Cine sunt cei 6.000 de functionari publici carora le creste venitul cu 25%

Salarii. Cine câştigă când toată lumea pierde

Auditorii interni din sectorul public vor primi majorări salariale după ce, anul trecut, guvernanţii au decis reducerea

sporurilor. 

Romulus Cristea

Executivul intenţionează să modifice printr-un proiect de lege pachetul salarial acordat auditorilor interni din instituţiile publice. Astfel, aproape 6.000 de funcţionari publici angajaţi ca auditori interni vor beneficia de un spor fix de 25% din salariu, deci de o majorare a veniturilor. În urmă cu un an, în contextul crizei economice şi dorind să reducă cheltuielile bugetare (solicitate şi de Fondul Monetar Internaţional), guvernanţii au decis reducerea unor prime şi sporuri, iar echivalentul unui sfert din salariu reprezenta limita maximă a sporului. Instituţiile în care erau încadraţi  auditorii au diminuat cheltuielile cu aceste plăţi şi aplicau procente diferite, de la 1% până în 25%.

Proiectul de lege introduce sporul fix de  25% fără posibilitatea de a fi redus, după ce s-a constatat că unele instituţii  au limitat „drastic şi arbitrar" acordarea acestui tip de spor, chiar şi până la 1%. „Ordonatorii principali de credite au acţionat în mod variat în ceea ce priveşte acordarea sporului pentru complexitatea muncii. O parte din ordonatori l-au menţinut la limita maximă prevăzută de lege, alţii l-au diminuat cu procente de până la 10, iar în unele cazuri a fost anulat sau diminuat drastic, în mod arbitrar, până la 1%, neţinându‑se cont de complexitatea muncii de audit, care a constituit criteriul de bază în acordarea acestui spor", se menţionează în proiect.

În administraţia centrală şi locală (ministere, primării etc.) lucrează aproape 6.000 de auditori publici interni care sunt funcţionari publici. Încă 7.000 de auditori sunt angajaţi ca personal contractual în societăţi precum CFR, Metrorex şi altele.

„De obicei, auditorul public intern este subordonat ministrului sau directorului, după caz, şi activează în cadrul unui serviciu sau în direcţia din instituţia respectivă. El verifică modul de desfăşurare a activităţii, fără a aplica sancţiuni, dar este obligat să recomande soluţii pentru îmbunătăţirea activităţilor. Auditorul e de profesie inginer, economist sau jurist, iar soluţiile le propune către mai multe departamente: economic, resurse umane, juridic etc. Sporul era prevăzut în lege, însă cu precizarea că până în 25% din salariu", ne-a declarat Claudia Radu, vicepreşedinte la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici.

Potrivit proiectului de lege, începând din 2011, coeficienţii de ierarhizare pentru această funcţie vor fi stabiliţi prin includerea sporului fix în salariul de bază. În ultimul an, veniturile funcţionarilor publici au fost diminuate în medie cu 17%, cele mai mari reduceri fiind aplicate în administraţia publică.

Cum pierd bani companiile de stat

Guvernul a plătit în 2009 companiilor cu pierderi sporuri şi prime de peste 1,26 miliarde lei şi tichete de masă, vacanţă şi creşă de aproape 100 mili­oane lei, în condiţiile în care arie­ratele lor s‑au ridicat la 14 miliarde lei, iar pierderile totale au urcat la 3,2 miliarde lei. Pentru activitatea acestor companii, directorii generali au încasat prin contractul anual de mandat până la 84.000 lei, fără să suporte vreo sancţiune, se arată într-un document citat de Mediafax. Toate aceste companii cu pierderi sunt incluse în scrisoarea de intenţie convenită de Executiv cu FMI, pentru ca situaţia financiară să fie supravegheată cu prioritate în vederea reducerii subvenţiilor.

Compania           Pierderi           Prime

Total                   3217,3           1265,3

CNCFR                 935              314,2

CFR Călători          252              236,4

CNH                      599,8           230,2

CFR Marfă             321,5           211,7

Metrorex                121,5            109,2

Elcen                      345,5              54,5

CNADNR              240                49,2

Electrificare CFR     122,3             31,8

Termoelectrica         279,7             28,1

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 mai 2010

Foto: Romania libera/ Andrei Dumitru

Bulgarii vor hidrocentrala pe Dunare cu Romania

UE ar putea veni cu banii 

» In anii ’80, romanii doreau sa finanteze integral constructia hidrocentralei de la Turnu Magurele.
» Proiectul initial prevedea peste coronamentul centralei un pod rutier si cale ferata.
» Hidrocentrala pe care Romania intentioneaza sa o construiasca cu Bulgaria ar putea fi finantata cu fonduri europene.

Romulus Cristea

Autoritatile romane si bulgare discuta oportunitatea constructiei unei noi hidrocentrale pe Dunare, cu o capacitate de 440 MW. Hidrocentrala pe care Romania intentioneaza sa o construiasca pe Dunare, impreuna cu Bulgaria, ar putea fi finantata cu fonduri europene, a declarat marti secretarul de stat in Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Tudor serban. Amplasamentele aflate in discutie sunt: Macin, Turnu Magurele si Calarasi. Specialistii in hidroenergie sustin insa ca zona optima de amplasare a hidrocentralei este Turnu Magurele, mai precis Islaz.
Proiectul hidrocentralei romano-bulgare a fost dezvoltat inca din anii ’80, in acea perioada statul roman avand un interes deosebit in realizarea constructiei pe care s-a aratat, de altfel, intr-o prima etapa, dispus sa o finanteze integral.  "Prin anul 1985, Nicolae Ceausescu si Todor Jivkov (presedintii din timpul regimului comunist ai Romaniei, respectiv Bulgariei) au taiat panglica de inaugurare a santierului de la viitoarea hidrocentrala Turnu Magurele-Nicopole. S-a deschis santierul (la Islaz), a existat o organizare de santier si chiar s-au facut unele lucrari. In 1990, santierul s-a inchis, iar baracile au fost vandute", isi aduce aminte Eugen Pena de vremea cand era director la Hidrocentrale Olt.
In acele timpuri, regimul comunist din Romania dorea sa-si asigure independenta energetica, in vreme ce bulgarii primeau energie din fosta URSS si aveau planuri de dezvoltare in domeniul nuclearo-energetic. Intre timp, lucrurile s-au schimbat, bulgarii fiind cei care in ultimii ani au relansat propunerile de proiect pentru noi hidrocentrale peste Dunare. "Bulgarii vor doua hidrocentrale, dar noi consideram ca este suficienta doar una", a afirmat secretarul de stat Tudor Serban. Expertii in hidroenergie sustin ca amplasamentul optim este cel de la Islaz, unde a existat si proiectul initial al centralei-baraj Turnu Magurele-Nicopole, pe coronament fiind prevazute un pod rutier si o linie de cale ferata.

» Terminal de gaz
Dezvoltat de Romania, Georgia si Azerbaidjan, proiectul AGIR care vizeaza transportul de gaze naturale lichefiate din zona Marii Caspice in Europa, prin Romania, se va dezvolta mai repede decat Nabucco, a declarat secretarul de stat in Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Tudor Serban.
Romania, Georgia si Azerbaidjan vor semna, in luna martie, un acord pentru constructia a doua terminale de gaze naturale lichefiate (GNL) in Portul Constanta si intr-o locatie georgiana, investitia fiind de 4-6 miliarde euro.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 24 februarie 2009
Foto: Romania libera

Gaz ieftin pentru industrie, nu si pentru populatie

Combinatele energofage vor fi alimentate inca un an doar cu gaze din productia interna.

Romulus Cristea

Unele dintre marile companii industriale vor primi, pana la sfarsitul anului 2010, gaze din productia interna cu aproape 50% mai ieftine decat cele importate. Amendamentul pentru prelungirea perioadei in care anumite companii vor fi alimentate doar din productia interna a fost depus in Parlament, dupa cum a anuntat joi Adriean Videanu, ministrul Economiei. Totodata, Videanu a mai mentionat ca "facilitatea este pentru sectorul industrial, nu pentru populatie".

Jean Constantinescu, presedintele IRE, considera insa ca o astfel de derogare se rasfrange asupra intreprinderilor mici si a consumatorilor casnici, care nu vor mai beneficia de reduceri de tarife, in conditiile in care pretul gazului la nivel international a scazut in ultimul an si cu peste 50%.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 13 noiembrie 2009

Foto: Simon Howden / Freedigitalphotos