Deficitul bugetar, punctul critic al discutiilor cu FMI

» Romania poate primi a doua transa de imprumut de la FMI (aproape 1,9 miliarde euro) doar dupa finalizarea primei evaluari a acordului, in a doua parte a lunii septembrie. Misiunea FMI, care se afla deja la Bucuresti, va analiza indeplinirea tintelor negociate in acordul stand-by, progresul realizat in domeniul fiscal, in sistemul public de pensii etc. Analistii economici considera ca pentru guvernanti va fi important sa obtina din partea FMI acceptarea unui deficit bugetar mai mare.

Romulus Cristea

Autoritatile romane si reprezentantii FMI au convenit in luna martie, la negocierea acordului, criterii de performanta pentru deficitul bugetar si inflatie, pornind de la un scenariu macroeconomic bazat pe o scadere a PIB-ului cu 4,1% in 2009. In conditiile in care estimari recente ale Ministerului Finantelor indica o rata de nerealizare a veniturilor bugetare de aproape doua procente din PIB, este posibil ca Romania sa solicite FMI cresterea tintei anuale de deficit bugetar de la 4,6% din PIB, cel mai probabil la 5,5% din PIB. Potrivit Mediafax, se pare ca expertii FMI lucreaza la un nou cadru macroeconomic pentru Romania, in contextul primei evaluari de la inceputul lunii august a acordului stand-by, care anticipeaza, printre altele, accentuarea scaderii economice in acest an de la 4,1%, prognoza actuala, la 7-8%.

Analistul economic Liviu Voinea considera ca la discutiile dintre guvernanti si reprezentantii misiunii FMI "se va renegocia deficitul si, probabil, partea romana va solicita cresterea tintei de deficit bugetar anual, in conditiile in care avem alti parametri macroeconomici si este evidenta accentuarea scaderii economice". Pentru Guvern, obtinerea unui deficit bugetar mai mare acceptat de FMI ar insemna posibilitatea acoperirii cheltuielilor bugetare pana la sfarsitul anului. In caz contrar, Guvernul trebuie sa reduca si mai mult din cheltuieli, situatie care exista deja in alte state din regiune ce au acord cu FMI – Ungaria, Ucraina, Letonia –, dar si in unele care incearca inca sa evite un pachet de salvare – Bulgaria si Lituania. Fondul va decide, cel mai probabil in a doua jumatate a lunii septembrie, daca sa elibereze sau nu a doua transa de imprumut, de 1,9 miliarde euro.

In cadrul misiunii de reevaluare FMI, care se va incheia pe 10 august, expertii institutiei internationale se vor intalni si cu reprezentantii sindicatelor si patronatelor. "Discutiile cu sindicatele vor viza elemente care tin de reforma sistemului de pensii, a aplicarii salarizarii unice la nivel bugetar si care au efect social", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel Alfa". FMI ar dori cresterea varstei de pensionare cat mai repede, in timp ce sindicatele spun ca o amanare a unei astfel de decizii ar fi binevenita din cauza sperantei de viata reduse. Dumitru Costin, presedintele BNS, afirma ca va participa la discutiile cu reprezentantii FMI, desi "guvernantii nu au avut nici un fel de discutii preliminare cu partenerii sociali in legatura cu acordul sau conditiile imprumutului cu FMI".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 29 iulie 2009

Foto: Romania libera

Ajutoare guvernamentale de 1,5 miliarde euro pentru industrie

Romulus Cristea

Guvernul va stabili abia peste doua saptamani detaliile acordarii garantiilor de stat pentru companiile din domeniile strategice, dupa ce Executivul va verifica daca aplicarea acestor masuri nu contravine normelor comunitare privind ajutoarele de stat. Limita valorica a garantiilor de stat pentru 2009, stabilita la rectificarea de buget, este de 6 miliarde lei.

Firmele din industria auto, dar si companiile din energie, siderurgie, constructia de locuinte si sectorul petrochimic vor putea primi ajutoare de stat insumand 6 miliarde lei (circa 1,5 miliarde euro) in acest an. "Guvernul, pe baza unei scheme de ajutor de stat si de garantii guvernamentale, va sprijini in perioada urmatoare mai multe domenii strategice. Asa cum a inceput deja prin anuntarea garantiilor de stat pentru Ford si Renault, la fel va continua acest demers si pentru alte ramuri strategice din economia nationala, iar pe schema ajutorului de stat – pentru a sprijini acele unitati cu efect multiplicator in economie", a declarat premierul Emil Boc.
Detaliile sprijinului guvernamental vor fi stabilite in urmatoarele saptamani, dupa ce Executivul va verifica daca aceste masuri nu contravin normelor UE din domeniul ajutorului de stat. "Pentru a primi ajutor de stat, in principiu, o companie trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie dintr-un domeniu considerat ca avand un efect multiplicator in economie (de exemplu, industria auto, petrochimie etc.) si sa elaboreze o documentatie in concordanta cu prevederile nationale si comunitare, proceduri care implica si obligatii investitionale", a precizat Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical.

La finalul anului trecut, Guvernul a introdus o schema de ajutor de stat valabila pentru perioada 2009-2013, cu un buget de un miliard euro, pentru firme care realizeaza o investitie initiala de peste 30 milioane euro si creeaza cel putin 300 de noi locuri de munca. "Ajutoarele de stat directe se acorda, in conformitate cu prevederile europene, companiilor din cadrul domeniilor considerate strategice", a mentionat Petre Dandea, vicepresedintele "Cartel Alfa".
Executivul a decis sa acorde ajutoare de stat cuprinse intre 15,4 milioane euro si 37,4 milioane euro catre Automobile Dacia, detinuta de Renault, si catre patru furnizori de componente auto, pentru sustinerea si diversificarea productiei. La randul sau, grupul american Ford a cerut Bancii Europene de Investitii (BEI) un imprumut de 400 milioane de euro pentru investitii la uzina din Craiova, cu garantii de stat din partea Guvernului, iar constructorul francez Renault a solicitat ajutoare de stat de aproape 70 milioane euro, pentru centrul tehnic RTR de la Titu si pentru furnizori ai Dacia si Nissan, precum si o garantie de 100 milioane euro pentru un imprumut de la BEI.
Printre companiile care au mai cerut ajutoare de stat se numara Oltchim Ramnicu-Valcea, Electroputere Craiova, Regia Autonoma Multiproduct Bucuresti, Sanevit 2003 Arad si Celrom Drobeta-Turnu Severin.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 15 aprile 2009

Foto: Romania libera