor in 2009, pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti, anuntat saptamana trecuta de ministrul Transporturilor, nu va putea fi nicidecum respectat in conditiile actuale: lipsa de finantare, modificarea unor solutii tehnice din proiectul initial la cererea unor autoritati locale, nefinalizarea exproprierilor, lipsa unor avize si autorizatii etc. Proiectul de dezvoltare al autostrazii prevede patru tronsoane de lucru pe o lungime de aproximativ 164 kilometri, distanta care ar putea fi parcursa cu automobilul in doar o ora si jumatate.



Daca pentru primele doua portiuni cuprinse intre Bucuresti si Ploiesti se mai poate discuta de anumite stadii incipiente ale lucrarilor, pentru tronsonul III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai analizeaza rentabilitatea proiectului, fiind foarte probabil sa nu se angajeze lucrari de construire, iar pentru tronsonul IV (Comarnic-Brasov) s-a ales varianta unui contract de concesiune de lucrari si servicii a carui definitivare ar putea dura cativa ani. In actualul ritm de lucru la autostrada (pe santiere activitatile sunt reduse la minimum din lipsa de finantare), specialistii in lucrari de infrastructura sustin ca un proiect de asemenea amploare nu poate fi terminat inainte de 2013.

Constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov a fost considerata de autoritati ca un proiect deosebit de important, finalizarea acestui drum permitand parcurgerea distantei dintre Capitala si orasul de la poalele Tampei in doar o ora si jumatate. Aflata in faza de proiect inca din anul 2000, inceperea lucrarilor a intarziat an de an din cauza lipsei finantarii.

Anul trecut, in iunie a fost dat in sfarsit ordinul de incepere a lucrarilor, reprezentantii Ministerului Transporturilor fiind foarte optimisti in ceea ce priveste termenul de finalizare. Nu mai devreme de sfarsitul saptamanii trecute, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, declara ca cel putin pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti al autostrazii termenul de finalizare va fi anul 2009. Previziunile oficialilor nu au luat insa in calcul lipsa fondurilor (de exemplu, pentru portiunea de drum Moara Vlasiei-Ploiesti, constructorul a primit doar 3% din suma necesara finalizarii lucrarii), faptul ca exproprierile nu sunt incheiate, iar pentru mai multe localitati aflate pe traseu se vor dispune modificarile tehnice ale proiectului. Specialistii in lucrari de infrastructura afirma ca in conditiile actuale, cel mai probabil, finalizarea intregii lucrari la autostrada se va petrece prin 2013. Din lipsa de bani, pe santierele aflate de-a lungul traseului autostrazii se sta, nimeni nu munceste, iar utilajele sunt oprite.

Vlasia, nu Moara Vlasiei
Pentru a verifica la fata locului stadiul lucrarilor la autostrada, am solicitat Directiei de Comunicare de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sa ne indice santierele si punctele de lucru ale constructorilor. Am fost asigurati ca se lucreaza cu spor in localitatea Moara Vlasiei, iar un constructor italian si-a amenajat un punct de lucru in comuna stefanesti.
De cum am sosit in Moara Vlasiei, primarul comunei, Ion Radu, ne-a spus ca este vorba de o confuzie si a mai fost nevoit in trecut sa dea dezmintiri ziaristilor in legatura cu existenta vreunui santier pe teritoriul comunei: "Se face mereu o confuzie, la noi in comuna nu s-a deschis inca nici un santier. E vorba de Vlasia, acolo s-au inceput niste lucrari la autostrada, e undeva spre Snagov. La noi lucrurile sunt tergiversate de luni de zile, tot asteptam sa se deschida un santier, pentru ca toti cei din comuna dorim acest lucru". Primarul Radu ne spune care sunt problemele legate de autostrada ce ar urma sa treaca si prin comuna: "Am fost invitati, in urma cu cateva zile, la Ministerul Transporturilor pentru a discuta problema autostrazii. S-au dat bani pentru definitivarea Planurilor de Urbanism General, insa exista o problema in acordarea avizelor chiar de catre CNADNR. Noi vrem sa inceapa odata lucrarile pentru ca ar fi o mina de aur pentru locuitorii comunei: s-ar dezvolta mult zona si localnicii ar avea de lucru".

Despagubiri sub pretul pietei
In comuna Moara Vlasiei, primaria si firma de avocatura care se ocupa de exproprieri au convocat o adunare cu locuitorii comunei care vor fi afectati de deschiderea santierului pentru autostrada. In comuna Moara Vlasiei vor fi expropriati de terenuri aproximativ 100 de cetateni si se pune problema demolarii unei singure case. "Propunerile facute localnicilor au fost sub pretul pietei, s-au oferit circa 4 euro pe metru patrat, in conditiile in care terenurile in zona se vand cu 12-20 euro/mp si ajung chiar la 60 euro/mp in zona lacului. Oamenii sunt de acord cu exproprierile, dar sa se ofere un pret corect", a precizat primarul comunei. Iona Mihai, proprietara casei care urmeaza sa fie demolata, spune ca nici macar nu a fost convocata la intalnirea cu firma de avocatura. Plange in timp ce vorbeste cu noi si spune ca ar fi de acord cu demolarea doar daca i se ofera un pret corect pe gospodarie: "Am muncit 20 de ani de zile sa ne facem casa asta. Inauntru e ca un apartament de la oras, avem de toate. Unde sa ne ducem daca ne demoleaza? In casa mai stau trei copii si un nepot".

"N-au mai lucrat nimic de anul trecut"
Ferma Vlasiei e o localitate unde localnicii nu stiu cui apartin din punct de vedere teritorial. Ferma Vlasiei este o intindere de 550 de hectare, o fosta ferma a Partidului Comunist care producea alimente pentru familia Ceausescu. Unii localnici spun ca aceasta ferma este impartita in doua, jumatate tine de comuna Ghermanesti, jumatate de Regia de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS).

Aici am gasit o organizare de santier. Pe panoul de identificare era trecut termenul de finalizare pentru un tronson cuprins intre km 19,5 si 31,6 ca fiind 36 de luni. Inca de la intrarea pe santier, in loc de "buna ziua", suntem intampinati cu "Nu e voie!". Insistam sa discutam cu cineva. Pe santier, toate utilajele erau oprite, muncitorii stateau inchisi prin baraci. Un angajat ne-a spus totusi: "Se lucreaza! Azi-noapte am turnat betoane!". Curiosi, am intrebat unde si din acest moment ni s-a comunicat ca nu mai putem discuta decat cu reprezentantii biroului de consultanta. Insa nici acestia nu au dorit sa ofere alte amanunte, comunicandu-ne ca trebuie sa avem un fel de adeverinta stampilata de la biroul de presa al Ministerului Transporturilor (MT) pentru a putea continua dialogul. Degeaba i-am explicat persoanei de la celalalt capat al firului ca nu suntem angajatii MT.
Curiosi sa aflam unde s-au turnat cu o noapte in urma betoane, am intrebat localnicii care ne-au spus: "Astia nu au mai lucrat nimic din vara anului trecut. Lucrarile sunt aceleasi ca la inceput, din cand in cand vin niste sefi, e putina agitatie pe santier, dar in rest, nimic". Singurele operatiuni efectuate in zona sunt cateva sute de metri liniari de lucrari de decopertare, aplicarea de materiale de umplutura si betonari, dar nici o bucata de drum complet terminata.

La Stefanesti s-au instalat italienii
In localitatea stefanesti, aflata pe traseul primului tronson al viitoarei autostrazi, o firma italiana si-a instalat un punct de lucru. Consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi a castigat licitatia pentru constructia primului tronson al autostrazii Bucuresti-Ploiesti, de 19,5 kilometri, cu o oferta de 514,6 milioane lei (circa 154 milioane euro). Conform unui act aditional incheiat cu CNADNR, constructorul a inceput proiectarea inainte de predarea amplasamentelor. Reprezentantii constructorilor italieni au refuzat categoric sa discute cu noi, facandu-ne semne disperate cu mainile, de la cativa zeci de metri, pentru ca nu cumva sa intram in incinta. De asemenea, la primaria din stefanestii de Jos nimeni nu stia nimic, nici despre posibile exproprieri, nici despre un eventual termen de finalizare a lucrarilor. Unul dintre localnici ne-a spus ca in urma cu cateva zile a disparut si panoul de la punctul de lucru unde erau indicate termenele de finalizare a lucrarii.

Patru tronsoane
Viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov este impartita in patru tronsoane: Bucuresti-Moara Vlasiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploiesti-Comarnic si Comarnic-Brasov. Lungimea totala a autostrazii ar urma sa fie de aproximativ 164 km. Pe fiecare tronson s-au ivit diverse probleme de proiectare. Astfel, pe tronsonul I, in comuna Voluntari i stefanesti, desi proiectul a fost in dezbatere publica, autoritatile locale solicita schimbarea unor solutii tehnice.

In Voluntari primaria doreste constructia unui pasaj suprateran si amenajarea unui sens giratoriu pe str. Popasului. Tot pe tronsonul I, o alta problema aparuta este legata de un aviz de mediu pentru Padurea Surlari, unde exista specii de pasari ocrotite. Peste noapte in zona a fost declarat, exact pe o portiune unde trecea autostrada, un sit protejat – Natura 2000. Pentru portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti, descarcarea unor situri arheologice constituie un alt obstacol, ca, de altfel, si suma primita de constructori de doar 3% din suma necesara pentru finalizarea lucrarilor.
In cazul tronsonului III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai discuta despre rentabilitatea proiectului, iar pentru tronsonul Comarnic-Brasov, extrem de dificil din cauza lucrarilor de arta (poduri, podete, viaducte), din kilometru in kilometru lucrarile se vor face in regim de concesionare pentru lucrari de proiectare, finantare, construire, operare si intretinere.
Specialistii afirma ca intreaga autostrada Bucuresti-Brasov nu va putea fi terminata mai devreme de anul 2013.


CENTURA BUCURESTIULUI
Gata peste 4 ani
Reprezentantii Ministerului Transporturilor au afirmat la finalul anului trecut ca Bucurestiul va avea doua sosele de centura concentrice, ambele cu profil de autostrada. Actuala centura ar urma sa fie reabilitata si marita cu inca o banda pe fiecare sens, iar a doua centura se va afla la circa 10 kilometri de prima, va avea o lungime de circa 100 km, iar lucrarile vor incepe dupa terminarea exproprierilor. Daca initial pentru a doua centura se anuntase termenul de finalizare 2010, recent ministrul Transporturilor a anuntat ca lucrarile vor dura aproximativ trei ani si jumatate.


In prezent, la primul inel al centurii (cu o lungime de 64 km) se lucreaza doar la asfaltarea unei portiuni aflate in apropierea Autostrazii Bucuresti-Constanta, responsabili din Ministerul Transporturilor afirmand ca nu se va pune deocamdata problema largirii acesteia cu inca o banda pe fiecare sens pana cand nu se vor finaliza lucrarile de asfaltare. Foarte probabil, in acest an nu vor incepe nici lucrarile la inelul II al centurii, nici largirea cu inca doua benzi a actualei sosele de centura.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 22 aprilie 2008

www.romanialibera.ro