luni, 7 septembrie 2009

Peste 105.000 de locuinte incepute anul trecut, inca nefinalizate

» Numarul locuintelor finalizate in trimestrul II a scazut aproape la jumatate, comparativ cu primele trei luni ale anului, iar vanzarile de apartamente noi s-au prabusit, desi dezvoltatorii ofera reduceri consistente. Mai grav, din cauza crizei, investitorii intarzie finalizarea proiectelor, iar bancile manifesta reticenta in a finanta domeniul imobiliar, astfel ca numarul locuintelor aflate in constructie anul trecut si neterminate nici in prezent depaseste suta de mii.

Romulus Cristea

In primul semestru al anului, construc-torii nu au reusit sa termine nici macar doua treimi din locuintele aflate in faza de finisaj la sfarsitul anului trecut. Numarul locuintelor neterminate la 31 decembrie 2008 se ridica, potrivit datelor Institutului National de Statistica, la 141.100, fara sa mai punem la socoteala unitatile locative nereceptionate. In primul semestru din 2009, numarul locuintelor terminate insumeaza 36.400, ceea ce indica faptul ca minimum 105.000 de unitati locative aflate in diverse faze de executie la 31 decembrie 2008 sunt si in prezent neterminate.


La sfarsitul anului trecut, cele mai multe locuinte in curs de executie se aflau in stadiul de finisaj (55.000), urmate de cele in stadiul de executare a fundatiilor (48.800) si constructii in stadiul de fundatii (37.700). Astfel, interesant este faptul ca in semestrul I constructorii nu au reusit sa termine nici macar doua treimi din locuintele aflate in stadiul de finisaj la finele anului 2008 (36.400 locuinte finalizate in primele sase luni din 2009, fata de peste 55.000 locuinte aflate in faza de finisaj in decembrie 2008). Antreprenorii spun ca pentru situatia actuala este greu de gasit o comparatie, in conditiile in care, pana la manifestarea crizei in constructii, in luna februarie, timp de peste doi ani si jumatate Romania a avut cresteri succesive ale volumelor de lucrari, ocupand locuri fruntase in clasamentul european.

"Atitudinea investitorilor privati, o data cu declansarea crizei, s-a caracterizat prin inghetarea investitiilor in proiectele imobiliare demarate si prin anularea altor proiecte. Pe langa aceasta, ne confruntam cu o reticenta a sistemului bancar in a finanta sectorul imobiliar, al carui declin, astfel, se accentueaza", spune Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii – ARACO. "O solutie pentru redresarea sectorului constructiei de locuinte ar putea-o constitui un parteneriat public-privat si acordarea unor garantii de stat pentru finalizarea lucrarilor. De asemenea, un program de preluare-cumparare a constructiilor deja incepute si neterminate de catre consilii judetene, ANL sau alte structuri ar putea rezolva, cel putin partial, situatia din prezent", a declarat Plosceanu.

Numarul apartamentelor noi finalizate si vandute din Bucuresti in primele sase luni din acest an a ajuns la 515 unitati, in cadere cu aproape 83% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unui raport realizat de firma de consultanta imobiliara Colliers International. Stocul de apartamente noi din Bucuresti a continuat sa creasca, ajungand la 6.700 unitati la finele lunii iunie 2009, cu 42% peste nivelul de la finele anului trecut.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 8 septembrie 2009

Foto: Romania libera



duminică, 6 septembrie 2009

Moody’s a revizuit perspectiva ratingului Transelectrica, de la stabila la negativa

Moody’s a revizuit de la stabila la negativa perspectiva calificativului pentru creditele pe termen lung dat Companiei Nationale de Transport al Energiei "Transelectrica". Revizuirea a fost justificata ca urmare a impactului reducerii consumului de energie in Romania asupra rezultatelor financiare ale companiei.

Romulus Cristea

Schimbarea perspectivei reflecta deteriorarea rezultatelor financiare, structura rigida a costurilor si programul masiv de investitii, care depaseste sursele de venit ale companiei Transelectrica – se mentioneaza intr-un comunicat al agentiei de evaluare financiara Moody’s.
Ultima modificare a ratingului Transelectrica a avut loc pe 23 ianuarie 2007, cand Moody’s a revizuit in crestere calificativul companiei de la "Ba1" la "Baa3", potrivit Mediafax. In prezent, Moody’s a revizuit de la stabila la negativa perspectiva calificativului "Baa3" – pentru creditele pe termen lung – al Transelectrica.

In august, Transelectrica a comunicat ca a obtinut, pentru primul semestru, un profit net de 8,9 milioane lei, in scadere de aproape 13 ori comparativ cu rezultatul din perioada similara a anului trecut, de 115,5 milioane lei.
Datoriile pe termen scurt ale Transelectrica se ridica la 540,32 milioane lei, iar cele pe termen lung – la 1,01 miliarde lei.
Veniturile Transelectrica au scazut cu 106 milioane lei (8%), la 1,27 miliarde lei, in primul semestru din 2009, fata de perioada similara a anului trecut, cu impact direct asupra profitabilitatii companiei, intrucat costurile de operare ale retelei de inalta tensiune pentru transportul energiei sunt fixe.
Profitul operational al Transelectrica a scazut cu 112 milioane lei, respectiv 75%, in primele sase luni ale anului, la 36,7 milioane lei.

In plus, devalorizarea monedei nationale in 2009 aproape ca a dublat costurile de administrare a datoriilor, daca tinem cont ca 95% din creantele Transelectrica sunt in valuta.
Programul de investitii al companiei destinat modernizarii si extinderii bazei de active va necesita, implicit, resurse financiare importante. Intrucat capacitatea de generare a capitalului, afectata de scaderea semnificativa a cantitatii de energie transportata, a redus posibilitatile Transelectrica de a acoperi costurile din surse proprii, compania ar avea nevoie de o majorare a tarifelor de transport, reducerea semnificativa a planului de investitii si asigurarea unei finantari externe pentru a evita o deteriorare majora a lichiditatii si cresterea presiunii asupra ratingului, considera analistii Moody’s.

Agentia de rating a luat in considerare faptul ca reglementarile pietei de energie ar trebui sa ofere companiei Transelectrica o oarecare protectie in privinta scaderii veniturilor prin majorarea tarifelor din 2010. Conform metodologiei Moody’s privind companiile de stat, calificativul Transelectrica include potentialul sprijin din partea Guvernului Romaniei. Evaluarea sprijinului din partea Guvernului si actualul rating al statului roman raman neschimbate in acest moment. Cresterea dependentei in situatia unei intrari in imposibilitate de plata de la medie la ridicata reflecta corelarea dintre evolutia situatiei economice din Romania si rezultatele operatorului Transelectrica, compania generand aproape in totalitate veniturile pentru piata interna, in timp ce datoria in moneda straina o expune la fluctuatiile cursului valutar.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 septembrie 2009
Foto: Romania libera

vineri, 4 septembrie 2009

Garantarea partiala a creditelor nu-i ajuta pe micii fermieri

» Fondurile de garantare vor putea asigura maximum 80% din valoarea finantarilor acordate procesatorilor agricoli si fermierilor.

» Agricultorii cer facilitati pentru a plati taxele si comisioanele la finalizarea proiectelor aplicate.

Romulus Cristea

Garantia care le va fi acordata de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale fermierilor si procesatorilor de produse agricole va putea acoperi cel mult 80% din valoarea finantarii acordate de institutiile de credit, potrivit unui proiect de lege pentru care Guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea.
Reprezentantii organizatiilor profesionale din domeniu sustin insa ca garantarea partiala a creditelor nu rezolva nicidecum problemele cu care se confrunta agricultorii care doresc sa faca investitii, iar micii fermieri si cei care practica agricultura la nivelul de subzistenta nu vor avea, nici pe viitor, posibilitatea accesarii de finantari in conditii avantajoase.

"Sumele care pot fi accesate sunt limitate, iar pentru a putea ajuta cu adevarat agricultura ar fi nevoie de garantarea integrala a creditelor. Pentru a accesa in cadrul unui program de finantare, fermierul sau agricultorul trebuie sa aiba, din resurse proprii, 50% din bani. Apoi, trebuie cumva sa acopere si diferenta de 20%, care nu este asigurata prin garantare. Sunt sume mari de bani, pe care agricultorii obisnuiti nu au de unde sa-i dea. De asemenea, ar trebui adoptate masuri ca taxele aferente procedurii de garantare (agricultorul plateste 3,5-3,8% din valoarea garantata), comisionale si taxele pentru consultanta, toate ridicandu-se la 10-12% din valoarea finantarii, sa poata fi platite la terminarea proiectului", a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA).

Proiectul de lege privind garantarea a 80% din valoarea finantarii acordate fermierilor mentioneaza ca suma garantata trebuie sa descreasca in mod proportional. Astfel, cand valoarea finantarii scade in timp, in orice moment, garantia sa nu acopere mai mult de 80% din valoarea finantarii. Pierderile aferente ar trebui suportate proportional de institutiile finantatoare si de fondurile de garantare.
"Nu cu fondurile de garantare au fost probleme cand fermierii au incercat sa acceseze finantari, ci cu institutiile de credit. Asociatiile agricole sau fermele mici si medii nu vor putea accesa nici in noile conditii finantari pentru a-si dezvolta afacerile", considera Aurel Tanase, presedintele organizatiei patronale Prodcom.

Proiectul prevede ca persoanele creditate nu trebuie sa se afle in dificultate financiara, iar garantia trebuie sa fie solicitata pentru o tranzactie financiara specifica, cu o suma maxima fixata si pe o durata limitata. Dobanda incasata de fondurile de garantare din plasarea in depozite bancare sau in titluri de trezorerie a sumelor alocate de MAPDR reintregeste suma alocata fondurilor de garantare in vederea garantarii finantarilor pentru fermieri si procesatori de produse agricole.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 4 septembrie 2009;

Foto: Romania libera

miercuri, 2 septembrie 2009

Producatorii scad preturile ca sa poata vinde

» Preturile productiei industriale, pe total piata interna si externa, au scazut in iulie cu 0,3% fata de iunie, dupa trei luni consecutive de crestere, potrivit datelor comunicate de Institutul National de Statistica.


» Analistii economici considera ca scaderea consumului populatiei, dar si a investitiilor straine, determina producatorii sa scada preturile.

Atat preturile productiei industriale pe piata interna, cat si cele de pe piata externa au scazut in iulie fata de luna iunie cu 0,3%, respectiv cu 0,6%, a anutat INS. Fata de luna iulie a anului trecut, scaderea consemnata a fost de 1,4%.
In Romania statisticile INS au indicat scaderi ale preturilor productiei industriale doar pentru lunile martie si iulie, pentru celelalte perioade ale anului fiind consemnate cresteri, in conditiile manifestarii din plin a crizei economice.
Faptul ca preturile productiei industriale au inceput sa scada in iulie, dupa trei luni de cresteri consecutive, indica, potrivit analistului economic Ilie serbanescu, o "anomalie" in contextul adancirii crizei si al contractiei economice. "Ar trebui sa ne intrebam de ce scaderea a fost de doar 0,3%, in conditiile scaderii severe a consumului si ale scaderii productiei industriale cu 9%.

Problemele care apar au doua cauze evidente: energia si creditele. In toata lumea dobanzile scad, la noi cresc. In alte parti preturile la materia prima se mentin sau scad, la noi cresc. La noi se mentin in anumite domenii monopoluri care creeaza disfunctionalitati si este evident ca economia nu are cum sa se revigoreze", a precizat Ilie serbanescu.
Pe sectoare de activitate, cresteri de preturi s-au inregistrat la distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare, cu 1,8%, si la produsele din industria extractiva, cu 0,4%, respectiv la productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, cu 0,4%. Preturile produselor din industria prelucratoare au scazut cu 0,6%.

Reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) apreciaza ca o contractie la preturile productiei industriale este fireasca in contextul scaderii investitiilor straine directe si a cererii din partea consumatorilor. "In trimestrul II PIB-ul a scazut cu 8,7% fata de acelasi trimestru al anului anterior.

De asemenea, investitiile straine directe in Romania au scazut in primele sase luni cu aproape 43% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, iar consumul populatiei continua sa scada. In aceste conditii, producatorii sunt cumva captivi, trebuie sa caute solutii sa-si vanda marfa. Este clar ca producatorii scad preturile ca sa nu ramana cu produsele pe stoc", a declarat Cristian Parvan, secretar general al AOAR.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 septembrie 2009

Foto: Romania libera