duminică, 16 martie 2008

10.000 euro, taxa de intrare in supermarket



Teama de dublarea taxelor si discounturilor pe care furnizorii trebuie sa le acorde, prin contract, marilor retele de magazine au iscat un conflict intre patronatele din industria alimentara si retaileri. In medie, furnizorii achita zece taxe, care oscileaza intre cateva sute de euro si 10.000 euro. Aproape fara exceptie, furnizorii platesc o taxa de deschidere, o taxa de raft, alta pentru reclama si uneori achita un bonus pe cifra de afaceri. In total cheltuielile pentru introducerea produselor in circuitul marilor magazine pot urca pana la 40-60% din cifra de afaceri a furnizorilor. Pe de alta parte, furnizorii se feresc sa discute direct despre aceste taxe, lasand insa sa se inteleaga ca o reglementare de aplicare a acestor bonusuri si discounturi si mentinerea lor la un nivel acceptabil, ca in alte tari din Europa, ar putea stinge partial conflictul. Intelegerile contractuale dintre marile retele de magazine si furnizori au starnit controverse in mai multe tari si au fost chiar penalizate, sub presiunea consumatorilor. In vara anului trecut, retailerul Carrefour a fost amendat cu doua milioane de euro de un tribunal din Evry, ca penalizare pentru reclama falsa, vanzari ale marfurilor sub pretul de cost si refuzul de a specifica termenii contractuali in ce priveste taxele platite de furnizori. Ultimele doua puncte sunt pe agenda scandalului dintre furnizorii romani si marii retaileri.

Taxele si discounturile din ce in ce mai mari pe care furnizorii trebuie sa le acorde retelelor marilor magazine pentru a-si putea desface produsele au iscat un adevarat razboi intre producatori si retaileri. Patronatele si sindicatele din industria alimentara si agricultura au denuntat ceea ce ei numesc "abuzul de putere al supermarketurilor". In replica, retailerii sustin ca "preturile rezulta din interactiunea dintre cerere si oferta" si se respecta legislatia referitoare la activitatile din comert. Arbitrii afacerii, autoritatile cu drept de control, fie "continua sa monitorizeze retailul alimentar", fie considera ca e vorba de un conflict artificial aparut ca urmare a perioadei in care se renegociaza contractele. Sub presiunea evenimentelor, premierul Calin Popescu Tariceanu a solicitat Consiliului Concurentei sa intervina in disputa dintre furnizori si retaileri. Pentru a tempera spiritele, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a anuntat ca va media o intalnire intre partile aflate in conflict pentru a se discuta despre cresterea si transparenta preturilor.

Bonusuri, taxe si discounturi

Pentru a putea intra ca furnizor intr-o retea de mari magazine, producatorii trebuie sa plateasca o serie de taxe fixe si procentuale. Numarul acestor taxe si cuantumul sumelor platite difera de la un supermarket la altul, in functie de tipul produselor si numarul acestora, de puterea de negociere a celui care incheie contractul, precum si de perioada colaborarii. Din cate se pare, furnizorii nu sunt deranjati de existenta taxelor, pe care le considera un rau necesar, ci de nivelul in crestere al acestora de la an la an. In plus, furnizorii mai reclama ca unii retalieri le solicita sa cumpere produse sau servicii numai de la anumite companii pentru transport, ambalare, etichetare, in schimbul unui comision.

Medie de zece "taxe" la o retea de magazine

Taxele fixe platite de furnizori sunt: taxa pentru deschidere de magazin, taxa de listare produs, taxa de raft, taxa pentru expunerea produselor in locuri preferentiale (pe gondole sau capat de raft), taxa de remodelare etc. In total, un furnizor plateste in medie zece astfel de taxe la o singura retea de magazine. Dintre taxele procentuale amintim: discountul pe factura, discountul de promotie, discounturi acordate suplimentar in perioada de promotie, bonusul neconditionat si – ceea ce-i nemultumeste profund pe furnizori – bonusurile pe cifra de afaceri (procente crescatoare, in functie de cifra de afaceri realizata de furnizor).

Costuri care distrug afaceri

In general, furnizorii evita sa discute deschis despre problemele pe care le au cu retailerii din cel putin doua motive: contractele sunt confidentiale si exista riscul de a pierde colaborarea cu reteaua de supermarketuri, care le asigura cea mai mare cota din desfaceri. Ion A., director de marketing la o celebra crama, ne-a relatat cum a fost nevoit sa intrerupa colaborarea cu doua mari retele de magazine: "Adunate la sfarsitul anului, totalul costurilor din taxe ajunsesera sa fie undeva la 40% din cifra de afaceri. Nu ne puteam permite asa ceva, pentru noi si o cota de 20% este impovaratoare". Acelasi director ne-a oferit si cateva exemple de taxe si bonusuri: "Taxa de deschidere de magazin (prin achitarea careia devii furnizor al magazinului) poate ajunge si la 10.000 de euro si se poate aplica, in functie de retea, pentru tot lantul de supermarket sau pe fiecare magazin in parte. Taxa pentru listarea produsului variaza – de la 100-200 de euro pana la 1.000 de euro si mai mult pentru fiecare produs (la fel, se poate aplica pentru fiecare supermarket in parte sau pe intreaga retea). si mai sunt 10-11 astfel de taxe care se aplica. si taxele procentuale sunt o sperietoare pentru furnizori. Ca sa dau un singur exemplu, se aplica bonusul pentru cifra de afaceri la un nivel de genul: 1% pentru o cifra de afaceri de 1 milion de euro, 2% pentru o cifra de 1,2 milioane euro si 3% pentru o cifra de afaceri realizata de 1,5 milioane euro. Toate aceste taxe si bonusuri difera foarte mult de la un magazin la altul, la fel si aplicarea lor".

Acorduri contractuale confidentiale

Contactati pentru a oferi detalii in legatura cu nivelul taxelor si al discounturilor solicitate furnizorilor, reprezentantii marilor retele de magazine au evitat diplomatic sa ofere vreun raspuns sau au invocat confidentialitatea contractelor, precum si faptul ca "preturile sunt stabilite de comun acord cu furnizorii nostri, la fel ca in orice alta tara europeana".Reprezentantii Grupului Metro (prezent cu doua divizii de vanzari – Metro Cash&Carry si Real Hypermarket) au fost singurii care ne-au oferit un raspuns dintre toti cei contactati: "Acordurile contractuale ale Metro Group in Romania sunt la fel ca in orice alta tara. Negocierile cu furnizorii nostri nu difera de cele ale oricarui alt retailer international din orice alta tara europeana. Ca in orice economie de piata, preturile rezulta din interactiunea dintre cerere si oferta. Preturile stabilite de comun acord cu furnizorii nostri din Romania nu sunt o exceptie. In Romania, ca si in celelalte tari, nu putem furniza detalii privind acordurile noastre contractuale, din motive ce tin de competitie, insa va asiguram ca acestea sunt incheiate in conformitate cu legislatia existenta privitoare la activitatile de comert din tara noastra. Atunci cand negocim cu furnizorii din Romania ne ghidam dupa aceleasi principii ca oriunde altundeva: calitate si volum, pentru a oferi cele mai bune preturi clientilor".

Perioada renegocierii contractelor

La scurt timp dupa izbucnirea scandalului, Gheorghe Ciubotaru, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, afirma ca este vorba mai mult de un scandal mediatic: "Lanturile de magazine se afla intr-un proces de renegociere a contractelor cu furnizorii. Noi nu vrem sa intervenim, pentru ca nu este de competenta noastra".
Patronatele si sindicatele din industria alimentara au solicitat o ancheta confidentiala din partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, care sa investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor fata de furnizori. Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania a considerat ca aspectele reclamate trebuie demonstrate. "Daca am asculta si vocea reprezentantilor hipermarketurilor, probabil ca ar reiesi altceva. Din experienta de zi cu zi, se constata ca preturile produselor alimentare din magazinele de tip supermarket si hipermarket sunt mai joase decat cele practicate de micile magazine de cartier. Comportamentul special al hipermarketurilor este insa cunoscut in intreaga lume; recent lantul Carrefour a fost amendat cu 27,4 de miloane de euro pentru faptul ca a organizat o intelegere cu alte firme privind pretul minim la jucarii. Asa cum scria ziarul «Le Monde» in numarul din 22 decembrie 2007, Consiliul Concurentei a mai amendat firmele Hasbro, Lego, Chicco, Goliath, MegaBrands, Maxi Toys si JouéClub. Tot in articolul respectiv (Carrefour lourdement sanctioné pour entente sur les prix des jouets) suntem informati ca Uniunea Consumatorilor din Franta este cea care a sesizat Consiliul. Fata de situatia din Franta, constatam ca in Romania cei care sesizeaza sunt producatorii, si nu consumatorii. Mai mult, producatorii solicita protectie din partea Protectiei Consumatorilor. Totodata, constatam cu interes un neobisnuit caz de perfecta intelegere intre patronate si sindicate", se mentiona intr-un comunicat al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

TEAMA DE DUBLAREA TAXELOR

» "O tendinta de dublare de la an la an"

Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara – Romalimenta –, este si director general la Angst (producator de mezeluri) si detine si cateva magazine alimentare "de cartier", cum afirma chiar el. "Problema in sine nu o constituie aceste taxe sau discounturi, ci tendinta de a le dubla de la un an la altul. La inceput totul pare in regula si apoi, la sfarsit de semestru sau an, te trezesti ca ai costuri care ajung la 50% din cifra de afaceri, daca nu si mai mult. Am auzit si de cazuri de 60%. Totul e la limita concurentei… Acum, cam asta este, nu esti obligat sa inchei contractul, dar nici nu prea ai de ales. Nu exista o alternativa, cea mai mare parte a produselor se desfac prin retelele marilor magazine, magazinele de cartier de la parterul blocurilor au disparut incet-incet dupa 1990", a precizat Minea.
Pentru a suporta aceasta crestere a taxelor si discounturilor impuse de retelele de supermarket, producatorii recurg la "un reflex": se scade din calitate pentru a optimiza preturile. Mai apare inca un fenomen deja sesizabil in supermarketuri: scade numarul sortimentelor de produse la raft. Despre situatia din alte tari europene Sorin Minea afirma ca lucrurile sunt aproximativ aceleasi in ceea ce priveste aplicarea unor taxe, "insa acestea sunt intr-un numar rezonabil, mult mai mic, iar cresterea anuala a taxelor este undeva in intervalul 0,1-0,5%, de putine ori ajungand la circa 1%. In plus, in unele tari precum Anglia, Franta sau Spania se aplica anumite reglemetari".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 17 martie 2008
http://www.romanialibera.ro/

duminică, 9 martie 2008

Respinsi la pensii






» La actualizarea finala, 167.422 de acte de aderare au fost invalidate in sistemul Pilonului II.
» 332.706 persoane care nu au aderat la un fond de pensii vor fi redistribuite aleatoriu.
Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) a invalidat 167.422 de acte de aderare la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), semnate de persoane care nu se aflau in evidentele institutiei. Conform CNPAS, in 17 ianuarie aderasera la unul din cele 18 fonduri de pensii autorizate 3.991.032 persoane, iar dupa verificarea si actualizarea finala a registrului participantilor cifra anuntata ieri a persoanelor validate in sistemul Pilonului II a scazut la 3.823.610. "Aceste persoane nu aveau un contract de munca, deci nu puteau sa plateasca contributia de 2% la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II)", a declarat presedinta CNPAS, Mariana Campeanu, citata de Mediafax.Cele mai multe invalidari au revenit Generali Pensii – 42.046 adeziuni, portofoliul de acte semnate diminuandu-se de la 400.465, conform datelor statistice din 17 ianuarie, cand s-a incheiat campania de inscriere, la 358.419, potrivit listei finale comunicate de CNPAS. Pe locul doi se afla Allianz-Tiriac Pensii, care a pierdut 3,7% din adeziuni, respectiv 37.706, si a ajuns la 980.229 inscrieri, urmat de Aviva Pensii, al carei portofoliu s-a diminuat cu 9,9%, la 281.367 persoane, cu 31.035 mai putine fata de 17 ianuarie.
Cifrele au rezultat in urma actualizarii registrului participantilor cu fisierul continand comenzile CSSPP si cu datele inregistrate in evidenta CNPAS pana la data de 25 ianuarie, pentru intervalul septembrie-decembrie 2007.
"Initial, toti participantii au fost validati cu «rezerva», dar CNPAS a verificat registrele cautand persoanele care se aflau in evidenta institutiei si au semnat acte de aderare", a precizat Dan Zavoianu, purtator de cuvant la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).Rezultatele actualizarii finale a registrului participantilor vor fi folosite in etapa de repartizare aleatorie.In cadrul etapei de repartizare aleatorie vor fi redistribuiti 332.706 participanti care nu au aderat la un fond de pensii administrate privat, desi aveau aceasta obligatie, sau care au semnat acte de aderare pentru mai multe fonduri, devenind astfel invalidati. Cei 332.706 participanti vor fi redistribuiti aleatoriu si proportional intre cele 18 fonduri de pensii.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 8 martie 2009
www.romanialibera.ro

Furnizorii declara razboi hipermarketurilor




Patronatele, sindicatele si organizatiile profesionale din industria alimentara si agricultura au denuntat ieri practicile marilor retele de magazine acuzate ca le impun taxe si contracte abuzive producatorilor si au solicitat o ancheta confidentiala din partea Consiliului Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, care sa investigheze posibile abuzuri ale retailerilor fata de furnizori.Producatorii sustin ca li se impun conditii contractuale ce le reduc substantial profiturile si conduc la o crestere artificiala a preturilor.
Consiliul Concurentei analizeaza

Alexe Gavrila, vicepresedintele Consiliului Concurentei, a precizat referitor la acest conflict izbucnit intre furnizori si retaileri: "Tot ce se intampla in acest moment pe piata, precum si raportul dintre furnizori si supermarketuri e in atentia noastra, se analizeaza, se lucreaza". Contactati telefonic pentru a discuta despre aceste acuzatii, reprezentantii unor supermarketuri precum Auschan, Carrefour si Plus au refuzat sa comenteze. Ministerul Agriculturii a anuntat ca va organiza o intalnire intre producatori si retaileri pe 19 martie pentru a media discutiile privind cresterea si transparenta preturilor.
Transparenta costurilor

"Actiunea noastra vizeaza scaderea presiunilor care vin dinspre supermaketuri si care impun conditii greu acceptabile. Practicile supermaketurilor au ca efect limitarea diversitatii de produse oferite consumatorilor si distrugerea unor magazine mai mici, de proximitate. La solicitarea noastra de a analiza cu marile retele de magazine aceste situatii nu exista inca prea multe raspunsuri, doar Carrefour exprimandu-si disponibilitatea pentru discutii", a declarat Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului. Sindicalistii din industria alimentara sustin cererile patronatelor. stefan Nicolae, presedintele Agrostar, considera ca trebuie sa existe o transparenta a costurilor pe tot traseul producatori-procesatori-retaileri, iar practicile care pot fi considerate abuzuri – cum ar fi taxa din spatele facturii, taxa de intrare in magazine, taxa de raft, taxa de deschidere pentru noile magazine, taxa de catalog, taxa de promotie – ar trebui sanctionate.

COSTURI

» In spatele preturilorPresedintele Patronatului Viei si Vinului a explicat fenomenul taxelor ascunse: "Daca, de exemplu, la un produs avem un pret de lista de 10 lei, pentru supermarket facem un discount de 5% si pe raft ajunge sa fie 9,5 lei. Dar daca la sfarsit facem calculul si socotim taxele, bonusurile si discounturile cerute de supermarket, constatam ca acel produs l-am dat cu 5 lei". Producatorii condamna insa acele bonusuri care nu au o influenta asupra pretului de vanzare, dar ele creeaza o mare presiune asupra costurilor furnizorilor.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 martie 2008

sâmbătă, 1 martie 2008

Exportul de grau ar putea scumpi painea




» Cei care au stocuri mari de grau profita de situatia aparuta si vor sa vanda scump.

» Produsele de panificatie s-ar putea scumpi pana la sfarsitul lunii mai cu o treime.


Pretul graului pe piata internationala a crescut in ultima saptamana cu circa 30 de euro pe tona, de la 270-280 euro la 312 euro. Aceasta crestere a preturilor, insotita de o marire a ritmului la export a unor mari cantitati de grau autohton, a generat unele temeri in randurile reprezentantilor patronatelor din morarit si panificatie, care prevestesc o scumpire a painii pentru lunile urmatoare. Reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sustin insa ca nu exista o criza foarte grava si mecanismele economice ale pietei vor regla si aceasta situatie, in nici un caz neputandu-se discuta de o eventuala interventie la rezervele de grau ale statului."Preturile la produsele de panificatie ar putea creste in urmatoarele luni, poate mai devreme de luna mai, dar nu se pot face inca estimari pentru ca inca nu stim cum vor evolua importurile si exporturile, nu stim acum ce se va intampla cu stocurile si nici cu cat va creste pretul la grau", a declarat Aurel Popescu, presedintele Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase – Rompan. Scumpirea graului la nivel mondial a determinat firmele romanesti sa exporte. Patronatele din panificatie considera ca reversul va consta in importul unor cantitati de grau in perioada lunii mai, la un pret mai mare, pentru a acoperi necesarul din tara. "Este vorba de o criza a pretului la grau, nu o criza de grau. Cei care au stocuri mari de grau profita de situatia aparuta si vor sa vanda scump", a precizat, la randul sau, Viorel Marin, presedintele Asociatiei Nationale a Industriilor de Morarit si Panificatie din Romania (ANAMOB). Potrivit reprezentantilor ANAMOB, painea va continua sa se scumpeasca, neexistand elemente care sa indice ca pretul graului se va stabiliza, ci cel mai probabil va creste.Anul trecut in luna septembrie producatorii de paine anuntasera scumpiri la produsele de panificatie cu 30-50%, argumentul adus fiind productia scazuta de cereale datorata secetei devastatoare din 2007. Conform datelor statistice, in ultimele 5 luni majorarea pretului la paine s-a facut cu doar 20%. Faina din paine reprezinta doar 25-30% din costul final al produsului."Cresterea pretului la gaz cu 18,5% influenteaza cu 0,3% pretul la paine. Pentru ca altii au spus ca scumpirea este impusa de pretul ingrasamintelor, am facut o nota de guvern in care am rezolvat si aceasta problema. Unii zic acum de acciza la motorina. O sa le rezolv si acciza la motorina, daca e nevoie", a declarat ieri Varujan Vosganian.

EXPLICATII

Procesatorii nu au relatii contractuale cu producatorii de grau

"Nu cred ca sunt intemeiate temerile in legatura cu o criza a graului. Nu putem vorbi de o criza a graului nici in Romania, nici in Uniunea Europeana. Preturile sunt reglate de piata si noi nu putem interveni. Dar un lucru trebuie luat in seama: procesatorii ar trebui sa incheie contracte ferme cu producatorii si sa-si asigure stocurile din timp. Daca vor exista probleme, acestea se vor datora si atitudinii procesatorilor care nu au relatii contractuale clare cu producatorii. Multi dintre procesatori cumpara doar in anumite momente, in functie de pret", a declarat Gheorghe Albu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si dezvoltarii Rurale.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 martie 2008
http://www.romanialibera.ro/