Se afișează postările cu eticheta drumuri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta drumuri. Afișați toate postările

duminică, 7 martie 2010

Bucuresti-Ploiesti: inaugurarea lui Boc, amanata pentru 2012


» Tronsonul de autostrada Bucuresti-Ploiesti nu va fi gata nici in acest an, dupa aproape trei ani de la demararea lucrarilor. Desi reprezentantii Guvernului condus de Emil Boc au anuntat, nu mai devreme de jumatatea anului trecut, ca in toamna anului 2009 vor fi asfaltati 30 de kilometri, iar din iulie 2010 se va putea circula pe autostrada intre centurile oraselor Bucuresti si Ploiesti, situatia din teren este cu totul alta: cel mult doi kilometri superficial asfaltati (intr-o zona des vizitata de oficiali si presa) si o parte din constructorii care afirma ca in nici un caz autostrada nu se va putea finaliza in cursul anului 2010.
Termenul initial pentru terminarea lucrarilor la tronsonul Bucuresti-Ploiesti a fost anuntat pentru 2009, in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. In 2009 se revine, iar noii reprezentanti ai Ministerului Transporturilor devanseaza lucrarile cu inca un an. Constructorii spun, in schimb, ca asfaltarea pe intreg tronsonul nu va fi incheiata, in cel mai fericit caz, mai devreme de prima jumatate a anului 2011, iar segmentul urban al autostrazii (circa sapte kilometri) va fi gata abia peste doi ani daca se obtine finantare si nu intervin alte probleme (de exemplu, cercetari arheologice care insa au fost deja previzionate de specialisti).

Romulus Cristea

Bugetul redus asigurat pentru a finanta continuarea lucrarilor este principala justificare a oficialilor cand vine vorba de intarzierile repetate la constructia de autostrazi. Aceeasi justificare se ofera la finele fiecarui an, cand se trage linie si se constata ca termenele de constructie nu sunt respectate. Cu toate acestea, politicienii nu se sfiesc sa tot anunte noi si noi termene, de cele mai multe ori nerealiste si care contrazic realitatea din teren.
In cazul tronsonului Bucuresti-Brasov, la jumatatea lunii februarie 2010, premierul Emil Boc a declarat in cadrul unei intruniri de la Ploiesti ca lucrarile sunt realizate in proportie de 50% si ca spera ca acestea sa fie finalizate pana la sfarsitul anului. De asemenea, Boc a afirmat intr-o conferinta de presa ca se lucreaza "in ritm accelerat" la constructia autostrazii.

Pentru a observa stadiul lucrarilor, o echipa a ziarului s-a deplasat la fata locului, in punctele de lucru ale autostrazii. Ca o prima observatie, potrivit spuselor lucratorilor aflati pe santier, lucrul a fost reluat pe 1 martie, dupa ce, in perioada decembrie 2009-sfarsitul lunii februarie 2010, iarna deosebit de grea a intrerupt lucrarile. Stadiul lucrarilor este practic la nivelul anului trecut, exceptand unele manopere la poduri si alte traversari. Cei 30 de kilometri de asfalt sunt, de fapt, maximum doi, in zona Barcanesti-Rafov, zona vizitata des de oficiali si jurnalisti cand li se prezinta stadiul lucrarilor. O alta portiune de autostrada deosebit de importanta si care practic reprezinta zona de preluare a traficului dinspre Bucuresti nici nu a fost inceputa. Este vorba de aproape 7 kilometri de drum intre zona Petricani din sectorul 2 si zona spre stefanesti de langa centura Bucurestiului.

Amanare dupa amanare
Termenul initial pentru terminarea tronsonului Bucuresti-Ploiesti, anul 2009, a fost anuntat in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. In 2009, se revine, iar noii reprezentanti ai Ministerului Transporturilor sustin ca lucrarile se vor termina cel tarziu la sfarsitul anului 2010. Deci o devansare de inca un an, insa se mai mentioneaza unele termene intermediare: in toamna anului 2009 se va turna asfalt pe 30 de kilometri, iar in iunie-iulie 2010, daca finantarile vor fi suficiente, am putea circula cu autovehiculele pe un segment de cateva zeci de kilometri din Autostrada Bucuresti-Brasov.
La inceputul acestui an au intervenit din nou probleme legate de buget. Chiar daca  anul acesta, potrivit promisiunilor, urmau sa se deschida circulatiei cei 12 kilometri intre centura ocolitoare a Bucurestiului si Moara Vlasiei, precum si cei 42 kilometri dintre Moara Vlasiei si Ploiesti, suma aprobata pentru proiect  este de 700 milioane lei, jumatate din cat ceruse compania pentru definitivarea lucrarilor. si cum banii asigurati de la buget sunt insuficienti, termenul va fi din nou amanat. Pana cand? Greu inca de raspuns. O parte din lucratorii aflati pe santiere ne-au declarat ca, si in conditiile in care ar fi bani suficienti si totul ar decurge fara probleme,  lucrarile la autostrada nu vor fi gata in nici un caz in acest an.

Partea urbana a autostrazii, peste doi ani
Autostrada Bucuresti-Ploiesti este impartita in doua segmente: Bucuresti-Moara Vlasiei (19,5 km), contract castigat in aprilie 2007 de consortiul italian Pizzarotti si Tirena Scavi, si tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti (42,5 km), contract adjudecat in octombrie 2006 de consortiul roman format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB si Pa & Co International. Valoarea totala de executie a celor doua segmente a fost stabilita la 420 milioane euro. Cele doua tronsoane sunt gata in proportie de 21% si, respectiv, 42%, potrivit informatiilor publicate pe  site-ul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
In prima portiune a autostrazii, intre Bucuresti si Moara Vlasiei, care insumeaza 19,6 kilometri, constructor este consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi. Lucrarile de santier avanseaza in mai multe puncte de lucru, incluzand atat constructia unor poduri si pasarele, cat si portiuni de kilometri intregi unde se lucreaza la terasament. Turnarea betoanelor pentru piloanele de la podul ce traverseaza Balta Cretuleasca a fost incetinita de descoperirea unui sit arheologic.
Partea urbana a autostrazii, care ar trebui sa faca jonctiunea intre zona Petrichioaia din sectorul 2 si zona centura, la stefanesti (la kilometrul 6 al autostrazii), nu va putea fi terminata mai devreme de 2012. "Amplasamentul nu a fost inca predat de beneficiar (CNADNR – n.n.), procedura este in desfasurare. Daca ni se preda terenul si nu intervin alte probleme (de exemplu, cercetari arheologice de mare durata), segmentul de autostrada ar putea fi finalizat intr-un an si jumatate-doi ani", ne-a declarat Francesco Burdisso, director de santier la Pizzarotti
Cat priveste stadiul exproprierilor, repre-zentantii constructorilor italieni spun ca, pe portiunea care se lucreaza, acestea sunt incheiate in proportie de peste 90%, existand doar mici suprafete ramase neexpropriate. "La noi, lucrarile sunt gata in proportie de peste 21% – stadiul fizic certificat. Cat priveste finantarea din acest an pentru continuarea lucrarilor, nu am fost inca informati. Urmeaza sa aflam. Au mai ramas si de anul trecut niste restante, dar nu mult. Conform planului nostru, asfaltarea autostrazii intre kilometrul 6 si kilometrul 19,5 se va face anul viitor, speram in prima jumatate a anului 2011", a precizat Burdisso.

Lucrari arheologice extinse
Cercetarile arheologice ale siturilor peste care va trece traseul viitoarei autostrazi au fost intrerupte pe perioada iernii si se vor relua peste doua saptamani. Cea mai ampla lucrare de cercetare arheologica se desfasoara in zona Baltii Cretuleasca, unde s-au descoperit un complex de locuire si o necropola cu morminte datate de la sfarsitul sec. XVI-prima jumatate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrazi ce trece prin stefanesti. "Cercetarea arheologica efectuata in perioada 18 mai-31 august 2009 pe traseul viitoarei Autostrazi A3 Bucuresti-Brasov, in zona viaductului de traversare a Vaii Pasarea, a condus la descoperirea unei necropole plane de inhumatie, datand din perioada sec. XVI-XVII, dar si a unor vestigii diverse apartinand unor structuri de habitat, incadrabile cronologic in perioada preistorica (culturile Glina, Hallstatt timpuriu) si in cea medievala, sec. IV-VI, cultura Dridu, sec. XVII-XVIII. Au fost investigate exhaustiv 271 de morminte de inhumatie si peste 80 de complexuri arheologice cu functiuni diverse (locuinte semiadancite, bordeie, cuptoare etc.), practic fiind cercetata integral intreaga suprafata afectata de construirea autostrazii. Cercetarea necropolei plane de inhumatie – situata in cuprinsul viitoarei cai rutiere –, dar si analiza spatiala a dispunerii defunctilor si a mormintelor indica foarte clar faptul ca este vorba de un cimitir crestin, datand de la sfarsitul secolului al XVI-lea si din secolul al XVII-lea, partea sa estica fiind afectata semnificativ de lucrari antropice moderne si contemporane. In baza observatiilor stratigrafice preliminare, se poate considera ca necropola plana de inhumatie din secolele XVI-XVII are suprapus orizontul de locuire medievala datand din sec. XVII-XVIII. Toate aceste descoperiri confirma potentialul arheologic semnificativ – relativ bine cunoscut anterior, datorita altor cercetari mai vechi, de mai mica sau mai mare amploare – existent de-a lungul Vaii Pasarea", ne-a declarat Corina Bors, de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care coordoneaza lucrarile arheologice din zona.

Cu autostrada in curte
Singura bucata de autostrada asfaltata (cu un prim strat superficial) se afla in zona Barcanesti-Rafov si nu depaseste o lungime de 2 kilometri. Pe tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti (42,5 km), contract adjudecat de consortiul roman format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB si Pa & Co International, se lucreaza, segmentat, in mai multe zone ale viitoarei autostrazi: Moara Vlasiei, Vlasia, Lipia, Barcanesti etc. Stadiul fizic certificat al lucrarilor de constructie este 42%,  un nivel dublu fata de primul segment al autostrazii (Bucuresti-Moara Vlasiei). Desi lucrarile au fost contractate inca din 2006, nici pana in prezent problema exproprierilor nu a fost in totalitate rezolvata. "Din 900 de dosare de expropriere, care reprezinta tot atatea loturi ale localnicilor, doar 400 au fost incheiate. La o parte, din cauza reverificarii documentatiei tehnice, s-a dat respingere, la o alta parte s-au efectuat plati conform legii. Sunt cazuri in care pe terenurile oamenilor se efectueaza de mai mult timp lucrari la autostrada, insa nu s-au platit banii de exproprieri. De asemenea, sunt zeci de contestatii in instanta, oamenii in general reclamand pretul mic platit pe teren", ne-a declarat viceprimarul de la Moara Vlasiei, Florin Cucu.
La Moara Vlasiei va fi expropriat un singur imobil, cel al Ioanei Mihai, in care locuiesc sase persoane. "Inca nu stim nimic clar, desi de 4-5 ani ni se tot spune ca s-ar putea sa fim demolati. Abia in toamna au venit sa faca un cadastru pentru expropriere. Altceva nu stim. Nu ni s-a spus nici ce bani primim, cat teren ramane sau unde ne mutam. Asteptam o decizie", ne-a declarat proprietara Ioana Mihai.

La Barcanesti, Savu Afina, proprietara unui imobil aflat pe traseul viitoarei autostrazi, a refuzat in cateva randuri sa se mute, desi a primit somatie. De cateva luni are in curtea altadata cultivata cu arpagic si rosii pilonii unui pod suspendat al autostrazii, iar casa este practic la nici 2 metri de autostrada. "Suntem, in total, noua persoane care locuim in aceasta casa. Am fost  data in judecata de compania de autostrazi, in aprilie avem termen la tribunal. Problema noastra este ca din banii primiti drept despagubire pentru casa nu vom reusi sa ridicam alta. Pentru teren am primit 30.000 lei, iar pentru casa ni s-au oferit 110.000 lei. Am primit trei somatii de evacuare, ne-am opus de fiecare data", spune Afina Savu. Langa casa femeii, constructorii au demolat celelalte constructii si au turnat pilonul podului peste DN1. 

Articol aparut in ziarul Romania libera din 8 martie 2010

Foto: Romania libera

marți, 14 iulie 2009

Pe Autostrada Bucuresti-Ploiesti se va circula din 2010

Romulus Cristea

» Dupa mai bine de doi ani de la inceperea lucrarilor la tronsonul de autostrada Bucuresti-Ploiesti, nici un metru de drum nu este inca asfaltat. Termenul initial, anul 2009, anuntat in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban pentru finalizarea lucrarilor a fost devansat cu inca un an. Autoritatile promit ca in iunie-iulie 2010, daca finantarile vor fi suficiente, am putea circula cu autovehiculele pe un segment de cateva zeci de kilometri din Autostrada Bucuresti-Brasov. Presedintele tarii si primul-ministru au fost saptamana trecuta pe santierul viitoarei autostrazi, iar declaratiile privind stadiul lucrarilor au fost similare: se lucreaza de zor si mai avem doar un an pana la darea in folosinta a tronsonului Autostrazii Bucuresti-Ploiesti. Pentru a observa stadiul lucrarilor, o echipa a ziarului s-a deplasat la fata locului, in punctele de lucru ale autostrazii.

Pana in primul trimestru al anului, constructorii si oficialii din Ministerul Transporturilor argumentau ca intarzierile la lucrarile Autostrazii Bucuresti-Ploiesti sunt datorate in principal problemelor legate de exproprieri. In prezent procedurile de expropriere fiind mult simplificate, constructia autostrazii poate inainta mai lejer, iar singurele dificultati care mai sunt invocate sunt doar cele legate de finantare.
In prima portiune a autostrazii, intre Bucuresti si Moara Vlasiei, care insumeaza 19,6 kilometri, constructor este consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi. Lucrarile de santier avanseaza in patru puncte de lucru, incluzand atat constructia unor poduri si pasarele, cat si portiuni de kilometri intregi unde se lucra de zor la terasament. Fata de luna martie, schimbarile din zona sunt vizibile. Turnarea betoanelor pentru piloanele de la podul ce traverseaza balta Cretuleasca e incetinita de descoperirea unui sit arheologic.

Pe o portiune a traseului, zeci de muncitori, macarale, camioane, buldozere si dispozitive de turnat betoane fac un zgomot de nedescris, sub un nor de praf ridicat de rotile utilajelor. In continuarea viitoarei autostrazi, traseul e intrerupt brusc de o linie imaginara care delimiteaza terenul unde lucreaza in liniste arheologii la decopertarea celor peste o suta de morminte din necropola medievala.
Localnicii din stefanesti care in urma cu un an se opuneau cu inversunare exproprierilor, reclamand ca despagubirile erau sub pretul pietei, au acceptat situatia si, in mare parte, au incasat banii. "N-am avut ce sa facem, oricum lucrarile incepusera pe teren fara sa fim atentionati. Acum o luna am acceptat banii pe terenul expropriat", ne-a declarat Nicu Stefan, proprietar de teren in stefanesti, pe al carui fost teren de la Cretuleasca trece autostrada.

Asfaltarea de toamna
Si in celelalte comune de pe traseul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti se lucreaza pe mai multe portiuni ale viitoarei autostrazi. Langa Moara Vlasiei si Gruiu se efectueaza diverse lucrari la terasament. Andrei Filip, primarul comunei Moara Vlasiei, spune ca sunt in lucru 6-7 kilometri din autostrada. "La Padurea Surlari, unde au fost probleme, la inceperea lucrarilor, din cauza zonei protejate Natura 2000, s-au obtinut avizele si s-au facut defrisari. Probabil ca vor incepe si aici lucrarile in curand", ne-a declarat Andrei Filip. La Moara Vlasiei au existat nu mai putin de 900 dosare de expropriere, insa autoritatile locale afirma ca acestea nu mai incurca acum in nici un fel continuarea lucrarilor, printr-o hotarare de guvern fiind aprobata exproprierea intregului traseu al autostrazii. Eventualilor nemultumiti de pretul oferit pe terenuri le mai ramane doar calea judecatoriei, fara a se mai putea opune exproprierii propriu-zise.


La Vlasiei, unde lucrarile sunt executate de Euroconstruct, se lucreaza de asemenea la terasamentul autostrazii pe o lungime de cativa kilometri. Daca in august anul trecut si in martie anul acesta nu era nici un semn ca s-ar lucra pe santier, in prezent zeci de camioane, buldozere si compactoare sunt in plina activitate.
In punctele de lucru ale companiei UMB din zona Tancabesti, lucrarile se desfasoara in acelasi ritm intens ca la inceputul anului. Reprezentantii firmei afirma ca in toamna acest tronson va fi asfaltat si ca activitatile pe santier ar putea fi mult accelerate daca ar exista finantare permanenta.


In zona localitatii Barcanesti, la sfarsitul anului trecut si in primele luni ale anului curent defrisarille de paduri, dar si procedurile de expropriere a unor imobile apartinand atat persoanelor fizice, cat si autoritatii locale au intarziat o buna bucata de timp lucrarile de santier. In prezent, pentru expropriati nici nu se mai pune problema (ca in urma cu un an) de a li se construi alte locuinte; ei au primit in cont sume de bani pentru exproprierea caselor si locuintelor. In zona podului autostrazii ce traverseaza DN1, cativa localnici disperati refuza sa-si paraseasca locuintele, justificand ca sumele primite sunt foarte mici.

"In casa locuim noua persoane. Pentru teren am primit 30.000 lei, iar pentru casa ni s-au oferit 110.000 lei. Cu banii astia nu avem unde sa ne mutam; nu gasim o casa cu banii astia. Am refuzat sa plecam din locuinta, am fost dati in judecata si am primit trei citatii pentru evacuare in ultima perioada", ne spune, plangand, Afina Savu din Tancabesti. Langa casa femeii, constructorii au demolat celelalte constructii si au turnat pilonul podului peste DN1 chiar in calcanul unei case expropriate.

De la o centura la alta
Adrian Ionescu, directorul Directiei Infrastructura Rutiera din cadrul Ministerului Transporturilor, afirma ca in toamna se vor asfalta 30 kilometri din tronsonul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti. "Cei 30 de kilometri din portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti vor fi asfaltati in toamna, insa nu vor fi circulabili. Abia anul viitor, prin iunie-iulie, se va putea circula pe toata portiunea Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase."
Portiunea autostrazii care pleaca din Bucuresti pana la centura – vreo 5-6 kilometri – nu va fi executata in acest an. Abia in 2010 va incepe constructia acestui segment, cu termen de finalizare in anul 2011. Viitoarea Autostrada Bucuresti-Brasov este impartita in patru tronsoane: Bucuresti-Moara Vlasiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploiesti-Comarnic si Comarnic-Brasov. Lungimea totala a autostrazii ar urma sa fie de aproximativ 164 km. Specialistii afirma ca intreaga Autostrada Bucuresti-Brasov nu va putea fi terminata mai devreme de anul 2013.


130 de morminte la picioarele podului
Un complex de locuire si o necropola cu 130 de morminte datate sfarsitul sec. XVI-prima jumatate a sec. XVII au fost descoperite chiar la picioarele podului viitoarei autostrazi ce trece prin stefanesti, la balta Cretuleasca. Corina Bors, de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care coordoneaza lucrarile arheologice din zona, ne-a spus ca lucrarile de cercetare arheologica au inceput in luna mai si vor continua pana in prima jumatate a lunii august. "Aici, in zona Cretuleasca, unde este un sit arheologic, a fost descoperita necropola medievala de inhumatie si au fost deja cercetate 100 de morminte. La nord de necropola exista un complex de locuire din perioada medievala timpurie (cultura Dridu). Scheletele din morminte si inventarul gasit se scot, se cerceteaza si se depoziteaza la Muzeul National de Istorie, apoi se publica rezultatele cercetarii", ne-a declarat Corina Bors.

Cei 30 de kilometri din portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti vor fi asfaltati in toamna, insa nu vor fi circulabili. Abia anul viitor, prin iunie-iulie, se va putea circula pe toata portiunea Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase." Adrian Ionescu, directorul Directiei Infrastructura Rutiera – Ministerul Transporturilor

Cu banii primiti din despagubirile pentru terenul expropriat si casa care urmeaza sa fie demolata nu putem cumpara nimic. Am refuzat sa parasim locuinta si am fost dati in judecata pentru evacuare." Afina Savu, locuitor din Barcanesti

Articol aparut in ziarul Romania libera din 15 iunie 2009

Foto: Romania libera/ Andrei Dumitru

duminică, 17 august 2008

Autostrada de Cartea Recordurilor: 211 km in 24 de ani




» Din 2007 pana in prezent nu s-a mai construit nici un kilometru la Autostrada Bucuresti-Constanta.

» Desi termenul avansat in 2005 prevedea finalizarea autostrazii in 2008, licitatia pentru ultimul tronson va avea loc abia la sfarsitul anului.

» Pentru sectiunea de autostrada Cernavoda-Constanta investitia este de sapte milioane euro pe kilometru.

Desi a fost inceputa in urma cu un sfert de veac, sub regimul comunist, autostrada care leaga Capitala de litoral ramane inca un vis indepartat. Proiectul autostrazii dintre Bucuresti si Constanta dateaza inca din perioada comunista, din anul 1987, sub regimul Ceausescu fiind inaugurat un tronson de 18 kilometri intre Fetesti si Cernavoda. Lipsa finantarii si haosul legislativ din perioada postdecembrista au facut ca o buna perioada de timp proiectul sa fie abandonat, lucrarile fiind reluate in urma cu zece ani. Constructia autostrazii a continuat cu intreruperi, intreaga portiune de autostrada dintre Bucuresti si Cernavoda fiind data in folosinta abia in aprilie 2006. Din 2007 pana in prezent nu s-a mai construit nici un kilometru la autostrada A2 (cunoscuta si sub numele de Autostrada Soarelui). Pentru realizarea ultimei portiuni de autostrada dintre Cernavoda si Constanta, licitatia pentru adjudecarea lucrarilor ar putea avea loc in luna octombrie 2008, data care fusese anuntata ca limita pentru finalizarea integrala a lucrarilor de catre ministrul Transporturilor in 2005.

Lucrarile incep in 2009
Pentru constructia tronsonului de Autostrada Cernavoda-Constanta investitia anuntata este de 354 milioane euro. Raportand la lungimea sectiunii (circa 51 kilometri), rezulta un pret pe kilometru realizat de autostrada de circa 7 milioane euro. Pentru comparatie, realizarea unui kilometru de autostrada in Croatia, pe un tronson dificil care traverseaza 40% zona muntoasa, a costat doar 4,1 milioane euro, iar in Bulgaria tronsoane de autostrada au fost realizate si la un pret mediu de 2 milioane euro/km.
Autostrada Cernavoda-Constanta va fi impartita in doua tronsoane la care se va lucra simultan: Cernavoda-Medgidia (19 km) si Medgidia-Constanta (31,8 km). Lucrarile propriu-zise de constructie vor incepe, teoretic, in primavara lui 2009, iar durata de realizare a autostrazii va fi de 24 luni. Primul tronson, Bucuresti-Fundulea, a costat 40,7 milioane euro, al doilea, Fundulea-Lehliu, 68 milioane euro, iar al treilea, Lehliu-Drajna, 84 milioane euro. Primele trei tronsoane totalizeaza 106 km. Costul realizarii celui de-al patrulea tronson, Drajna-Fetesti (36 km), al Autostrazii Soarelui s-a ridicat la 67 milioane euro, bani veniti din fonduri ISPA si de la Guvern. Modernizarea sectiunii Fetesti-Cernavoda (18 km) din Autostrada Bucuresti-Constanta a fost terminata in urma unei investitii de 39,94 milioane euro.

Exproprierile, incluse in pret
Diferentele foarte mari de pret pentru kilometrul de autostrada construit in Romania, comparativ cu lucrari similare realizate in alte tari europene, sunt explicate de reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale prin faptul ca valorile estimate ale proiectelor in Romania includ si cheltuielile pentru exproprieri. Cristian Duica, director general adjunct al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), considera ca "nu se pot face comparatii cu valoarea altor proiecte, mai ales cand in calcul (de exemplu pentru autostrada din Croatia) nu s-au inclus exproprierile". Pretul de circa 7 milioane euro/kilometru pentru tronsonul Cernavoda-Constanta este explicat de specialistii CNADNR prin dificultatile ce se vor intampina la excavari din cauza solului dobrogean si prin "lucrarile de arta" (poduri, podete, viaducte) care se vor realiza pe aceasta portiune.

Intrerupere de doi ani
Oficialii din Ministerul Transporturilor motiveaza intarzierile mari la constructia autostrazilor in special prin intreruperea lucrarilor survenite in perioada 2005-2006, dar si prin lipsa finantarii si problemele juridice ivite la exproprieri. "In perioada mandatului fostului ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre, lucrarile la drumuri au fost oprite. In 2005, desi se aflau in diverse stadii de executie, iar mai multe proiecte si contracte se aflau in derulare, s-a dat ordin de sistare a constructiilor. La fel s-a intamplat in cazul contractului cu Bechtel si la Autostrada Bucuresti-Constanta etc. Apoi, nu trebuie uitat ca in 2005 au fost mai multe inundatii mari, care au distrus infrastructura si unele lucrari incepute, iar acestea ar fi trebuit sa fie refacute. Lucrarile s-au reluat partial in prima parte a anului 2006, cu alte echipe, cu alti oameni, cu modificari de proiecte", a declarat Cristian Duica.

» Autostrada-centura pentru Constanta
Autostrada Cernavoda-Constanta face parte din Coridorul IV Transeuropean. Autostrada va completa legatura intre Bucuresti si litoralul Marii Negre. Impreuna cu varianta de ocolire a Municipiului Constanta, care va avea profil de autostrada (proiectata pentru o viteza de deplasare a autovehiculelor de 140 km/h), Autostrada Cernavoda-Constanta va spori accesibilitatea regiunii Constanta. Totodata, aceasta cale europeana va imbunatati legaturile de transport spre coasta de vest a Marii Negre, reducand durata de deplasare si traficul din zonele urbane alaturate. Varianta de ocolire a orasului Constanta este finantata de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si de Guvernul Romaniei. Costurile estimate pentru realizarea autostrazii in lungime de 22,2 kilometri, impreuna cu infrastructura asociata, vor fi de circa 145 milioane euro. Lucrarile vor incepe probabil spre sfarsitul anului, pentru finalizare fiind stabilit anul 2011.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 24 iulie 2008

Foto: Romania libera

www.romanialibera.ro