Prăbușirea presei scrise și a jurnalismului de
investigație va schimba oare strategiile agențiilor de informații
referitoare la metodele de monitorizare și prelucrare prin „open
source"? Deși e greu de înțeles pentru tradiționaliștii nostalgici și
apărătorii presei scrise, activitățile de "open source intelligence" vor
prospera continuu și vor deveni tot mai rafinate chiar și fără
jurnalismul clasic de investigație practicat până în prezent.
Până la 90% dintre informațiile obținute și prelucrate de marile
agenții de intelligence provin, în ultimii ani, din ceea ce este denumit
ca "open source". Informațiile astfel obținute din monitorizarea și
analiza mass-media și a site-urilor de internet sunt practic cu risc
zero și nu încalcă legislațiile naționale. Criza economică mondială a
grăbit însă și prăbușirea presei scrise, iar jurnalismul de investigație
se zbate să supraviețuiască. Deși unii jurnaliști acceptă cu
dificultate ideea că munca lor nu mai este apreciată la fel ca în urmă
cu 10-15 ani, internetul și tehnologia au schimbat drastic regulile
jocului. În prezent, este mult mai dificil să culegi știri în
exclusivitate și să realizezi anchete care să schimbe reguli în
societate sau politică. În plus, criza economică a redus și mai mult
resursele financiare pentru astfel de demersuri. S-a ajuns până la
situația în care, din rațiuni economice, ziarele bulevardiere folosesc
serviciile agențiilor de detectivi profesioniști, iar marile trusturi de
presă cumpără direct materiale de la instituții private de
intelligence. Materialele sunt editate și asumate de redacțiile de
jurnaliști, iar din punct de vedere economic, toată lumea este
mulțumită. În plus, informațiile obținute spre publicare sunt cumva
garantate de profesioniști care utilizează surse și metode de
investigație verificate.
Și în România lucrurile stau asemănător, tendința probabil va fi
aceeași. Publicațiile de scandal achiziționează fotografii și materiale
video de la agențiile de detectivi particulari, așa explicându-se
conținutul aproape identic al ziarelor de acest tip. Apar și situații
mai delicate uneori când agențiile de detectivi sunt incomodate de
prezența unor jurnaliști pe teren și oferă pur și simplu materialele
brute cu titlu gratuit condiționând "eliberarea" zonei de investigație.
Rețetele funcționează cu succes. Cât privește jurnalismul de
investigație, mai ales după declanșarea crizei, acesta a dispărut cu
desăvârșire. Principala cauză a prăbușirii este în primul rând situația
dezastruoasă în care se află presa scrisă, în special din rațiuni
financiare. Situația a devenit atât de gravă încât așa-zisele anchete se
realizează prin telefon, sau sunt inventate, reluate și însăilate din
materiale deja publicate de diverse agenții de presă sau alte
publicații.
În astfel de condiții, se poate aprecia că activitatea de open source
intelligence nu va avea după ce să suspine, iar ofițerii de informații
nu vor avea mai mult de alergat. Deși jurnalismul de investigație este
tot mai absent, internetul se dezvoltă cu o viteză greu de imaginat,
informațiile care apar sunt tot mai numeroase și neașteptate. Trebuie
însă să știi să le selectezi, să le analizezi, să le găsești rostul și
abia apoi să le coroborezi (obligatoriu) cu verificări clasice pe teren.
De asemenea, interfața prietenoasă a ciberspațiului mai permite
fabricarea și asumarea de calități greu de verificat în timp limitat.
Aplicațiile existente pentru internet, camerele video live, platformele
sociale, dar și obligarea prin legislație a unor importante instituții
să publice informații despre activitățile desfășurate ușurează
incredibil munca de monitorizare și analiză a agențiilor și
profesioniștilor din intelligence.
Articol de Romulus Cristea, aparut in revista Print Magazin, la data de 3 decembrie 2012
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu