luni, 31 decembrie 2007

Piata Pensiilor-Concentrare pe Pilonul II


Piata Pensiilor
Concentrare pe Pilonul II

Romulus Cristea

La trei luni de la demararea campaniei pentru pensiile private obligatorii, numarul celor care s-au inscris la unul din cele 18 fonduri autorizate sa functioneze pe Pilonul II a ajuns la 2,93 milioane.
Peste 96,61% din piata pensiilor private obligatorii s-a concentrat in primii 9 jucatori care controleaza aproape toata piata de profil.
"Era de presupus inca de la inceput ca piata va fi foarte concentrata, pentru ca oamenii si-au investit banii in notorietate si credibilitate, fiind vorba de pensii. Fondul de pensii nu e un RCA care sa dureze un an", a declarat analistul economic Ilie serbanescu.
Cele mai multe adeziuni au fost raportate de ING Fond de Pensii, Allianz-Tiriac Pensii, Generali Fond de Pensii, Aviva Fond de Pensii si Interamerican Pensii Private, care impreuna detin mai mult de 80% din piata de profil.
ING Fond de Pensii detine pozitia de lider, cu 958.977 aderenti (32,9% cota de piata). Locul al doilea in clasamentul fondurilor de pensii obligatorii este ocupat de Allianz Tiriac Fond de Pensii, cu 749.657 de participanti atrasi si o cota de piata de 25,78%. Generali Fond de Pensii se afla pe locul al treilea, cu 274.613 semnaturi atrase si o cota de piata de 9,44%, in timp ce pozitia a patra este detinuta de Aviva Fond de Pensii care a raportat 237.359 de participanti cu o cota de piata de 8,16%. Urmatoarele doua locuri sunt ocupate de compania Interamerican Fond de Pensii (176.471 aderenti si o cota de piata de 6,07%), urmata de AIG Fond de Pensii cu 171.259 participanti si 5,89% cota de piata.
"Bursa va castiga cel mai mult din aparitia fondurilor private de pensii. Va creste gradul de intermediere financiara. Fondurile de pensii nu sunt altceva decat o economisire fortata, iar daca apare o resursa de economisire pe termen lung e bine pentru piata financiara. Banii de pensii pot intra si in economiile altor tari, pentru ca eu nu am remarcat in legislatie decat restrictii structurale privind constructia portofoliului", a mai spus serbanescu.
Numarul inscrierilor la sistemul pensiilor private obligatorii (Pilonul II) se va apropia de 3,3 milioane la sfarsitul perioadei de aderare, ianuarie 2008, cifra reprezentand 90% din totalul salariatilor cu varsta pana la 45 de ani.
Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 Decembrie 2007

www.romanialibera.ro

miercuri, 26 decembrie 2007

Asa a fost atunci...


Romulus Cristea


Amintiri de decembrie
Daca stai de vorba cu cei care au trait nemijlocit revolutia din decembrie 1989, ai senzatia ca multe din declaratiile lor au un caracter aproape ireal. Parca nici nu le vine sa creada ca ei sunt protagonistii acelor intamplari si nu altii. Multi dintre revolutionarii adevarati care atunci si-au pus sufletul in palma si puteau foarte usor sa treaca pe lumea cealalta, au fost umilliti in ultimul hal cand au descoperit ca certificat de revolutionar au si persoane care atunci, in acel sfarsit de decembrie, nici macar nu au fost in tara. De aceea ei nici nu mai vor sa vorbeasca. Sau marturiile sunt sobre, retinute, evita emfaza si detesta grandilocventa. Acestia sunt eroii care atunci, daca ar fi murit, n-ar mai fi stiut nimic din ce avea sa urmeze, de integrarea Romaniei in UE si in NATO, de coruptia triumfatoare, de gaunosenia politicenilor, de impostura frenetica, etc etc. Ar fi fost mai fericiti?


Violente gratuite
Dacia Mutulescu, nascuta in 1967, a fost retinuta in zona restaurantului Gradinita in ziua de 21 decembrie 1989 si dupa ce a fost serios molestata a fost dusa, impreuna cu alti manifestanti, la Jilava. Incercase sa opreasca inaintarea unor transportoare militare. Iata marturia ei:
In dimineata zilei de 21 decembire 1989 ma aflam la domiciliul meu, situat pe strada Franklin nr 16, Bucuresti. La radio era transmis mitingul oficial in Piata Palatului. La un moment dat s-au auzit la radio o pocnitura si un strigat de femeie din multime, si transmisiunea s-a intrerupt. Dupa putin timp, am iesit din casa pentru a incerca sa vad ce se intampla. In Piata Palatului era mare vanzoleala, am vazut persoane care plecau schiopatand, plangand, cu hainele rupte. Am remarcat un morman constituit din pancarte rupte, de haine invalmasite, adunate intr-un colt al Pietei. Barbati in civil incercau sa-i convinga pe oamenii care participau la miting sa ramana afirmand ca momentul de panica trecuse si ca situatia e sub control. Am parasit Piata Palatului si m-am indreptat spe Piata Amzei, luand-o pe stradutele laterale, dintre Calea Victoriei si bulevardul Magheru. Ajungand prin spate in zona Bisericii Albe, am auzit vuiet de multime si am vazut pe Calea Victoriei un grup de oameni care manifestau. M-am apropiat si am intrat in manifestatie. Eram aproximativ 150 de participanti ad-hoc, scandam lozinci precum, vrem guvern democrat, guvern al poporului, am cantat Hora Unirii tinandu-ne de mana intr-un mare cerc, in fata hotelului Bucuresti. Un barbat in civil, cu o caciula de miel pe cap, incerca sa ne convinga sa plecam linistiti acasa. Din Piata Palatului se auzea discursul tovarasului...
La un moment dat, sirul de soldati care izolau Calea Victoriei de Piata Palatului, au intrat in forta printre manifestantii din fata hotelului Bucuresti, pentru a-i risipi. Manifestantii au inceput sa fuga pe stradutele laterale incercand sa scape. Am parasit zona si am ajuns in Piata Amzei, unde nu era nici un semn de razvratire, Soldatii USLA blocau intersectia ce ducea spre magazinul Eva pentru a izola o alta manifestatie. Majoritatea manifestantilor erau masati in fata cinematografului Studio. Am intrat in randurile lor. Cineva a impartit paine, altcineva a impartit flori la manifestanti si la soldati...


La un moment dat un TAB a intrat in mare viteza pe bulevardul Magheru, venind dinspre Eva. Lumea de pe carosabil s-a retras pe margini. La nivelul Pietii Romane, TAB-ul a facut o intoarcere de 180 de grade si a intrat din nou pe bd. Magheru. Am decis sa ma opun. M-am indreptat spre mijlocul bulevardului, cu o floare in mana, si m-am postat pe traiectoria masinii. La inceput, aceasta nu si-a schimbat traiectoria, totusi, in ultima clipa, m-a ocolit. Atunci i-am incurajat pe cei care stateau pe margine sa coboare de pe trotoare, sa revina pe carosabil, caci pana la urma nu puteau sa ne omoare pe toti. M-am asezat turceste pe mijlocul bulevardului si alti oameni au venit alaturi, luandu-ne de brat ca sa facem un lant uman. Soldatii s-au napustit spre noi si am fost prima inhatata. Cei doi manifestanti de alaturi au incercat sa ma retina (pe unul il chema Lucian, nu-i stiu decat prenumele), insa au fost si ei ridicati si bagati in duba postata pe mijlocul bulevardului. Soldatii m-au tras cu violenta de par, de haine, m-au lovit cu capul de caldaram si tragandu-ma de picioare m-au aruncat in duba. In duba se afla deja o femeie care, la Jilava, avea sa ne spuna ca ea a fost cea care a strigat in Piata Palatului, in timpul mitingului. Am fost depusi la Circa 1 de militie de pe bd. Ana Ipatescu. La coborare, soldatii m-au impins si militienii ne-au inconjurat cu agresivitate, dandu-ne suturi si pumni. Am fost introdusi intr-o incapere, unde am fost obligati sa stam cu mainile pe zid, cu fata spre perete timp de mai multe ore. Ma durea foarte tare maxilarul in urma pumnilor primiti si simteam junghiuri in spate si la rinichi. La un moment dat barbatii au fost scosi din camera de arest. Am fost condusa la un interogatoriu. Mi s-a spus ca vor fi aduse fotografii si ca am incurcat-o. Am fost readusa in camera de arest, care se umplea din ce in ce mai mult. Seara tarziu, am fost aruncata cu alte femei in dube de transport penitenciar si am ajuns la destinatie, penitenciarul Jilava.


Mi s-au luat actele de identitate. Am predat banii aflati in posesia mea si am fost obligata sa semnez inventarul lor intr-un registru, la rubrica detinut. Am protestat zicand ca nu a fost nici un proces, deci ca nu sunt decat retinuta, nu detinuta. Am fost introdusa cu alte femei intr-o celula mare. Am fost scoasa iar la interogatoriu si amenintata, cine va plateste, ba? O sa spui tu pana la urma! Mai multe femei au fost introduse in celula in decursul noptii, unele fiind ranite prin glont. Dimineata, am auzit o serie de impuscaturi in apopierea cladirii und eram retinuta.
Am fost eliberati pe la pranz, spunandu-ni-se ca "tovarasul" a dat ordin sa fim iertati. Ne-am cautat actele de identitate pe o masa enorma, unde erau ingramadite. Un autocar ne-a depus la intrarea in Bucuresti. Am ajuns in Piata Palatului, unde era multa lume. Spre seara a inceput sa se traga...
Se anunta greva generala...
Marturia lui stefan Bosnigeanu, membru al Asociatiei "21 decembrie": In jurul orei 18 in timp ce noi scandam lozinci, fortele de reprimare ne-au asaltat cu focuri de mitraliera pe durata a catorva minute. Eu ma aflam la aproximativ sapte metri de armata si millitie si, inspaimantat, m-am culcat la pamant si m-am adapostit sub o masina. In acest timp m-am trezit ca ma trage cineva de picioare. Era un tanar care mi-a spus, scoala domnule ca au tras cu cartuse oarbe. A trecut dinspre Universitate spre Romana un TAB pe care s-a suit din mers un tanar. Observandu-l, conducatorul TAB-ului a franat brusc si l-a aruncat pe asfalt. In acest moment impreuna cu alti tineri l-am luat pe brate, l-am urcat intr-o Dacie si l-am transportat la spitalul Coltea. Imediat au aparut doua camioane cu soldati iar cand a venit si al treilea camion, aceasta cam in jurul orei 19, soferul a accelerat si a intrat in plin in oameni. Cativa tineri au incercat sa ia victimele, dar fortele de represiune au tras rafale de arma si au mai omorat si pe alti nevinovati. Dupa toate aceste incercari de intimidare, nu pleca nmeni si am inceput sa ne incurajam unii pe altii strigand, nu plecam, fara violenta, moarte pentru libertate...


Dupa aceasta, pe la orele 20, fortele de represiune au incercat sa ne imprastie cu o coloana de masini de la pompieri venind dinspre Piata Romana, spre Universitatii. Ne stropeau cu apa, iar noi, cei mai curajosi, am incercat sa ne urcam pe ele si sa le oprim. Eu, fiind mai in varsta, nu am reusit sa ma urc, dar i-am ajutat pe tineri sa poata sa se urce, sa inchida apa si sa rupa furtunele...
In jurul orelor 21 trupele de represiune au incercat sa inainteze spre multime, lovind cu bastoanele, reusind sa inainteze cativa metri spre Universitate. Vazand ca le-a reusit, au mai repetat manevra, de data aceasta inaintand tot cam vreo 10 metri la intersectia cu Batistei. Apoi au mai intrat in multime inca doua randuri de coloane de masini de pompieri, care au fost blocate. O fata a prins de un stalp din piata o lozinca pe care scria cu rosu Jos tiranul iar un tanar a scris cu vopsea verde pe geamurile de Intercontinental mai multe inscriptii. Se anunta ca a doua zi se instituie greva generala si nu se va lucra in toata tara...

Articol aparut in Romania libera din 21 decembrie 2007
www.romanialibera.ro

Revolutia- 5.000 de victime, nici un vinovat


Romulus Cristea

La cateva ore dupa caderea regimului Ceausescu, Bucurestiul a devenit scena unor lupte de strada in care s-a folosit din plin munitia de razboi, numarul victimelor inzecindu-se in raport cu ziua de 21 decembrie ’89. Nici pana in prezent nu este lamurit contextul in care s-a deschis focul si de ce a fost necesar sa se continue luptele. Nici una dintre victimele inregistrate (raniti, morti sau retinuti) nu a fost identificata de procurorii militari ca desfasurand actiuni teroriste sau fiind membra a unei organizatii din exteriorul tarii.

Numarul mortilor si ranitilor prin impuscare din noaptea de 21-22 decembrie 1989 este de 148 persoane. Aceste victime au fost inregistrate in special in zona centrala a Capitalei, in perimetrul Bulevardul Magheru-Piata Universitatii. Pana in data de 22 decembrie ’89, numarul total al decedatilor in urma actiunilor de reprimare a demonstratilor a fost de 51, din care 3 persoane neidentificate. Prin impuscare au fost ucise 42 persoane, alte 8 fiind ucise prin lovirea de catre autovehiculele militare (camioane si transportoare blindate). "In privinta numarului mortilor, stim cu siguranta ca au fost 51, si nu 48, cat s-a comunicat oficial. Atat raportul Serviciului Roman de Informatii, dar si cel al Comisiei Senatoriale privind evenimentele din decembrie omit sa mai pomeneasca de cei trei morti neidentificati din noaptea de 21 decembrie 1989. In primele zile ale lui ianuarie 1990, am umblat prin spitale si la Parchetul Militar, de unde am adunat toate probele referitoare la victime. Avem acele documente si in prezent", a precizat Nelu Iofciu, membru al unei asociatii de revolutionari.
In privinta retinutilor, nu exista evidente clare, multe din documente fiind distruse atat in sectiile de politie, cat si la penitenciare, insa pe baza unor probe administrate de procurori au fost reconstituite dosarele a 684 de persoane retinute.

Munitia, confiscata de armata
Nici pentru victimele din 21 decembrie si nici pentru cei din zilele urmatoare nu exista elemente de munitie care sa fi fost prelevate din corpul celor ucisi sau raniti spre a fi utilizate in procesul compararii pentru identificarea individuala a armei din care s-a tras. Pana in 10 ianuarie 1990, nu a fost autopsiata nici o persoana ucisa pe durata revolutiei, in majoritatea cazurilor procurorii consemnand in dosare faptul ca familiile au fost cele care au refuzat examinarile medico-legale. De asemenea, fragmentele de munitie sau gloantele extrase din corpurile celor care au ajuns pe paturile de spital au fost confiscate de Armata si nu se stie unde au disparut, neexistand nici o expertiza balistica. Singurele dovezi relevante despre ranile celor ucisi si munitia cu care s-a tras au ramas radiografiile si alte documente medicale pastrate prin grija medicilor care au operat in acele zile.
"Imi aduc aminte ca in 1 sau 2 ianuarie ’90 a aparut la spital un colonel de la Ministerul de Interne, care s-a prezentat cu numele de Chircoias. Sustinea, destul de violent in limbaj, ca ar conduce o sectie din cadrul Directiei Securitatii Statului. A cerut sa-i predau toate gloantele extrase. Au fost predate acestuia 40 de gloante de diverse forme si dimensiuni, precum si fragmente de munitie. Nu am mai aflat nimic dupa aceea nici de Chircoias, nici de vreo expertiza. Cei care au facut pierdute probele au omis faptul ca mai exista radiografii si alte documente militare pe care le-am pus la dispozitia Parchetului", a declarat dr. Nicolae Constantinescu, chirurg la Spitalul Coltea.

495 de morti dupa fuga lui Ceausescu
Incepand cu data de 22 decembrie ’89, dupa fuga cu elicopterul a dictatorilor Elena si Nicolae Ceausescu, situatia a devenit si mai tragica. In loc ca lucrurile sa se stabilizeze, acestea au scapat de sub control, nici in prezent nefiind clar ce s-a intamplat. Pana la 1 ianuarie 1990 au fost inregistrati, doar in Bucuresti, 495 de morti si 1.275 de raniti. Numarul deceselor inregistrate ca urmare a evenimentelor dupa 22 decembrie 1989 a fost de aproape 10 ori mai mare decat in ziua de 21 decembrie. Incidentele care au urmat in zilele de 22-25 decembrie 1989, dar cu precadere in noptile de 22-23 decembrie si 23-24 decembrie ’89 au fost cantonate in jurul unor obiective de interes national: actuala Piata a Revolutiei (fostul sediul al CC-PCR), Ministerul Apararii Nationale, sediile si imprejurimile Televiziunii Romane si Radiodifuziunii, sediul Comandamentului Infanteriei si Tancurilor, zona unitatilor militare din Ghencea si Antiaeriana, Aeroportul International Otopeni si altele.
In zona acestor obiective a existat o mare aglomerare de forte alcatuita din structuri extrem de eterogene: unitati militare, subunitati, formatiuni de garzi patriotice, forte ale Militiei, membri din randul trupelor de Securitate, la care s-a adaugat o imensa multime aparuta in preajma acestor obiective in urma repetatelor apeluri lansate pe postul public de televiziune prin care se chemau masele sa sprijine revolutia. Televiziunea Romana si Radioul public au fost principalele surse de transmitere a mesajelor care indemnau armata si populatia sa lupte impotriva teroristilor care atacau tara.

Tiruri intense la fostul CC-PCR
In actuala Piata a Revolutiei, incidentele care s-au creat o data cu lasarea intunericului au fost marcate prin numeroase victime, morti si raniti (72 decedati si 255 raniti), ca urmare a declansarii unor tiruri intense de catre componentii dispozitivelor militare (MApN, MI si garzi patriotice), carora li s-au alaturat, in grup sau individual, persoane civile ce au intrat in posesia unor arme de foc.
Un singur exemplu este elocvent pentru ilustrarea consumului deosebit de mare de munitie pe durata desfasurarii actiunilor de lupta. Astfel, potrivit raportului UM 01046 Bucuresti, in perioada cand unitatea a actionat in municipiul Bucuresti (22 decembrie-28 decembrie 1989), s-au consumat urmatoarele cantitati de munitie: 53.920 gloante de calibrul 7,62 mm; 1.566 bucati gloante obisnuite de pistol; 136.850 bucati de gloante calibru lung 7,62 mm; 15.015 bucati munitie de calibrul 12,7 mm; 1.066 bucati de munitie 14,5 mm; 179 bucati de cartuse de iluminare 26 mm; 207 bucati de munitie de semnalizare calibrul 26 mm; 3 lovituri explozive. In aceeasi zona, UM 01060 Bucuresti a executat 27 de lovituri explozive cu tunul de pe tanc.

Articol aparut in Romania libera, din 17 decembrie 2007
www.romanialibera.ro

Campania de colectare a deseurilor, voluntariat la nivel national




Romulus Cristea

» Sambata incepe campania nationala de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice de la populatie. Actiunea va constitui o premiera pentru ceea ce inseamna protejarea mediului in Romania, cetatenii, dar si firmele de salubritate, primariile si diverse organizatii civice si profesionale fiind antrenate in acest demers. Campania este initiata de ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Attila Korodi, care a acordat un interviu "Romaniei libere" despre modul in care se va desfasura actiunea de colectare a deseurilor in orasele Romaniei.

» R.l.: Care este motivatia organizarii la nivel national a campaniei de colectare a deseurilor de la populatie?
Attila Korodi: In Romania exista aceasta problema a deseurilor electrice si electronice. Cetatenii, mai ales cei de la oras, au obiceiul sa se debaraseze de aceste aparate electrice, de care nu mai au trebuinta, in diverse locuri, in loc sa le trimita la centrele de reciclare. Astfel de centre de colectare au fost infiintate – ca sa dau un exemplu, numai in sectorul 3 al Capitalei exista 18 depozite –, dar nu exista aceasta initiativa a cetateanului de a duce in locurile special amenajate frigiderul vechi, televizorul care nu mai functioneaza, calculatorul uzat etc. Unii nu inteleg ca aparatura veche, care nu mai functioneaza, intra intr-un proces de degradare urmat de eliminarea unor substante toxice periculoase in special pentru copii si batrani. De aceea organizam o zi speciala in prima saptamana din luna noiembrie, zi in care cetatenii duc in fata locuintei obiectele electrice de care nu mai au nevoie, urmand sa fie colectate cu sprijinul autoritatilor locale si al firmelor de salubritate. Este un exercitiu, nu neaparat cu un succes extraordinar, dar ne vom da seama cum trebuie actionat pentru ca la anul sa fie si mai bine.

» Cum au fost atrase in aceasta actiune primariile si firmele de salubritate?
In principiu, autoritatile locale au datoria de a colecta de la populatie orice tip de deseuri. Nu toate firmele de salubritate au contracte de a aduna echipamentele electrice sau electronice. Ceea ce facem acum putem spune ca este un voluntariat la nivel national, vom sti cum va fi nevoie sa actionam in viitor.

» Ati declarat recent ca, in Romania, pentru anul 2008, vor trebui colectate 4 kg de deseuri electrice si electronice pe cap de locuitor. Estimati ca aceasta cifra va fi atinsa?
Pentru acest an, am estimat trei kilograme. Nu cred ca vom atinge aceasta tinta. Sa nu uitam ca asociatiile profesionale care se ocupa de aceste deseuri abia au fost infiintate. Dar cifra de patru kilograme pe cap de locuitor, pentru anul 2008, este o tinta pe care o luam serios in seama. Exista o directiva europeana care defineste cantitatea de deseuri provenite din electrocasnice care trebuie adunata de la fiecare cetatean – patru kilograme.

» Romania risca vreo sanctiune in cazul nerealizarii normei la colectarea de deseuri?
La noi, 2008 va fi primul an in care se va aplica cantitatea de 4 kg de deseuri electrice. Unele tari europene au atins deja aceasta cifra, altele fac demersuri in acest sens. In cazul Romaniei, daca nu se va atinge cifra de 4 kg pentru fiecare locuitor nu cred ca vor exista probleme, cu o conditie insa – ca aceste cantitati sa nu existe fizic, sa nu avem de unde sa colectam. Probleme vor fi daca strangerea acestor deseuri de la oameni este ineficienta.

» Care este experienta celorlalte state ale Uniunii Europene in problema gestionarii deseurilor electrocasnice?
Sistemul de colectare si reciclare a deseurilor electrice si electronice este unul costisitor. Nu exista alt deseu a carui reciclare sa coste mai mult. Capacitatile de reciclare nu se regasesc in fiecare tara. Exista unitati in diverse locuri din Europa. In Europa de Vest sistemul functioneaza mai bine deoarece exista un anumit comportament al consumatorilor, care-si schimba periodic aparatura din casa. In general, asociatiile profesionale care au responsabilitatea de a prelua si trimite mai departe cotele de reciclare duc greul in aceasta activitate. Exista mari firme europene care s-au specializat si au responsabilitati de a prelua si recicla deseurile electrice. Sunt proceduri complicate, transportul se face in containere speciale, iar dezasamblarea necesita experienta si utilaje specializate.

» Ce investitii sunt necesare pentru amenajarea depozitelor de colectare si a centrelor de dezmembrare?
Pentru depozitele de colectare investitiile nu sunt spectaculoase. E nevoie de o platforma betonata, cu anumite conditii, pentru a nu se infesta solul cu scurgeri de la aparatura uzata si, bineinteles, protejarea spatiului impotriva ploii si a ninsorii. In cazul centrelor de dezmembrare, investitiile sunt mai mari. In Romania exista un astfel de centru la Constanta, dar alte elemente se trimit in alte tari din Europa pentru reciclare. Elementele care contin metale grele pleaca in alte zone din Europa.

» Cum apreciati ca se va desfasura campania din 3 noiembrie si cat de receptive vor fi primariile?
Din informatiile pe care le detinem, sunt in jur de 100 de localitati care au raspuns pozitiv la campania noastra. Vreo 15 localitati inca nu ne-au dat un raspuns clar, iar in cazul a doua orase mari actiunea nu va avea loc (probabil Iasi si Targu-Mures). La finalizarea actiunii vom putea trage niste concluzii – daca efortul a meritat, daca programul este fezabil, daca sunt costuri mari ce trebuie acoperite. Vor fi dezbateri si vom hotari pe urma ce mai e de facut.

Site dedicat
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a deschis un site dedicat campaniei nationale de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice de la populatie. Actiunea se desfasoara in 100 de localitati, in ziua de 3 noiembrie. Vor participa cetatenii din orasele cu peste 20.000 locuitori si cele 6 sectoare al municipiului Bucuresti, firmele de salubritate, organizatiile colective Ecotic, RoRec si Recolamp, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. Adresa site-ului este: www.mmediu.ro/ deseurielectrice.htm
Site-ul cuprinde informatii utile pentru cetateni, programul zilei de 3 noiembrie, ghidul primariilor, precum si lista oraselor participante la campanie.
Articol aparut in ziarul Romania libera, din 2 noiembrie 2007
www.romanialibera.ro

vineri, 26 octombrie 2007

Licitatie ratata



Selectia bancii pentru administrarea fondurilor UE pentru agricultura

Romulus Cristea
» Raiffeisen Bank a contestat descalificarea ofertei depuse si desemnarea BCR drept castigatoare.

» Consiliul de Solutionare a Contestatiilor a considerat ca Raiffeisen a fost corect descalificata, iar BCR nu trebuia sa castige.

» Procedurile de selectare a bancii vor fi reluate la finele acestui an sau la inceputul anului viitor.


Licitatia Ministerului Agriculturii pentru alegerea bancii care va administra fondurile UE destinate agriculturii a fost anulata, printr-o decizie a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), ca raspuns la contestatia depusa de Raiffeisen Bank.Licitatia a fost anulata in urma unei decizii a CNSC, dupa ce una dintre bancile care au depus oferte, Raiffeisen Bank, a contestat descalificarea ofertei depuse si desemnarea Bancii Comerciale Romane (BCR) castigatoare."Consiliul a decis ca oferta Raiffeisen nu a fost descalificata incorect, dar, in acelasi timp, a decis ca oferta BCR nu trebuia desemnata castigatoare, astfel ca s-a hotarat anularea licitatiei. Decizia este obligatorie si executorie pentru autoritatea contractanta, adica Ministerul Agriculturii, care trebuie sa reia procedurile, adica sa organizeze o noua licitatie", a declarat directorul directiei administrative si de investitii din minister, Daniel serbanescu, citat de Mediafax.Procedurile vor trebui reluateProcedurile de selectare a bancii vor fi reluate la finele acestui an sau la inceputul anului viitor si nu vor mai viza administrarea fondurilor UE destinate agriculturii si dezvoltarii rurale in acest an, ci a sumelor pentru 2008. "Ministerul nu poate relua procedurile imediat, deoarece este tarziu pentru a le mai face anul acesta, iar pentru o licitatie care sa vizeze fondurile UE acordate pentru 2008 trebuie sa cunoastem valoare acestora. Sigur, o parte a acestor fonduri le stim, pentru ca sunt prevazute in regulamente si legi, dar trebuie sa stim cat mai aproape de valoarea exacta, pentru a realiza un caiet de sarcini in concordanta. Cel mai probabil, la sfarsitul sau la inceputul anului viitor vom organiza o noua licitatie", a afirmat serbanescu.El a adaugat ca Ministerul Agriculturii are conturi deschise in valuta, unde ar putea fi virati banii de la UE, astfel ca anularea licitatie nu determina "un blocaj". "Oricum mai avem timp pana la inceputul lunii februarie, in sensul ca platile pentru agricultori pe care le face APIA (Agentia de Plati si Interventie in Agricultura – n.r.) incepand cu decembrie sunt decontate de UE incepand cu 1 februarie 2008, deci avem timp pana atunci sa facem licitatia. In ceea ce priveste fondurile pentru dezvoltare rurala, programul (Programul National de Dezvoltare Rurala, pe baza caruia sunt contractate fonduri UE – n.r.) nu a fost deocamdata aprobat, asa ca nu e graba nici aici", a spus serbanescu.Amanari si suspendari repetateDerularea licitatiei a avut parte de amanari si suspendari, astfel ca, desi a fost lansata in mai, procedura s-a incheiat abia in octombrie, cu o anulare.Initial, deschiderea ofertelor trebuia sa aiba loc in mai, dar momentul a fost mutat in luna iunie, pentru ca toate bancile sa-si poata pregati ofertele. Procedurile au fost apoi suspendate in iunie, ca urmare a unei constestatii a BRD-Groupe Société Genérale si reluate, dupa solutionare. In luna august licitatia a fost contestata din nou, de data aceasta de Raiffeisen Bank, dupa ce castigatoare fusese desemnata BCR.Cele patru oferteRaiffeisen Bank, Banca Comerciala Carpatica, Banca Comerciala Romana si Bancpost sunt cele patru institutii de credit care au depus oferte in cadrul lictatiei. Aceasta viza administrarea unor fonduri de circa 560 de milioane euro, provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si Fondul European de Garantare Agricola (FEGA).Cele doua fonduri ale Uniunii Europene sunt destinate finantarii sectorului agricol si de dezvoltare rurala.Astfel, prin FEGA sunt acordate platile unice pe suprafata pentru fermieri, care sunt estimate la circa 50 de euro pe hectar in acest an, dar si masuri de reglare a pietei, iar FEADR este destinat sprijinirii proiectelor de dezvoltare rurala.
http://www.romanialibera.ro/


Articol aparut in Romania libera, 25 octombrie 2007

In cazul privatizarii Tractorul, UE suspecteaza o vanzare imobiliara deghizata


Romulus Cristea
Uniunea Europeana a publicat ieri in jurnalul sau oficial scrisoarea comisiei de la Bruxelles in legatura cu investigatiile incepute in cazul privatizarii Tractorul Brasov.Guvernul roman si firma implicata in aceasta privatizare urmeaza sa-si trimita in maximum o luna la Bruxelles obiectiile la sesizarile oficialilor europeni. Suspiciunile Comisiei Europene vizeaza posibilitatea ca statul roman sa fi acordat ajutoare de stat direct sau mascat, incalcandu-se astfel normele europene. Concret, Comisia Europeana este nemultumita ca autoritatile romane nu au dat informatiile despre cum a fost calculat pretul de vanzare al uzinei Tractorul si despre cum au fost evaluate activele. Oficialii de la Bruxelles spun in scrisoarea lor catre Guvernul roman ca, de exemplu, pretul terenului aferent uzinei ar fi prea mic, doar 41 de euro pe metru patrat, in timp ce presa a scris ca preturile pentru cazuri similare ar fi fost mult mai mari. In plus, ramane sub semnul intrebarii includerea la capitolul activitate viabila a uzinei a unor apartamente din Brasov aflate in proprietatea fostei fabrici si a mai multor terenuri, toate vandute la pachet si nu individual. Comisia Europeana este de parere ca statul ar fi putut obtine mai multi bani daca aceste active ar fi fost vandute fiecare separat. Mai exact, comisia se intreaba daca vanzarea uzinei Tractorul nu poate fi considerata o vanzare deghizata de bunuri imobiliare. si asta pentru ca administratorul firmei Flavus, care a castigat licitatia pentru Tractorul, a declarat ca firma ar putea incepe productia de tractoare cat mai repede, dar ca ar putea demara si proiecte imobiliare legate de cele 126 de hectare de teren aflate in proprietatea uzinei.seful Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocanea, este de parere ca toate institutiile care ar trebui sa contribuie la raspunsul pe care Guvernul il va da Comisiei Europene in termen de 30 de zile, AVAS, Consiliul Concurentei si Ministerul de Finante, ar trebui sa se grabeasca.Firma Flavus a cumparat uzina Tractorul in august 2007 pentru 77 milioane de euro, iar prin contractul de privatizare societatea era obligata sa reangajeze o parte din personalul concediat in aprilie 2007, aproape 1.800 de salariati. Comisia Europeana considera ca aceste conditii impuse la privatizare de autoritatile romane au scazut pretul tranzactiei, statul putand sa obtina mai multi bani daca ar fi lichidat uzina.
www.romanialibera.ro
Articol aparut in Romania libera, vineri, 26 octombrie 2007

Capitalizarea CEC, in atentia UE



Infuzia de capital primita de CEC din partea Ministerului Finantelor, in decembrie 2006, face obiectul unor discutii intre autoritatile romane si Comisia Europeana pe tema ajutorului de stat. "Este un alt caz pe care il discutam cu Comisia Europeana. Comisia va stabili daca a fost sau nu ajutor de stat. Noi nu credem ca a fost ajutor de stat", a explicat fostul secretar de stat din Finante, Sebastian Vladescu.Guvernul a decis, in 22 decembrie 2006, ca Ministerul Finantelor sa vireze in contul CEC suma de 500 milioane de lei, reprezentand majorarea capitalului social cu cinci milioane de actiuni, a caror valoare nominala este de 100 lei. Conform Executivului, banii proveneau din sumele incasate din privatizare, sume care sunt incluse la bugetul general consolidat. Ulterior, CEC a anuntat, in 3 ianuarie 2007, ca unicul sau actionar, Ministerul Finantelor Publice, a virat 500 milioane lei (aproape 150 milioane euro) in contul bancii, majorand astfel capitalul social al CEC de la 149,7 milioane lei la 649,7 milioane lei.Aceasta infuzie de capital este prima dupa 1989, majorarea capitalului social si a fondurilor proprii din anii anteriori realizandu-se exclusiv prin reevaluarea patrimoniului si prin capitalizarea unei parti a profitului. La inceputul lunii martie, Consiliul Concurentei a anuntat ca poarta discutii cu reprezentantii Ministerului Finantelor pe tema infuziei de capital de la CEC. "Pentru a incadra majorarea de capital in legislatia referitoare la ajutorul de stat trebuie cunoscute detalii privind modul in care s-a realizat actiunea. Acest lucru este necesar avand in vedere ca pentru a reprezenta ajutor de stat infuzia de capital trebuie sa implice resurse de stat/bugetare. Majorarea de capital prin reevaluarea patrimoniului nu implica renuntarea la venituri cuvenite bugetului de stat si prin urmare nu reprezinta ajutor de stat. De asemenea, capitalizarea unei parti a profitului nu implica elemente de ajutor de stat decat in situatia in care statul renunta la dividendele cuvenite bugetului de stat. Renuntarea la dividende exclude orice elemente de ajutor daca statul se comporta precum un investitor privat prudent", se arata in comunicatul Consiliului Concurentei.La inceputul lunii septembrie, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, anunta ca la Casa de Economii si Consemnatiuni capitalul ar putea fi majorat din nou in acest an.
http://www.romanialibera.ro/


Articol aparut in Romania libera,vineri, 26 octombrie 2007

AVAS a inceput platile pentru pagubitii FNI




Cererile celor indreptatiti sa primeasca despagubiri ca urmare a deciziilor emise de Tribunalul Municipiului Bucuresti in procesul FNI vor fi depuse la sediul AVAS din Bucuresti.Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a inceput, la 18 octombrie, sa efectueze plati catre pagubitii Fondului National de Investitii (FNI). Sumele acordate pana in prezent totalizeaza 1,056 milioane de lei.Comisia de specialitate a AVAS se intruneste saptamanal pentru analiza si solutionarea cererilor.Cererile celor indreptatiti sa primeasca despagubiri ca urmare a deciziilor Tribunalului Bucuresti in procesul FNI se depun la sediul AVAS din Bucuresti, strada Promoroaca nr. 9-11, sector 1, si vor fi solutionate in functie de data depunerii, precum si de data completarii dosarului, a anuntat AVAS.Persoanele care solicita plata despagubirilor trebuie sa-si deschida un cont in nume propriu la o banca si sa depuna la AVAS un dosar care va contine: cerere, dovada contului deschis, copia actului de identitate si o declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul este beneficiarul despagubirii. In ianuarie 2007, Tribunalul Bucuresti a incheiat judecarea dosarului FNI, constituit in urma prabusirii FNI, in mai 2000, care s-a soldat in prima faza cu un scandal cu efecte sociale, economice si politice. Sentinta din 20 martie a tribunalului a stabilit despagubirea a peste 130.000 de parti civile.Ulterior, AVAS a cerut instantei sa clarifice in mod expres daca despagubirile trebuie acordate asociatiei ANI FNI sau membrilor individuali.OBLIGATIE» actualizare cu INFLATIAAVAS a fost obligata, prin sentinta data in fond de instanta, la plata sumei de 127,37 milioane de lei, actualizata din data de 24 mai 2000 pana la data executarii obligatiei, fata de asociatia ANI FNI pentru cei 21.000 de membri ai sai. Pagubitii de la FNI vor primi sumele reprezentand valoarea unitatilor de fond investite si care sunt actualizate cu inflatia.


Articol aparut in Romania libera, vineri, 26 octombrie 2007

Interamerican intra pe Pilonul III


Interamerican fond de Pensii va intra pe segmentul pensii facultative (Pilonul III) cel mai probabil in al doilea semestru al anului viitor, a declarat ieri directorul general al companiei, Besim Jawad.
"Ne ocupam de lansarea produselor specifice Pilonului III, dar in prezent ne preocupa campania de aderare la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II)", a precizat Jawad. Pe piata fondurilor facultative, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, sunt prezente sase fonduri, administrate de patru companii (Allianz-Tiriac Pensii Private, Aviva Pensii Private, ING Asigurari de Viata si BCR Asigurari de Viata).
Pe acest segment de piata au mai fost autorizate companiile OTP Garancia Asigurari si Raiffeisen Asset Management. O alta companie de profil, Prima Pensie, din grupul financiar Prva din Slovenia, si-a anuntat intentia de a intra pe Pilonul III de la inceputul anului viitor.
Activele fondurilor facultative au atins luna aceasta nivelul de 2,15 milioane de lei, in timp ce numarul contributorilor a ajuns la 16.712.
Primele contributii la pensiile facultative au fost colectate incepand din mai 2007.
Atat angajatorul, cat si angajatul beneficiaza de deductibilitate in limita a 200 de euro/anual la calculul impozitului pe profit, respectiv pe venit.
Pe segmentul pensiilor private obligatorii, Societatea de Pensii Interamerican a atras peste 100.000 de participanti dupa primele cinci saptamani ale campaniei initiale de aderare, au anuntat reprezentantii companiei.
Interamerican Pensii are un capital social de 18,96 milioane de euro, situandu-se pe locul doi din acest punct de vedere in randul administratorilor de pensii, si beneficieaza de o retea de peste 14.000 de agenti de marketing autorizati.
Compania intentioneaza sa obtina o cota de piata de 10-15 la suta in sistemul pensiilor private obligatorii (Pilonul II).
La o luna de la debutul campaniei, numarul total al participantilor la fondurile de pensii obligatorii este 1,16 milioane.
Piata estimata pentru fondurile de pensii private obligatorii este estimata la circa 3,5 milioane de persoane.
Pana in prezent, au fost autorizate 18 fonduri de pensii private obligatorii, administrate de Omniasig Pensii, Interamerican, Prima Pensie Fond de Pensii SA, AIG Fond de Pensii SA, ING Fond de Pensii SA, Aviva Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Private SA, BT Aegon Fond de Pensii SA, Generali Fond de Pensii SA, BRD Fond de Pensii SA, OTP Fond de Pensii SA, BCR Administrare Fond de Pensii SA, Bancpost Fond de Pensii SA, KD Fond de Pensii SA, AG2R, Marfin Fond de Pensii SA, MKB Romexterra Fond de Pensii SA, Zepter si Allianz-Tiriac Pensii Private SA, ultima companie fiind autorizata si ca administrator de fonduri de pensii facultative.
In sistemul de pensii private obligatorii trebuie sa contribuie persoanele sub 35 de ani care participa si in sistemul public. Facultativ pot participa si cei de pana in 45 de ani.
www.romanialibera.ro

Articol aparut in Romania libera, miercuri, 24 octombrie 2007

50 la suta din banii capsunarilor ajung in mediul rural

Potrivit datelor Fondului International pentru Dezvoltare Agricola, sumele trimise in tara de cetatenii romani care lucreaza in strainatate au cumulat 4,7 miliarde de dolari la nivelul anului trecut, avand o pondere de 3,9% in Produsul Intern Brut. In 2008, valoarea banilor trimisi in tara de romanii care lucreaza in strainatate va ajunge la 6 miliarde de euro, potrivit estimarilor analistilor Bancii Comerciale Romane. Peste 50% din banii proveniti de la romanii care lucreaza in strainatate sunt orientati spre mediul rural.
Nu numai in Romania, ci si in Albania si Republica Moldova ponderea sumelor trimise din strainatate catre regiunile rurale este la fel de mare, potrivit unui studiu realizat recent de Fondul International pentru Dezvoltare Agricola din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, in colaborare cu Banca Inter-Americana pentru Dezvoltare, intitulat "Sending money home: Worldwide remittance flows to developing countries".
Cetatenii din statele europene emergente care lucreaza in strainatate au trimis in 2006 in tarile de provenienta peste 50 miliarde de dolari.
Intre principalii destinatari ai fondurilor provenite de la persoanele care lucreaza in strainatate se mai numara, alaturi de Federatia Rusa si Romania, tari precum Moldova, Polonia si Ucraina, unde aceste sume au o pondere de aproape 20% in venitul pe cap de locuitor. La nivelul Europei, sumele transferate din strainatate reprezinta 11% din venitul pe cap de locuitor, 2% din PIB si 3% din valoarea exporturilor.
www.romanialibera.ro

Articol aparut in Romania libera, miercuri, 24 octombrie 2007

luni, 22 octombrie 2007

Lucrarile la Esplanada ar putea incepe in 2009



» Revendicarile de terenuri si procedurile de expropriere au intarziat inceperea constructiilor.

» Investitiile in proiectul Esplanada sunt evaluate la aproximativ un miliard de euro.

» Ansamblul Esplanada se va dezvolta pe 10,7 hectare, iar constructia va dura doi-trei ani.


Contractul pentru realizarea proiectului imobiliar Esplanada din zona centrala a Bucurestiului ar putea fi aprobat pana la sfarsitul anului, iar lucrarile de constructie vor incepe in 2009."Am primit saptamana trecuta de la Executiv un ultim mandat pentru a finaliza negocierile cu TriGranit si sper ca in luna decembrie sa prezentam Guvernului actul normativ prin care sa definitivam acest contract", a declarat ieri ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Laszlo Borbely. Proiectul si inceperea constructiilor au fost intarziate mai bine de doi ani din cauza problemelor aparute la exproprierea terenurilor.
"Din pacate, sunt revendicari de terenuri care intarzie inceperea lucrarilor. Constructia efectiva ar putea incepe peste doi ani, dar termenul depinde foarte mult de rezolvarea acestor probleme", a afirmat Borbely.Potrivit lui Borbely, dupa semnarea contractului proiectul va fi transferat de la Ministerul Dezvoltarii la Primaria Capitalei.Lucrarile la proiectul Esplanada, estimat la o valoare de aproximativ un miliard de euro, erau prevazute sa inceapa in cursul acestui an, printr-un parteneriat public-privat. Dezvoltatorul proiectului Esplanada va fi compania ungara TriGranit.Investitia vizeaza constructia unui ansamblu de spatii de birouri, locuinte si spatii comerciale, pe o suprafata de teren de peste 10,7 hectare. Conform proiectului, constructiile vor avea o suprafata desfasurata de 800.000 de metri patrati.Pentru derularea investitiei, autoritatile romane au incheiat in 2006 un memorandum de colaborare cu reprezentantii TriGranit.
TriGranit Development Corporation, fondata in 1997, are capital maghiar, american, canadian si britanic. Compania este unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Europa Centrala si de Est, cu proiecte finalizate de 1,5 miliarde de euro. TriGranit este implicata in 30 de proiecte in 12 tari, care presupun un program de investitii de 5 miliarde de euro. Recent, dezvoltatorul imobiliar austriac Immoeast Immobilien Anlagen a achizitionat, pentru aproximativ 400 milioane de euro, un pachet de 25% din actiunile TriGranit.Participatia majoritara la TriGranit este detinuta de omul de afaceri maghiar Sandor Demjan, pachete minoritare fiind impartite de Peter Munk, Nathaniel Rothschild si Sandor Csanyi, presedintele bancii OTP. Sandor Demjan, actionarul majoritar al TriGranit, dezvoltatorul proiectelor imobiliare Esplanada din Bucuresti, Polus Center din Cluj-Napoca si cel din Constanta, este cel mai bogat om din Ungaria, conform clasamentului anual realizat de publicatia Napi Gazdaság.Compania ungara TriGranit urmareste investitii intre 2 si 3 miliarde de euro in Romania. Trigranit isi concentreaza numai 5% din operatiuni in Ungaria si vrea ca Romania sa devina a treia piata a companiei, dupa Rusia si Polonia.Majoritatea celor 800 de chiriasi ai companiei TriGranit doresc sa intre pe piata romaneasca, o data cu finalizarea proiectului Esplanada din Bucuresti, a declarat Erno Koncz, director de comunicare al Trigranit."La nivel european TriGranit are in portofoliu peste 800 de chiriasi. Am informat chiriasii ca ne vom extinde si in Bucuresti, ca vom construi proiectul Esplanada si ne-au spus ca ne vor urma. Proiectele noastre genereaza venituri si locuri de munca", a spus Koncz la o intalnire cu ziaristii.Printre chiriasii imobilelor detinute de TriGranit in Europa se numara Tesco, Saturn, C&A, Douglas, Esprit, Mexx, Samsonite, Pierre Cardin, Morgan Stanley, Boehringer.In ceea ce priveste inceperea lucrarilor la proiectul Esplanada, Koncz a declarat ca, in general, faza de pregatire a unei constructii de o asemenea dimensiune dureaza in jur de doi-trei ani.
» Dupa semnarea contractului, proiectul va fi transferat de la Ministerul Dezvoltarii la Primaria Capitalei.
http://www.romanialibera.ro/


Articol aparut in Romania libera, marti, 23 octombrie 2007

Fermele mici pot face performanta


Romulus Cristea

» In Romania, fermele mari coexista cu ferme mici aflate la limita subzistentei.
» In UE, totalul fortei de munca angajate in agricultura a scazut la sub 20%.

Activitatile agricole genereaza putin peste 40% din veniturile locuitorilor din zonele rurale din Romania, precizeaza Raportul Mondial privind Dezvoltarea – 2008: Agricultura pentru Dezoltare, dat publicitatii de Banca Mondiala.Statisticile arata ca angajarea in agricultura se mentine la un nivel mai ridicat, 32%, in Romania, comparativ cu celelalte noi state membre ale Uniunii Europene, unde in medie totalul fortei de munca in agricultura a scazut sub 20% din populatie.Raportul Bancii Mondiale arata ca, in timp ce in tari industrializate precum Franta "fermele familiale predomina, iar asociatiile producatorilor au avut un rol esential pentru succesul acestora", in Romania persista structura fermiera bipolara.Daca in Franta noua din zece producatori apartin cel putin unei cooperative, cu cote de piata de 60% pentru furnizare, 57% pentru produse si 35% pentru procesare, in Romania fermele mari, competitive, coexista cu ferme mici aflate la limita subzistentei. Potrivit raportului Bancii Mondiale, fermele mici ar putea deveni, partial, afaceri de succes atat timp cat performantele lor vor fi imbunatatite prin aderarea la organizatii de producatori. Totusi, multe alte ferme mici din Romania "vor trebui sa opereze schimbari fundamentale in ceea ce priveste orientarea ocupationala sau modul de transferare a proprietatii", mentioneaza raportul.
http://www.romanialibera.ro/

Articol aparut in Romania libera, marti, 23 octombrie 2007

Evacuarea chiriasilor ar putea fi prelungita

Inca trei ani de pasuire
Evacuarea chiriasilor ar putea fi prelungita


Romulus Cristea

Chiriasii ce urmeaza a fi evacuati din casele nationalizate vor mai avea la dispozitie inca trei ani pentru a-si gasi o locuinta, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta, ce va fi initiat de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Ministrul Laszlo Borbely a afirmat ca in prezent sunt circa 13.000 de familii care urmeaza sa fie evacuate din casele nationalizate, doar 500 de apartamente aflandu-se in acest moment in executie. La alte 1.350 de apartamente lucrarile vor incepe in curand, acestea aflandu-se in diferite faze de executie.
Ministrul a anuntat ca, pana la sfarsitul anului, vor fi predate alte 124 de apartamente care au fost initial construite pentru familiile care urmau sa-si paraseasca locuintele aflate in consolidare antiseismica.
http://www.romanialibera.ro/

Articol aparut in Romania libera, marti, 23 octombrie 2007





*******************************************************************



» Numarul potentialilor investitori ar putea creste ca urmare a nemodificarii taxelor si redeventelor.


» Deja sunt interesate 13 companii, care provin atat din Europa, cat si din America de Nord.


» Zacamintele de exploatare scoase la licitatie au fost operate anterior de Romgaz si Petrom.




Concesionarea a 35 de zacaminte petrolifere a atras interesul a 13 companii, iar numarul potentialilor investitori ar putea creste, ca urmare a mentinerii taxelor si redeventelor la nivelurile actuale.Companiile care au preluat date despre cele 26 de perimetre scoase la licitatie de ANRM in vederea exploatarii sunt Toreador Resources (SUA), Sterling (Canada), Zeta (Marea Britanie), Expert Petroleum (Romania), Valhalla (Norvegia), RAG (Austria), Solaris (Egipt), Blackstairs (Irlanda), Celtic (Irlanda), Winstall, Amromco (SUA), Transbalkan (Bulgaria) si Thetys (Suedia). Totodata, RAG si Blackstairs au preluat si documentele privitoare la explorarea a cinci din cele noua perimetre pe care ANRM intentioneaza sa le concesioneze.Decizia care a stimulat companiile"Decizia Guvernului de a nu creste taxele si redeventele petroliere a fost bazata pe argumente juridice, in care determinante au fost avizele nefavorabile ale Ministerului Justitiei, dar in mod cert va stimula companiile sa vina la licitatie", au afirmat surse din Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), citate de Mediafax. Executivul a respins propunerea ANRM de a majora taxele si redeventele petroliere, care viza reducerea decalajului semnificativ dintre nivelul practicat in Romania si cel din celelalte state membre ale Uniunii Europene, in principal din cauza ca noile valori ar fi trebuit aplicate si companiei de petrol si gaze Petrom.Petrom beneficiaza insa, pe baza contractului de privatizare incheiat in anul 2004, cand a trecut in proprietatea companiei austriece OMV, de mentinerea nivelului procentual, a bazei si a modalitatii de calcul al redeventelor pentru o perioada de zece ani de la data finalizarii privatizarii.Zacamintele provin de la Romgaz si PetromZacamintele de exploatare scoase la licitatie au fost operate anterior de Romgaz si Petrom, care au renuntat la acestea pe fondul cresterii costurilor."Cele 26 de zacaminte la care au renuntat Petrom si Romgaz sunt marginale, ele pot fi economic rentabile pentru micii operatori, dar sa nu se astepte nimeni sa aiba rezultate senzationale, pentru ca sunt zacaminte mici", au spus sursele citate. Acestea au adaugat ca agentia nu detine o evaluare a resurselor energetice totale din perimetrele scoase la licitatie.Depunerea ofertelorPerimetrele de explorare, dezvoltare si exploatare de titei si gaze sunt situate in Botosani, Iasi, Dorohoi, Harlau, Prut, Siret, Husi, Anina si vestul tarii, iar cele de exploatare sunt localizate, in principal, in sudul si nord-vestul tarii.Pentru perimetrele de explorare ofertele pot fi depuse pana in 24 ianuarie 2008, in timp ce pentru zonele de exploatare termenul a fost stabilit pentru 21 februarie, iar negocierile vor fi initiate pe 8 aprilie, respectiv 11 martie.Cele 35 de campuri petrolifere fac parte din a opta runda de perimetre concesionate de stat in ultimii 15 ani. Primele zone au fost oferite spre inchiriere inca din 1990, catre firme precum Shell, Amoco si Enterprise. In 1996, dupa promulgarea legii petrolului, ANRM a acordat companiilor romanesti Petrom si Romgaz drept de administrare pentru 19, respectiv 14 perimetre, in care isi desfasurau deja activitatea.In primele cinci runde de licitatie au fost incheiate mai multe acorduri de concesiune cu firmele Hemco-Redeco, Forest Oil, Sterling Resources, Ramco, Europa Oil&Gas, Millennium, Forest Oil, Regal, Rompetrol, Romgaz, Toreador Resources si un consortiu condus de compania Tullow Oil.La ultimele doua licitatii organizate de ANRM, au fost oferite spre concesionare si unele perimetre de exploatare situate in zacaminte la care au renuntat companiile Petrom si Romgaz, cele mai multe fiind adjudecate de firmele Amromco, Algoritm si Transion Oil&Gaz. z» Cele 26 de zacaminte la care au renuntat Petrom si Romgaz sunt marginale, ele putand fi economic rentabile pentru micii operatori.
http://www.romanialibera.ro/




Articol aparut in Romania libera, luni, 22 octombrie 2007

sâmbătă, 20 octombrie 2007

Investitiile se muta in sudul Capitalei


Romulus Cristea
» Lipsa infrastructurii va intarzia proiectele rezidentiale cu cel putin doi ani.
» Inca se mai gasesc suprafete mai mari de 10 ha pentru constructia de cartiere.



Dupa ce terenurile de mari dimensiuni din zonele centrale si de nord ale Capitalei sunt aproape de negasit, dezvoltatorii imobiliari si-au indreptat atentia inspre sudul orasului. Pentru ca terenurile sunt din ce in ce mai putine si mai scumpe in zonele centrale, dezvoltatorii nu le mai achizitioneaza pentru ca nu ar mai putea obtine profitul dorit. De aceea, au ajuns in centrul atentiei mai ales terenurile din sud, unde inca se mai gasesc parcele de peste 10 hectare in oras, la preturi bune.
"In ultima perioada, numerosi investitori au achizitionat suprafete mari de teren in sudul Capitalei. Sunt achizitii numeroase facute atat de persoane fizice, cat si de dezvoltatori, insa constructiile nu vor incepe imediat. Investitiile in aceasta zona se misca greu, in special datorita problemelor de infrastructura", ne-a declarat Ruxandra Cleciu, presedinta Asociatiei Romane a Agentilor Imobiliari.
Analistii imobiliari apreciaza ca desi infrastructura nu este deloc pusa la punct in aceste zone periferice, proprietarii mentin preturile si exista tendinta de a le creste, incurajati fiind si de proiectele de anvergura care se anunta in anumite zone: cartiere de locuinte, hoteluri, hipermarket-uri sau alte obiective de interes major pentru populatie. Preturile terenurilor intravilane din sudul Capitalei sunt de doua pana la cinci ori mai mici decat in zona nordica, ceea ce constituie motorul dezvoltarii imobiliare din aceasta zona a Bucurestiului.
"Proiectele mari rezidentiale pentru zona sudica a orasului, pe aceste terenuri cumparate de investitori, nu vor demara mai devreme de doi ani. Pentru rezolvarea problemelor legate de infrastructura, investitorii vor trebui sa faca o coalitie daca autoritatile locale nu-i ajuta", a precizat Cleciu.

www.romanialibera.ro
Articol aparut in Romania libera, Sambata, 20 Octombrie 2007

vineri, 19 octombrie 2007

Rovinieta se va scumpi cu 70%

Din 2008, rovinieta se va scumpi cu 70 la suta. Potrivit CNADN, majorarea a fost programata din 2002 printr-o ordonanta care prevede alinierea graduala a preturilor pâna la nivelul din Uniunea Europeana. Rovinieta de o zi pentru autoturisme va costa un euro. Pretul celei pentru sapte zile va varia între 3 si 5 euro, în functie de gradul de poluare al masinii. Pentru o rovinieta valabila 30 de zile se vor plati între 6 si 10 euro.
Taxa de drum valabila sase luni va costa între 15 si 25 de euro, iar pentru un an între 28 si 40 de euro.
Articol aparut in Romania libera, vineri, 19 octombrie 2007

Afacerile si profitul Petrom, in scadere




» Profitul net consolidat al Petrom din primul semestru, cu 13,3% mai mic decat cel individual.» Investitiile companiei, incluzand cresterile participatiilor Petrom, s-au majorat cu 74%, la 1,32 miliarde lei.

» Vanzarile medii pe statie de carburanti au crescut la 1,44 milioane litri, aproape de obiectivul pentru 2010.


Compania petroliera Petrom a raportat, ieri, un profit net consolidat de 769,9 milioane lei (231 milioane de euro) pentru primul semestru, cu 13,3% mai mic decat rezultatul individual al companiei, ceea ce inseamna ca activitatea filialelor firmei a fost neprofitabila in prima jumatate a anului. Rezultatele raportate miercuri de companie sunt calculate conform standardelor internationale de contabilitate. Profitul net neconsolidat al Petrom din primul semestru, calculat conform standardelor romanesti de contabilitate, este de 887 milioane de lei (266,2 milioane de euro), mai mic cu 38% decat cel consemnat in intervalul similar al anului trecut.Mediul de afaceri nefavorabil se va mentineCompania a raportat venituri consolidate pentru intervalul ianuarie-iunie de 7,11 miliarde de lei (2,13 miliarde euro), mai mari cu 19,4% decat veniturile individuale. Cifra de afaceri a Petrom, calculata conform standardelor romanesti, a scazut cu 14% in primul semestru, la 5,43 miliarde lei (1,63 miliarde euro). "Rezultatele inregistrate in primele sase luni ale anului sunt in concordanta cu previziunile noastre. Aprecierea puternica a leului fata de dolarul american si, intr-o oarecare masura, preturile mai mici la titei au influentat negativ cifra de afaceri si profitul", a declarat, la jumatatea lunii august, directorul general executiv al companiei, Mariana Gheorghe. Compania estimeaza ca mediul de afaceri nefavorabil se va mentine si in a doua jumatate a anului, iar impactul negativ al aprecierii semnificative a leului fata de dolar va continua. Cursul dolar/leu a scazut cu circa 13% in prima jumatate a anului. De asemenea, productia se va reduce ca urmare a unei revizii de doua saptamani la rafinaria Petrobrazi, in ultimul trimestru al anului. Vanzarile din statii merg bineInvestitiile companiei, incluzand cresterile participatiilor Petrom, s-au majorat cu 74%, la 1,32 miliarde de lei, iar numarul de angajati s-a redus cu 22% fata de jumatatea anului trecut, la 29.667. Divizia de explorare si productie a Petrom si-a redus productia in primele sase luni cu 5%, la 195.000 barili echivalent petrol pe zi, iar compania arata ca procesul de stabilizare a productiei este in curs.Vanzarile medii pe statie de carburanti au crescut la 1,44 milioane litri, cu 38,5%, iar, daca ritmul se mentine, compania va ajunge inainte de termen la obiectivul strategic stabilit pentru 2010 de 2,9 milioane de litri pe an.Pe langa scaderea productiei, divizia de explorare si productie a consemnat, in prima jumatate a anului, si o reducere a profitului inainte de scaderea costurilor cu dobanzi, taxe, deprecieri si amortizari (EBITDA) cu 35%, la 1,61 miliarde de lei, ca urmare a diminuarii productiei, scaderii preturilor la titei si aprecierii monedei nationale. Productia totala de titei si gaze din Romania a fost la 35,25 milioane bep in primul semestru, in scadere cu 5%, ca urmare a productiei mai mici de gaze determinate de presiunea ridicata din sistemul de transport, precum si de dificultati tehnice. Productia in Kazahstan a atins 802.000 bep, in crestere cu 10%, ducand productia de titei si gaze a grupului la 36,05 milioane bep, in scadere cu 4,4%. Divizia de rafinare si marketing s-a mentinut pe pierderi in prima jumatate a anului, cu EBITDA negativ de 341 milioane de lei, in scadere de la 407 milioane de lei, pierderile din al doilea trimestru fiind de 103 milioane lei, in scadere cu circa 35%. Profitabilitatea a fost influentata in sens pozitiv de imbunatatirea marjelor de rafinare si negativ de revizia majora la rafinaria Arpechim, care a durat sase saptamani.In ceea ce priveste divizia de gaze, vanzarile consolidate la nivel de grup au urcat cu 12% in primul semestru, la 2,91 miliarde metri cubi, iar profitul inainte de dobanzi si impozitare (EBIT) a urcat cu 10%, la 81 milioane de lei, dupa o reducere de 50% in trimestrul doi, la 23 milioane de lei.Compania estimeaza pentru acest an un profit net de 1,69 miliarde lei, in scadere cu 26% fata de valoarea inregistrata in 2006, la o cifra de afaceri de 10,64 miliarde lei, mai mica cu aproximativ 19%, pe fondul reducerii preturilor petrolului.



Articol aparut in ziarul Romania libera, joi, 18 octombrie 2007

joi, 18 octombrie 2007

Investigatia CE ingheata privatizarea Automobile Craiova

Guvernul a aprobat miercuri un memorandum pentru suspendarea discutarii proiectului de lege privind unele masuri pentru privatizarea SC Automobile Craiova, a declarat ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, Mihai Voicu. El a aratat ca va transmite Parlamentului o scrisoare in acest sens, astfel incat Legislativul sa suspende dezbaterea proiectului de lege.
Memorandumul a fost inclus pe agenda sedintei de guvern de Comisia de privatizare a SC Automobile Craiova, iar suspendarea discutarii proiectului de lege privind privatizarea societatii din Craiova are legatura directa cu cercetarile pe care Comisia Europeana a anuntat ca intentioneaza sa le demareze cu privire la aceasta privatizare.
www.romanialibera.ro
Articol aparut in Romania libera, joi, 18 octombrie 2007

marți, 16 octombrie 2007

Barilul de petrol urca spre 100 de dolari




Romulus Cristea
Presedintele Lukoil Romania, Constantin Tampiza, considera ca, in actualul context geopolitic, este foarte probabil ca pretul barilului de petrol sa ajunga la valoarea de 100 de dolari. "Evenimentele din plan geopolitic ma fac sa cred ca se va ajunge la 100 de dolari barilul. Pentru cei care extrag si exporta, impactul este unul pozitiv. Insa pentru companii ca Lukoil Romania impactul este unul negativ, deoarece cererea va fi mai mica", a declarat, ieri, acesta.Constantin Tampiza a pus scumpirea si pe seama estimarii OPEC ca extractia de petrol la nivel global se va diminua cu 100 de mii de barili pe zi, concomitent cu o crestere a cererii de petrol tot de 100 de mii de barili.Pretul petrolului a atins ieri un nou maxim istoric, apropiindu-se de nivelul de 88 de dolari pe baril, avansul fiind sustinut de tensiunile dintre Turcia si Irak si scaderea rezervelor de titei in apropierea sezonului de iarna.Cotatia petrolului a inregistrat sase sedinte consecutive de crestere si a ajuns la 87,97 de dolari pe baril. Titeiul Brent, de referinta la bursa londoneza, a fost cotat in urcare cu 1,42 dolari, la 83,90 dolari, in timpul sedintei de tranzactionare."Este dificil sa gasim factori care ar putea sa determine scaderea pretului petrolului", a declarat un analist al companiei japoneze Astmax Futures, citat de Reuters.Pretul petrolului a urcat, in doar o saptamana, cu aproape 8 dolari, respectiv cu 10%. Din 2002, pretul petrolului s-a majorat de patru ori. Volatilitatea evidenta a pretului la petrol se extinde si la gazele naturale, apreciaza analistii. Acestia spun ca, pe masura ce ponderea petrolului in resursele de energie scade, economiile consuma mai multe gaze naturale. Energia este o componenta-cheie in activitatea multor companii, iar succesul sau esecul acestora la controlarea fluctuatiilor preturilor energiei se poate reflecta masiv in profilul financiar sau in ratinguri. Pretul ridicat al petrolului a afectat companiile aeriene, prin cresterea costurilor asociate procesului de rafinare a titeiului, pentru obtinerea de combustibil. Cu toate ca operatorii aerieni au avut posibilitatea de a transfera costurile suplimentare asupra clientilor, prin majorarea tarifelor de zbor pe pietele locale in perioada 2005-2006, flexibilitatea companiilor la stabilirea preturilor a scazut. Pe de alta parte, companiile din industria chimica sunt de asemenea vulnerabile la variatiile costurilor energiei, intrucat gazele naturale si petrolul reprezinta doua materii prime importante in acest domeniu de activitate.
http://www.romanialibera.ro/

Articol aparut in ziarul Romania libera, miercuri, 17 octombrie 2007

Link cautare articole

Un link de la RL pentru cautare articole dupa autor.
Apasa pe:
Articole Romulus Cristea

Deficitul de cont curent se tempereaza


» Cel mai mare impact il are tot deficitul balantei comerciale.

» Balanta serviciilor este in scadere cu 37,5% fata de 2006.

Potrivit datelor bancii Nationale a Romaniei, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 10,228 miliarde de euro. In continuare, cel mai mare impact asupra contului curent il are deficitul balantei comerciale, care a crescut cu 69% fata de perioada similara a anului trecut si a ajuns la 10,864 miliarde de euro. Dezechilibrul balantei externe de plati s-a temperat usor fata de primele sapte luni ale anului, cand se inregistrase o adancire a deficitului de cont curent cu 98,3%, pana la 8,97 miliarde euro.
Desi s-a mentinut excedentara si dupa primele opt luni, cu un plus de 150 milioane de euro, balanta serviciilor este in scadere cu 37,5% fata de acelasi interval din 2006. Daca segmentul transport aproape si-a dublat deficitul in primele opt luni ale acestui an, la 336 milioane de euro, iar cel de turism-calatorii a trecut pe minus, cu un deficit de 121 de milioane de euro, pe segmentul "alte servicii" s-a inregistrat un excedent de 607 milioane de euro, cu aproape 49% mai mare decat in acelasi interval din 2006. Potrivit BNR, balanta veniturilor a inregistrat un deficit de 3 miliarde de euro, mai mare cu 46,8% fata de anul trecut, in timp ce balanta transferurilor curente, la care contribuie in cea mai mare parte banii trimisi in tara de romanii din strainatate, avea un excedent de 3,5 miliarde de euro.
www.romanialibera.ro
Articol aparut in Romania libera, Marti, 16 Octombrie 2007

duminică, 14 octombrie 2007

Fara semafoare pe drumul dintre Bucuresti si Ploiesti



Romulus Cristea
» Constructia pasajelor intre Bucuresti si Ploiesti costa 45 milioane euro.

» Semaforul de la intersectia DN1-Aleea Privighetorilor va fi desfiintat.


Din a doua jumatate a anului viitor, intre Podul Baneasa (zona Herastrau) din Bucuresti si pana la Ploiesti autovehiculele vor circula fara a fi stingherite de semnalele semafoarelor. Traficul va fi fluidizat, semafoarele vor disparea, drumul va fi largit. Toate acestea vor deveni posibile dupa terminarea constructiilor care includ doua pasaje denivelate supraterane si un pasaj subteran de 874 metri lungime. Costul total al lucrarilor efectuate de Compaia Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) este de 45 milioane euro si este suportat de la buget. Legatura cu str. Iancu Nicolae"Toata lucrarea a fost gandita de Primaria Municipiului Bucuresti, careia de altfel ii apartine portiunea de drum. Nu a fost un proiect al Ministerului Transportului. Noi executam doar lucrarea si, dupa finalizare, o predam la Capitala. Cele doua pasaje supraterane au fost plasate in zona spatiilor comerciale de pe soseaua Bucuresti Ploiesti, iar la pasajul subteran lucrarile vor incepe in curand de la Podul Baneasa pana la Aeroportul Baneasa. Totul este gandit unitar, insa deoarece nu se putea intrerupe traficul, se lucreaza pe portiuni", ne-a declarat ing. Cristian Duica, director general adjunct la CNADNR. Ambele pasaje, din care unul este deja finalizat, la celalalt lucrarile fiind in curs, sunt realizate inainte de intersectia cu Aleea Privighetorilor (continuata spre Gradina Zoologica cu str. Erou Iancu Nicolae). Aceste amplasamente au fost alese, conform explicatiilor specialistilor de la MT, datorita faptului ca Planul de Urbanism General (PUG) al Capitalei prevede construirea unui drum de legatura de la intersectia Iancu Nicolae cu pasajul al doilea. "Planul de Urbanism Zonal prevede un semiinel de legatura intre zona Voluntari, pentru partea de nord-est, cu Damaroaia, pentru partea de nord-vest. Acest semiinel care se va realiza prin artera Iancu Nicolae va avea legatura cu DN1, prin pasajul al doilea, continuand cu str. Jandarmeriei, catre soseaua Ionescu Sisesti, ce va face jonctiunea cu Buftea si Damaroaia", a precizat ing. Dan Scrieciu, sef serviciu Implementare Contracte Executie Lucrari din cadrul CNADNR. Actualul semafor de la intersectia Aleea Privighetorilor cu soseaua Bucuresti-Ploiesti va fi desfiintat. Pasajul subteranConstructia pasajului subteran de la Baneasa va incepe in urmatoarele zile. O mare parte din lucrare realizandu-se subteran, pe durata iernii nu se va intrerupe lucrul, estimandu-se ca in primavara-vara anului viitor pasajul sa fie terminat. Tot proiectul constand din cele doua pasaje supraterane si pasajul suprateran are estimat ca termen de finalizare data de 1 iulie 2008. "Pe ansamblu, lucrarea nu a putut fi realizata decat pe portiuni, deoarece nu putea fi intrerupt traficul. Poate daca am fi lucrat nonstop la tot proiectul deodata am fi terminat totul in 6-7 luni. Rezultatele finale, fluidizarea traficului, deci niste efecte vizibile, nu se vor vedea concret decat dupa terminarea totala a lucrarii", a mentionat Duica. Toata lucrarea de fluidizare a traficului de pe DN1 cuprinde reabilitarea si modernizarea portiunii cuprinse intre Podul Baneasa si pana la pasajul de la Otopeni, din dreptul soselei de centura.
http://www.romanialibera.ro/
Articol aparut in Romania libera, Luni, 15 Octombrie 2007

Voiculescu si Tender intra in cursa pentru Cernavoda

Romulus Cristea
Documentatia necesara pentru intocmirea ofertelor angajante la constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda a fost achizitionata pana miercuri, la termenul-limita, de 37 de companii, ultimii cumparatori fiind Tender SA, Grivco, ISPE, Vulcan si Preconex Cernavoda. Firma Tender este controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, iar Grivco este detinuta de fiicele politicianului Dan Voiculescu.Nuclearelectrica a anuntat, saptamana trecuta, ca pana pe 4 octombrie, documentatia a fost cumparata de 32 de companii.Ulterior, pana la termenul-limita, alte cinci companii – Tender SA, Grivco, Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), Vulcan International si Preconex Cernavoda – au preluat documentatia, au declarat surse din comisia de coordonare a procesului de selectie a investitorilor pentru realizarea unitatilor nucleare, citate de Mediafax.Cumparatorii documentelor sunt KHNP (Coreea de Sud), RWE Power (Germania), consortiul Ansaldo (Italia)-AECL (Canada), Electrabel (Belgia), Enel (Italia), Unit International (Luxemburg), Gabriel Resources (Canada), CEZ (Cehia), MVM (Ungaria), Iberdrola (Spania), ERBE (Ungaria), BNP Paribas (Franta), Ratia (Elvetia), SNC Lavalin (Canada), Endesa (Spania), EGL (Elvetia), Rompetrol Group (Olanda), Energy Holding, Mittal Steel, Asociatia Furnizorilor de Echipamente Nucleare, Alro Slatina, Electrica, EGL, Banca Romana pentru Dezvoltare, Lafarge Romania, Silcotub, Fondul Proprietatea, AXOR Europe, Eviva Energy, ROMIB, Tess Conex, Elcomex IEA, Tender SA, Grivco, ISPE, Vulcan International si Preconex Cernavoda.Pentru constructia unitatilor 3 si 4, Nuclearelectrica asteapta oferte angajante pana la 25 octombrie.Proiectul vizeaza constructia a doua reactoare nucleare de cate 700 MW fiecare, iar costurile proiectului se ridica la aproximativ 2,3 miliarde de euro. Punerea in functiune a celor doua reactoare este prevazuta pentru 2014, respectiv 2015. Centrala de la Cernavoda a fost proiectata pentru cinci reactoare cu tehnologie canadiana, de tip CANDU.
http://www.romanialibera.ro/
Articol aparut in Romania libera, Sambata, 13 Octombrie 2007

Soselele de centura vor deveni drumuri expres


Romulus Cristea
» Capitala va avea doua sosele de centura, concentrice, ambele cu profil de autostrada.

» Pentru constructie, exista suficiente finantari, intarzierile fiind datorate doar exproprierilor.

Capitala va avea doua sosele de centura, concentrice, ambele cu profil de autostrada. La actuala centura vor incepe ample lucrari de reabilitare constand din refacerea paturilor asfaltice si largirea cu inca doua benzi, iar la noua sosea de centura, construita la circa 10 kilometri de prima, urmeaza sa se dea ordin de incepere a lucrarilor in perioada urmatoare.si in alte localitati din tara au fost demarate ample lucrari la soselele de centura. La Ploiesti-Vest lucrarea a fost licitata si constructia va incepe anul viitor. La Craiova, lucrarea este aproape de finalizare, iar la Suceava si Iasi constructia soselelor de centura incepe din primavara anului 2008. Drumurile de centura ale marilor orase (Timisoara, Oradea Arad si altele) vor avea profil de autostrada si vor fi incluse tot in programul de drumuri nationale si expres.Pentru drumurile de centura care vor inconjura Bucurestiul, reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale cunosc termenele de finalizare, insa data inceperii lucrarilor in ambele cazuri depinde de exproprierile care sunt in curs. Pana in prezent, la prima sosea de centura (care urmeaza sa fie reabilitata si largita) exproprierile sunt facute in proportie de 84%, termenul de finalizare a lucrarilor fiind stabilit in 2009. "Cel mai probabil, saptamana viitoare se va da ordin de incepere a lucrarilor la o portiune din partea nordica a inelului 1. In prezent, se lucreaza la refacerea paturilor asfaltice la portiunea sudica a centurii. In functie de stadiul exproprierilor se vor da si ordinele de incepere a lucrarilor. Licitatia este facuta, exproprierile sunt realizate in proportie de peste 80%", ne-a declarat ing. Cristian Duica, director general adjunct la Directia de intretinere si administrare din cadrul CNADR. In cazul inelului 2 al centurii Bucuresti sunt in curs de finalizare studiile de fezabilitate, lucrarile se vor desfasura in paralel cu cele de la inelul 1, iar finalizarea lucrarilor este stabilita pentru 2010. "Nu avem vreo problema legata de finantare. Bani sunt. Singurele impedimente au deocamdata legatura cu exproprierile, insa procedurile decurg relativ bine. Cum se va da ordin de incepere a lucrarilor, toata lumea este pregatita sa inceapa constructia. Nu sunt lucrari deosebite de facut, nu avem poduri, pasaje, tunele nici la inelul 1, nici la inelul 2, deci nu se va pierde timpul cu lucrari speciale. Bineinteles, sunt unele noduri rutiere prevazute, dar nu pun probleme extraordinare", a precizat Duica. Specialistii din cadrul CNADN au gasit unele variante alternative pentru perioada in care se vor efectua lucrarile la inelul 1: de la Aeroportul Otopeni pana la autostrada Bucuresti-Constanta traficul ar putea fi preluat de drumul judetean deja existent, care insa va fi reabilitat de consiliul judetean cu bani proveniti de la Guvern. In functie de ritmul exproprierilor, lucrarile la inelul 2 vor incepe, cel mai probabil, peste 4-5 luni. Inelul 1 al centurii Bucuresti are 64 kilometri, iar inelul 2 va avea aproximativ 100 kilometri. Pentru inelul 2 a fost trasat un traseu, se vor expropria aproximativ 500 hectare de teren, iar in functie de problemele care se vor ivi, traseul ar putea suferi unele reconfigurari. Noua sosea de centura cu profil de autostrada va avea noduri rutiere cu toate drumurile nationale intersectate.
http://www.romanialibera.ro/
Articol aparut in Romania libera, vineri 12 octombrie 2007