Runda de prelungiri la negocierile pentru autostrada din Carpati

» Contractul de concesiune pentru tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov ar putea fi incheiat la sfarsitul anului, a anuntat ieri ministrul de resort, Radu Berceanu. Prelungirea negocierilor dintre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) si consortiul castigator se datoreaza unor probleme legate de termenele de finalizare.

Romulus Cristea

Incheierea contractului de constructie prin concesiune a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov se va putea realiza la sfarsitul anului, a declarat joi ministrul Transporturilor. Prelungirea termenului de negocieri cu cateva luni a fost anuntat dupa ce, in urma cu o luna si jumatate, tot ministrul Berceanu estimase ca semnarea efectiva a contractului de concesiune pentru proiectarea, finantarea, constructia si operarea Autostrazii Comarnic-Brasov va fi la sfarsitul lunii septembrie.
"Consortiul a castigat contractul in primavara si de atunci nu mai terminam negocierile. Problemele sunt legate de felul in care doresc sa puna oferta in contract. Este vorba de termene si sper ca spre sfarsitul anului sa incheiem contractul", a spus ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, la conferinta "Romania Construct Forum 2009".

Lucrarile incep din 2010 si dureaza patru ani
Licitatia pentru construirea prin concesionare a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov a fost castigata, in luna mai, de consortiul format din companiile Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions SA, Vinci Construction Grand Projets SAS si Aktor SA, valoarea contractului fiind de 1,5 miliarde euro.
Tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov va avea o lungime de 58 kilometri si vor fi realizate 57 de poduri, pasaje, viaducte si tuneluri. Autostrada va fi data in concesiune pe 30 de ani. Constructorul isi va putea recupera valoarea investitiei fie din taxa de autostrada, daca Guvernul va decide plata unei taxe, sau din alocatii de la bugetul de stat, in cazul in care circulatia pe viitoarea autostrada A3 nu va fi taxata.
Lucrarile de constructie pe segmentul de 58 de kilometri vor incepe in 2010 si vor dura patru ani. Dupa expirarea termenului de concesiune de 30 de ani, statul are posibilitatea sa prelungeasca perioada de administrare a autostrazii, sa preia administrarea prin Compania de Autostrazi ori sa organizeze o noua licitatie. Tronsonul Comarnic-Brasov face parte integranta din proiectul Autostrazii Bucuresti- Brasov, lucrarile de constructii fiind demarate in urma cu mai bine de doi ani si jumatate, insa nici pana in prezent nu exista vreun kilometru circulabil.
Reprezentantii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii sustin insa ca de anul viitor, incepand din iunie-iulie, daca vor exista finantarile necesare, se va putea circula pe toata portiunea Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 octombrie 2009
Foto: Romania libera

AVAS a finalizat privatizarea Splai S.A. Bucuresti

Romulus Cristea

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a finalizat privatizarea intreprinderii de prelucrare a carnii Splai S.A. Bucuresti prin transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor societatii catre societatea Eurowest Imob, in urma platii integrale a sumei de 2.898.561 lei.

AVAS a semnat contractul de vanzare-cumparare pentru pachetul de 206.054 actiuni, reprezentand 70,21% din capitalul social. S.C. PC Splai S.A. Bucuresti nu detine titluri de proprietate asupra celor doua terenuri pe care le are in folosinta in Capitala, terenurile in suprafata de 5,4 hectare fiind in litigiu cu Primaria Municipiului Bucuresti.

Potrivit legii, dupa obtinerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor, societatea va majora capitalul social cu valoarea acestora in favoarea AVAS, care va redeveni actionar cu o cota corespunzatoare cu valoarea de piata a terenurilor. Ulterior, Autoritatea va putea instraina actiunile rezultate in urma majorarii de capital, S.C. Eurowest Imob Consulting SRL avand un drept de preferinta la cumparare, conform legii.
Privatizarea S.C. PC Splai S.A. s-a realizat prin metoda licitatiei cu strigare. La data-limita pentru inscrierea la licitatie s-au inscris doi ofertanti: S.C. Manor Center SRL si S.C. Eurowest Imob Consulting SRL. In urma desfasurarii licitatiei cu strigare, adjudecatar a fost declarat ofertantul S.C. Eurowest Imob Consulting SRL.
Precizam ca este a treia incercare de privatizare, dupa ce contractele semnate au fost desfiintate ca urmare a neplatii pretului de catre cumparatori.

La prima incercare de privatizare, in primavara anului 2006, firma Getico Exim Bucuresti a castigat licitatia pentru preluarea societatii de prelucrare a carnii, pentru 2,8 milioane de euro, insa tranzactia nu a fost finalizata intrucat proprietarul Getico a decedat. In iunie 2007, la a doua tentativa de privatizare, dupa o licitatie cu strigare care a durat mai bine de doua ore, pretul oferit pentru pachetul de actiuni reprezentand 70,22% din societatea de prelucrarea a carnii Splai S.A. a ajuns la 12,4 milioane euro (190,55 lei/actiune). Pretul initial al pachetului de actiuni, scos la licitatie in iunie 2007, a fost de 1,905 milioane lei, la un pret al actiunii de 0,95 lei. Ofertantul adjudecator a fost la acea data o persoana fizica din Israel, Aharon Azulav.

Foto: Romania libera

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 aprilie 2009

La patru ani dupa inaugurare: Benzinarii pe A2

Romulus Cristea

La sfarsitul lunii septembrie vor fi puse in functiune primele benzinarii pe traseul Autostrazii Soarelui, la mai bine de patru ani de la inaugurarea acesteia. Primele statii de carburanti vor fi mobile, urmand ca cele fixe sa fie date in folosinta la sfarsitul lunii februarie 2009.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a transmis, ieri, companiilor petroliere OMV, Rompetrol si Petrom contractele privind constructia de benzinarii pe traseul Autostrazii Soarelui, Bucuresti-Cernavoda. Licitatia a fost organizata pentru cinci loturi, fiecare lot cu doua benzinarii.
OMV, Rompetrol si Petrom sunt companiile care pot construi cele 10 benzinarii de pe traseul Autostrazii Bucuresti-Cernavoda. OMV va construi doua benzinarii, in zona kilometrului 66, Rompetrol patru statii, la kilometrii 88 si 139, iar Petrom va opera doua benzinarii, la kilometrul 111. Procedura de atribuire pentru primul lot castigat de OMV a fost suspendata datorita depunerii unei contestatii de catre unul dintre ofertanti.

Potrivit contractului de concesiune, incheiat pe o perioada de maximum 29 de ani, in termen de sase luni de la semnarea contractelor investitorii vor fi obligati sa finalizeze constructia statiilor de distributie a carburantilor.
Directorul general al Rompetrol Downstream, Dan Rosu, a declarat pentru Mediafax ca Rompetrol va instala cele patru statii mobile in termenul prevazut, dupa ce va obtine toate avizele si autorizatiile necesare.

"Noi putem sa instalam statiile mobile si in 48 de ore, dar exista unele formalitati legale si pasi de urmat, adica autorizatii de la consiliile locale si avize privind mediul, dar speram sa le obtinem in termen util", a mentionat Rosu.
Statiile mobile vor avea o capacitate de aproximativ 20.000 litri de carburanti si sunt amplasate pe platforma de beton.
Pentru 2009 se preconizeaza si amenajarea de-a lungul autostrazii a unor cafenele, spatii de alimentatie, hoteluri, parcari si toalete.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 27 august 2008

Foto: Romania libera
http://www.romanialibera.ro/

Zece firme cauta petrol in Romania

Romulus Cristea

» Lista zonelor in care se concesioneaza lucrari petroliere se publica in jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

» Pana la finele anului, ANRM va anunta o noua runda privind concesionarea unor campuri petroliere.

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a primit oferte de concesionare doar pentru 15 perimetre de exploatare petroliera, dintr-un total de 26 anuntate pentru licitatie. Numarul firmelor, inregistrate pana ieri la ANRM a fost de 10, companii romanesti si straine care au depus 31 de oferte. Perimetrele de explorare, dezvoltare si exploatare titei si gaze scoase la licitatie de ANRM au apartinut de Petrom si Romgaz, care au renuntat la acestea din considerente economice. Cele 26 de zacaminte la care au renuntat Petrom si Romgaz "sunt marginale, ele pot fi economic rentabile pentru micii operatori", dupa cum a mentionat Gicu Borosi, director general ANRM.

Patru ofertanti romani

Ofertantii straini sunt Amromco Energy (SUA), Blackstairs (Irlanda), Brent, Fora (SUA), Sigma si Zeta (Canada). Din Romania au depus oferte: Aurelian Oil&Gas, Expert Petroleum, Foraj Craiova si Grupul Industrial Roman SA.Firmele castigatoare vor fi notificate pe 28 martie, inceperea negocierilor fiind stabilita pentru 8 aprilie. Ofertele vor fi evaluate in functie de mai multe criterii, printre care capacitatea tehnica si financiara a investitorului, programul de explorare, respectiv exploatare si cele de mediu.In luna ianuarie, au mai fost scoase la concesionare noua perimetre cu zacaminte de petrol si gaze naturale pentru care s-au primit patru oferte (Romgaz Medias, Eagle Bay, Falcon Oil&Gas si Blackstairs). Perimetrele de explorare, dezvoltare si exploatare de titei si gaze sunt situate in zonele Iasi, Botosani, Dorohoi, Harlau, Siret, Prut, Husi, Anina si vestul tarii, iar cele de exploatare sunt localizate in sudul si nord-vestul tarii.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 februarie 2008
www.romanialibera.ro

Svaiter de Ploiesti

Lucrarile de modernizare la centura orasului au sase ani de intarziere
Svaiter de Ploiesti

Romulus Cristea

De multi ani, centura Ploiesti Vest, care face parte din magistrala rutiera Bucuresti-Ploiesti-Campina-Brasov si care leaga capitala tarii de judetele Prahova si Brasov, se afla intr-o stare jalnica, plina de gropi, circulatia desfasurandu-se anevoios, bara la bara. Primul proiect de refacere a acestui important drum dateaza din anul 2002, cand, din lipsa resurselor financiare, s-a renuntat la punerea acestuia in practica. In prezent, tronsonul de drum de centura este o zona de strangulare a circulatiei rutiere, avand in vedere ca atat inainte, cat si dupa acest tronson drumul national existent are patru benzi de circulatie.Accidentele auto pe acest segment de numai 13 kilometri s-au inmultit de la luna la luna, unele, deosebit de grave, soldandu-se cu morti si raniti. Un raport al politiei atentiona in anul 2007 ca "zona este periculoasa chiar si pe timp de zi, deoarece «valurile» formate si gaurile din carosabil pot arunca pe contrasens chiar si o masina condusa regulamentar".La sfarsitul anului trecut s-a dat ordinul de incepere a reabilitarii Centurii Ploiesti Vest, dar care nu se va finaliza decat in a doua jumatate a anului 2009. In realitate, lucrarile nu au inceput, tronsonul de drum fiind ca un svaiter. De remarcat este faptul ca nici exproprierile pentru extinderea drumului la patru benzi de circulatie nu au fost terminate. Licitatia pentru modernizarea centurii Ploiesti Vest a fost castigata de firma Pa&Co, detinuta de Costel Casuneanu.

Portiunea de drum care ar trebui sa asigure descongestionarea circulatiei din municipul Ploiesti prin preluarea traficului de tranzit de pe DN 1 pe directia Bucuresti-Brasov se afla, de ani de zile, intr-o stare jalnica. soferii care aleg sa parcurga aceasta portiune de drum se pot alege cu pagube serioase daca nu incearca sa faca slalom printre gropi, ca sa nu mai vorbim de numeroasele accidente auto inregistrate tot din cauza gaurilor din carosabil. Dupa numeroase amanari de incepere a lucrarilor (inca din 2002), justificate din cele mai diverse motive, inclusiv financiare, la sfarsitul anului trecut s-a dat ordinul de incepere a lucrarilor, dar care nu se vor finaliza decat in a doua jumatate a anului 2009. In plus, nici exproprierile pentru extinderea drumului la 4 benzi de circulatie nu au fost finalizate.

Lipsa de fonduri a oprit proiectul

Pentru refacerea Centurii Ploiesti-Vest au existat un proiect si avizele necesare inca din anul 2002, aprobarea lucrarilor de reabilitare facandu-se prin Hotararea Guvernului nr. 33/2003. Inca de acum 6 ani era binecunoscuta starea deplorabila a Centurii Ploiesti-Vest, nota de fundamentare a hotararii de guvern mentionand ca circulatia pe acest tronson este caracterizata de un flux instabil, viteze de deplasare scazute, libertatea de manevra aproape nula, confortul deplasarii insuficient. Din punctul de vedere al structurii rutiere, Centura Ploiesti-Vest, era apreciata ca avand "o stare tehnica foarte rea care impune ranforsarea structurii rutiere existente". Investitia, a carei valoare totala se ridica la nivelul anului 2003 la 665 miliarde lei (aproximativ 21 milioane euro), nu a mai inceput in acea perioada din lipsa de fonduri. Abia peste 4 ani, in 2006, dupa ce numarul accidentelor auto si reclamatiile soferilor care-si distrugeau masinile pe acest sector de drum s-au inmultit, Ministerul Transporturilor a decis inceperea unui nou studiu de fezabilitate, in functie de traficul mediu inregistrat in 2005 pe Centura Ploiesti si care era la acea vreme de 24.000 de autovehicule zilnic. In urma studiului s-a decis largirea la patru benzi a soselei, pentru a se mari capacitatea de trafic. Valoarea lucrarilor propuse in proiectul reactualizat la inceputul anului 2007 a fost de 43,8 milioane de euro pentru un tronson cu lungimea de circa 13 kilometri, finantarea investitiei urmand sa fie asigurata de la bugetul de stat. Suma de 43,8 milioane euro includea si valoarea necesara exproprierilor."In comparatie cu studiul de fezabilitate elaborat in 2002, la elaborarea lucrarilor in documentatia reactualizata se observa cresterea sensibila a costurilor lucrarilor, o depasire semnificativa a valorii lucrarilor fiind la subcapitolele: obtinerea si amenajarea terenurilor necesare pentru executia lucrarilor, mutarea si protejarea instalatiilor si lucrarile de drum", se mentiona in nota de fundamentare a proiectului de hotarare de guvern din 2006.Prin extinderea la patru benzi a tronsonului de drum, centura Ploiesti Vest era proiectata sa preia o parte din traficul de tranzit de pe DN1, in directia Bucuresti-Brasov, precum si traficul industrial periferic din zona de vest a orasului Ploiesti.

A cerut mai mult cu 3 milioane de euro

Anul trecut, in vara, un grav accident de circulatie a readus in discutie urgentarea lucrarilor de refacere a Centurii Ploiesti Vest: patru persoane au murit intr-un accident de masina, iar alte doua au fost grav ranite. Cauza accidentului a fost, potrivit raportului de ancheta al politiei, starea proasta a carosabilului. La acel moment, politistii au precizat ca zona este periculoasa chiar si pe timp de zi, deoarece "valurile" formate si gaurile din carosabil pot arunca pe contrasens chiar si o masina condusa regulamentar. Accidentul si anularea de catre ministrul Ludovic Orban a licitatiei programate initial pentru primavara anului trecut au determinat o polemica aprinsa intre acesta si fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu. Anul acesta va fi implementat programul de constructie a centurilor ocolitoare in localitatile unde acestea nu exista, care include peste 40 de centuri, cu o lungime de 474 kilometri. Printre acestea, si Centura Ploiesti Vest. Termenul de finalizare a lucrarilor este 2009, iar acest drum va avea profil de autostrada.Lucrarile vor dura aproximativ un an si jumatate si presupun largirea unei portiuni de 13 kilometri din centura la doua benzi pe sens. Licitatia, organizata de Compania de Autostrazi in vederea sporirii capacitatii de circulatie pe Centura Vest a municipiului Ploiesti, a fost castigata de firma Pa&Co International, detinuta de Costel Casuneanu. Adjudecarea a venit in pofida faptului ca, pentru modernizarea celor aproximativ 13 kilometri licitati, Pa&Co a cerut 23,3 milioane de euro, mai mult decat in ofertele altor trei participanti, dar jumatate din suma estimata pentru reabilitare la inceputul anului 2007 (43,8 milioane euro). Firma franceza Colas, in asociere cu proiectantul Consilier Construct, a solicitat 20,7 milioane de euro, Spedition UMB impreuna cu IPTANA au cerut 21 milioane de euro, iar Drum Art in asociere cu SCT au cerut 21,8 milioane de euro. La licitatie, pretul a contat in proportie de 70%, restul punctajului fiind acordat in functie de trei criterii, si anume programul de calitate a lucrarii, dotarea constructorilor si durata de realizare.

Intarzieri si exproprieri

Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor, considera ca lucrarile la Centura Ploiesti Vest au fost intarziate nejustificat. "Practic, s-a pierdut un an. Se facusera toate pregatirile ca sa se inceapa lu-crarile in martie 2007. Intr-adevar nu era o lucrare simpla, exista acolo trei viaducte, o conducta de termoficare si altele care trebuiau reamplasate daca se facea o extindere la patru benzi. Erau insa probleme rezolvabile, solutii existau si toata pregatirea era gata. Nu stiu de ce, dupa plecarea mea, nu s-a mai intamplat nimic, cu toate ca existau si proiectul, si finantarea, iar primul ministru Tariceanu fusese de acord", a declarat Berceanu.Ing. Cristian Duica, director general adjunct in Directia de Intretinere si Administrare a Drumurilor din cadrul Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi, a precizat: "Lucrarile au inceput. Ordinul de incepere a lucrarilor a fost dat la sfarsitul anului trecut si durata de finalizare va fi de 18 luni". Daca nu vor interveni alte probleme deosebite, in al doilea semetru al anului 2009 vom avea in locul centurii desfundate un drum modern cu profil de autostrada. "Nu problemele tehnice au intarziat lucrarile, ci exproprierile. Pentru a largi drumul de centura s-au facut exproprieri. In prezent, in cazul a 80% de cazuri situatia s-a rezolvat, urmand ca in scurt timp procesul de expropriere sa se incheie", a declarat Duica.

» Zona de strangulare

Sectorul de drum insumand circa 13 kilometri denumit Centura Poiesti Vest face parte din magistrala rutiera Bucuresti- Ploiesti- Campina- Brasov, care leaga capitala tarii de judetele Prahova si Brasov, zone puternic industrializate si cu largi perspective de dezvoltare eco-nomica in viitor. Aparuta ca o necesitate, in primul rand, pentru descongestionarea circulatiei din municipiul Ploiesti, Centura Ploiesti Vest preia traficul de tranzit de pe DN 1 pe directia Bucuresti- Brasov (inclusiv cel de pe DN 1A), precum si traficul periferic din zona industriala de vest a orasului si cel de origine – destinatie in aceasta zona si in cea de nord. In prezent, tronsonul de drum de centura este o zona de strangulare a circulatiei rutiere, avand in vedere ca atat inainte, cat si dupa acest tronson drumul national existent are patru benzi de circulatie.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 31 ianuarie 2008
http://www.romanialibera.ro/

Licitatie ratata

Selectia bancii pentru administrarea fondurilor UE pentru agricultura

Romulus Cristea
» Raiffeisen Bank a contestat descalificarea ofertei depuse si desemnarea BCR drept castigatoare.

» Consiliul de Solutionare a Contestatiilor a considerat ca Raiffeisen a fost corect descalificata, iar BCR nu trebuia sa castige.

» Procedurile de selectare a bancii vor fi reluate la finele acestui an sau la inceputul anului viitor.

Licitatia Ministerului Agriculturii pentru alegerea bancii care va administra fondurile UE destinate agriculturii a fost anulata, printr-o decizie a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), ca raspuns la contestatia depusa de Raiffeisen Bank.Licitatia a fost anulata in urma unei decizii a CNSC, dupa ce una dintre bancile care au depus oferte, Raiffeisen Bank, a contestat descalificarea ofertei depuse si desemnarea Bancii Comerciale Romane (BCR) castigatoare."Consiliul a decis ca oferta Raiffeisen nu a fost descalificata incorect, dar, in acelasi timp, a decis ca oferta BCR nu trebuia desemnata castigatoare, astfel ca s-a hotarat anularea licitatiei. Decizia este obligatorie si executorie pentru autoritatea contractanta, adica Ministerul Agriculturii, care trebuie sa reia procedurile, adica sa organizeze o noua licitatie", a declarat directorul directiei administrative si de investitii din minister, Daniel serbanescu, citat de Mediafax.Procedurile vor trebui reluateProcedurile de selectare a bancii vor fi reluate la finele acestui an sau la inceputul anului viitor si nu vor mai viza administrarea fondurilor UE destinate agriculturii si dezvoltarii rurale in acest an, ci a sumelor pentru 2008. "Ministerul nu poate relua procedurile imediat, deoarece este tarziu pentru a le mai face anul acesta, iar pentru o licitatie care sa vizeze fondurile UE acordate pentru 2008 trebuie sa cunoastem valoare acestora. Sigur, o parte a acestor fonduri le stim, pentru ca sunt prevazute in regulamente si legi, dar trebuie sa stim cat mai aproape de valoarea exacta, pentru a realiza un caiet de sarcini in concordanta. Cel mai probabil, la sfarsitul sau la inceputul anului viitor vom organiza o noua licitatie", a afirmat serbanescu.El a adaugat ca Ministerul Agriculturii are conturi deschise in valuta, unde ar putea fi virati banii de la UE, astfel ca anularea licitatie nu determina "un blocaj". "Oricum mai avem timp pana la inceputul lunii februarie, in sensul ca platile pentru agricultori pe care le face APIA (Agentia de Plati si Interventie in Agricultura – n.r.) incepand cu decembrie sunt decontate de UE incepand cu 1 februarie 2008, deci avem timp pana atunci sa facem licitatia. In ceea ce priveste fondurile pentru dezvoltare rurala, programul (Programul National de Dezvoltare Rurala, pe baza caruia sunt contractate fonduri UE – n.r.) nu a fost deocamdata aprobat, asa ca nu e graba nici aici", a spus serbanescu.Amanari si suspendari repetateDerularea licitatiei a avut parte de amanari si suspendari, astfel ca, desi a fost lansata in mai, procedura s-a incheiat abia in octombrie, cu o anulare.Initial, deschiderea ofertelor trebuia sa aiba loc in mai, dar momentul a fost mutat in luna iunie, pentru ca toate bancile sa-si poata pregati ofertele. Procedurile au fost apoi suspendate in iunie, ca urmare a unei constestatii a BRD-Groupe Société Genérale si reluate, dupa solutionare. In luna august licitatia a fost contestata din nou, de data aceasta de Raiffeisen Bank, dupa ce castigatoare fusese desemnata BCR.Cele patru oferteRaiffeisen Bank, Banca Comerciala Carpatica, Banca Comerciala Romana si Bancpost sunt cele patru institutii de credit care au depus oferte in cadrul lictatiei. Aceasta viza administrarea unor fonduri de circa 560 de milioane euro, provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si Fondul European de Garantare Agricola (FEGA).Cele doua fonduri ale Uniunii Europene sunt destinate finantarii sectorului agricol si de dezvoltare rurala.Astfel, prin FEGA sunt acordate platile unice pe suprafata pentru fermieri, care sunt estimate la circa 50 de euro pe hectar in acest an, dar si masuri de reglare a pietei, iar FEADR este destinat sprijinirii proiectelor de dezvoltare rurala.
http://www.romanialibera.ro/

Articol aparut in Romania libera, 25 octombrie 2007

Voiculescu si Tender intra in cursa pentru Cernavoda

Romulus Cristea
Documentatia necesara pentru intocmirea ofertelor angajante la constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda a fost achizitionata pana miercuri, la termenul-limita, de 37 de companii, ultimii cumparatori fiind Tender SA, Grivco, ISPE, Vulcan si Preconex Cernavoda. Firma Tender este controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, iar Grivco este detinuta de fiicele politicianului Dan Voiculescu.Nuclearelectrica a anuntat, saptamana trecuta, ca pana pe 4 octombrie, documentatia a fost cumparata de 32 de companii.Ulterior, pana la termenul-limita, alte cinci companii – Tender SA, Grivco, Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), Vulcan International si Preconex Cernavoda – au preluat documentatia, au declarat surse din comisia de coordonare a procesului de selectie a investitorilor pentru realizarea unitatilor nucleare, citate de Mediafax.Cumparatorii documentelor sunt KHNP (Coreea de Sud), RWE Power (Germania), consortiul Ansaldo (Italia)-AECL (Canada), Electrabel (Belgia), Enel (Italia), Unit International (Luxemburg), Gabriel Resources (Canada), CEZ (Cehia), MVM (Ungaria), Iberdrola (Spania), ERBE (Ungaria), BNP Paribas (Franta), Ratia (Elvetia), SNC Lavalin (Canada), Endesa (Spania), EGL (Elvetia), Rompetrol Group (Olanda), Energy Holding, Mittal Steel, Asociatia Furnizorilor de Echipamente Nucleare, Alro Slatina, Electrica, EGL, Banca Romana pentru Dezvoltare, Lafarge Romania, Silcotub, Fondul Proprietatea, AXOR Europe, Eviva Energy, ROMIB, Tess Conex, Elcomex IEA, Tender SA, Grivco, ISPE, Vulcan International si Preconex Cernavoda.Pentru constructia unitatilor 3 si 4, Nuclearelectrica asteapta oferte angajante pana la 25 octombrie.Proiectul vizeaza constructia a doua reactoare nucleare de cate 700 MW fiecare, iar costurile proiectului se ridica la aproximativ 2,3 miliarde de euro. Punerea in functiune a celor doua reactoare este prevazuta pentru 2014, respectiv 2015. Centrala de la Cernavoda a fost proiectata pentru cinci reactoare cu tehnologie canadiana, de tip CANDU.
http://www.romanialibera.ro/

Articol aparut in Romania libera, Sambata, 13 Octombrie 2007