Posta Romana va avea noua ghisee in Europa

Romulus Cristea

» Postasii romani primesc in Spania 1500 euro, iar in Romania de trei ori mai putin.

» Partenerii spanioli ai Postei Romane primesc cota de profit doar pentru serviciile de pe teritoriul Spaniei.

Compania Nationala Posta Romana isi extinde reteaua teritoriala in afara tarii prin deschiderea de oficii postale in Spania, Italia si Germania. Extinderea retelei teritoriale are loc intr-o perioada in care Guvernul a aprobat inceperea procesului de restructurare a Postei Romane, in vederea privatizarii companiei care are 35.000 de angajati, din care 1.600 vor fi concediati in acest an.
Primele sase unitati teritoriale ale Postei Romane din afara tarii au fost deschise in Spania, in localitatile Madrid, Valencia, Barcelona, Malaga, Castellon si Coslada. Pana la sfarsitul anului se vor mai deschide doua oficii postale in Italia, la Florenta si Prato, iar anul viitor Posta Romana va inaugura un oficiu in Germania, la Berlin.

Contract de agent
"In Spania, oficiile postale deschise de Posta Romana nu vor influenta traficul serviciilor oferite de administratia postala spaniola. Posta Romana ofera servicii de nisa, pentru romanii din Spania, pentru plata facturilor (utilitati), transfer de bani si coletarie". Pana acum pentru aceste servicii exista o piata neagra a transportatorilor. Coletele erau trimise cu autocarele care soseau in tara, la fel si plicurile cu bani", a declarat Dan Mihai Toader, directorul general al Postei Romane. De asemenea, clientii oficiilor vor putea sa achizitioneze carti postale, ziare, reviste sI felicitari, precum sI CD-uri si DCD-uri cu muzica si filme romanesti. Tarifele practicate vor fi similare celor din tara, iar recuperarea investitiei se va face pana la sfarsitul anului. Nu vor putea fi trimise insa prin intermediul oficiilor postale romanesti din Spania, scrisori cu greutatea sub 20 de grame, acest gen de servicii fiind monopolul administratiei postale spaniole.

Pentru oficiile postale romanesti din Spania, investitia a fost de 200.000 euro, suma care reprezinta contravaloarea chiriilor pentru spatii, salariile angajatilor si cheltuielile de amenajare. In cele sase oficii postale lucreaza 12 angajati romani din Spania, care au fost selectati in urma unui concurs. Acestia primesc un salariu brut de 1.300 euro, de trei ori mai mult decat ar fi obtinut pe un post similar in tara. "Multi dintre cei care lucreza la oficiile din Spania au lucrat inainte la Posta, in Romania. Functionarea oficiilor postale din Spania se face printr-un contract de agent. Noi am suportat costuri fixe, agentul a investit si el, la randul lui, avand o cota din profit, insa doar pentru serviciile din Spania", a precizat Toader.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 15 octombrie 2008;
Foto: Romania libera;
www.romanialibera.ro

Ruleta exproprierilor pe traseul Autostrazii Bucuresti-Brasov

Proprietarii de terenuri sunt nemultumiti atat de pretul oferit, cat si de lipsa de informare din partea autoritatilor

Romulus Cristea

» Proprietarii de terenuri sunt nemultumiti de pretul platit de stat la expropriere.

» O parte dintre primarii nu pot face planul de urbanism deoarece nu cunosc traseul autostrazii.

» Autoritatile complica prin contracte acordate societatilor de avocatura procedurile de expropriere care, conform legii, sunt simple si clare.

Proprietarii ale caror terenuri vor fi expropriate pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov sunt nemultumiti atat de pretul care a fost oferit pe metrul patrat de teren, cat si din cauza lipsei de transparenta a autoritatilor. Localnicii se mai plang de faptul ca nu au fost informati, ca nu li s-au explicat clar termenele si conditiile exproprierii.
"Aseara am vazut urma lamei de buldozer pe terenul meu, iar azi dimineata m-am trezit ca pamantul este decopertat si se fac lucrari de fundatii pentru autostrada. Nu am fost de acord cu exproprierea pentru ca mi s-a oferit un pret mai mic decat pretul cu care s-au vandut terenuri similare in zona", ne-a declarat stefan Nicolae, care a ramas peste noapte cu doar 2.000 de metri patrati din proprietatea de jumatate de hectar cu deschidere la lac.

Bogdan Ioan, un alt localnic nemultumit din comuna Dascalu, cu o proprietate in Moara Vlasiei,

se plange ca de un an de zile primaria refuza sa-i elibereze orice fel de act pentru teren, motivandu-se ca ar urma o expropriere, desi nu a primit nici un fel de instiintare. Majoritatea locuitorilor din zona au cate o patanie de povestit sau de reclamat in legatura cu exproprierile pentru viitoarea autostrada.
Pentru constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov va fi nevoie de exproprierea a circa 2.500 de proprietari. De altfel, pe tronsoanele unde deja au inceput lucrarile de executie o parte dintre exproprieri au fost facute, singurul impediment pentru accelerarea procedurilor fiind lipsa banilor de la buget.

De-a lungul localitatilor aflate pe portiunea Bucuresti-Moara Vlasiei-Ploiesti, proprietarii de terenuri care nu au acceptat de la bun inceput despagubirea acordata prin hotarare de Guvern se plang de sumele mici acordate in raport cu pretul pietei sau refuza pur si simplu, din principiu, ideea exproprierii. Cu toate acestea, lucrarile la autostrada au inceput chiar si pe terenurile nemultumitilor.

Au schimbat de trei ori traseul
Dinca Nicolae, consilier la Primaria din Stefanestii de Jos, jud. Ilfov, localitate aflata la nici 10 kilometri de Bucuresti, spune ca oamenilor din comuna nu li s-a explicat mare lucru de catre autoritati despre modul in care se vor face exproprierile: "Eu, desi sunt consilier aici in comuna, nu am stiut niciodata cu exactitate pe unde trece autostrada. De 3-4 ori s-a schimbat traseul, in fiecare an se facea cate un PUG (Plan Urbanistic General). Multi sunt nemultumiti de modul in care s-a procedat si de suma oferita pentru despagubire". stefan Nicolae, proprietar de teren cu amplasamentul pe traseul viitoarei autostrazi, afirma ca a aflat de expropriere in anul 2006, din zvonuri, dupa care a primit si o confirmare verbala de la

primarie.

"Abia in primavara acestui an am primit o notificare scrisa prin care eram instiintat sa ma prezint la sediul Consiliului Local cu documentele doveditoare ale proprietatii pentru intocmirea procesului-verbal cu privire la despagubiri. Era si un ultimatum, se preciza ca, daca nu ma prezint, se va emite oricum o hotarare de stabilire a despagubirilor. Am fost si am spus ca nu sunt de acord cu despagubirile. In iunie am fost iarasi convocat la primarie, dar nu era nimeni acolo. Cand sa ies pe poarta, am vazut o masina cu numar de Bucuresti. Am intrebat daca au venit pentru exproprieri si una dintre persoane, cred ca era un avocat, mi-a spus din mers ca voi primi 30 de euro pe metrul patrat. Nici n-am apucat sa mai raspund ca nu accept acest pret si masina a d

emarat in tromba. Cum sa accept 30 de euro pe metrul patrat pentru un teren cu deschidere langa lac, cand pretul obtinut de un vecin al meu a fost de 100 de euro pe metrul patrat?", a povestit Stefan.

Din terenul de 5.000 mp cu deschidere spre lac, stefan Nicolae va mai ramane cu doar 2.000 mp. Suparat, acesta ne duce spre amplasamentul terenului sau si ne explica cum aseara a vazut urma lamei buldozerului pe proprietate, iar dimineata s-a trezit cu utilaje care excavau de zor si turnau fundatii, fara sa fi primit nici o notificare. stefan spera insa ca, printr-un proces deschis impotriva statului, ar putea primi o despagubire dreapta pentru terenul expropriat.

Autoritatile spun ca au organizat consultari publice
O parte dintre proprietarii de terenuri nemultumiti au reclamat la Ministerul Transporturilor modul in care s-a procedat la realizarea exproprierilor, adaugand ca nu ar fi existat nici macar

un aviz al Consiliului Local pentru traseul viitoarei autostrazi. Reprezentantii Ministerului Transporturilor au raspuns sesizarii argumentand ca investitia Autostrada Bucuresti-Brasov s-a avizat, fara observatii, in sedinta Consiliului Interministerial de Avizare a Lucrarilor Publice. In plus, se mai mentioneaza in scrisoarea de raspuns: "Traseul pe raza comunei stefanestii de Jos si pe raza comunei Voluntari a fost stabilit de comun acord cu reprezentantii autoritatilor locale, fiind organizate si consultari publice a caror organizare a fost anuntata prin afisare la primarie".

Petre Ene, directorul de proiect al autostrazii, a declarat ca Ministerul Transporturilor sau Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) nu notifica proprietarii, ci listele cu persoanele expropriate sunt trimise la primarie, unde se afiseaza. "Poate ca pare putin dur sau poate e neplacut, insa listele cu persoanele expropriate se trimit la

primarii, care le afiseaza undeva la vedere. Locuitorii comunei respective au obligatia cetateneasca sa se informeze. Nu se poate aduce ca argument nici faptul ca nu ai fost notificat, nici ca nu ai vazut la primarie listele. Listele cu persoanele expropriate se afiseaza la primarii."

Procedura simpla, complicata de autoritati
Reprezentantii societatilor de avocatura care s-au ocupat de exproprieri au confirmat faptul ca au existat patru variante de trasee pentru autostrada. Cat priveste procedurile propriu-zise de expropriere, avocatii spun ca totul s-a facut conform legii si prevederilor contractuale. "Anuntul privind constructia autostrazii a fost publicat in presa inca din 2006, apoi s-au afisat tabelele la primarii. S-au intrunit comisiile la primarii, proprietarii au fost chemati si s-au intocmit procese-verbale in care acestia au scris daca sunt de acord sau nu cu despagubirile. Proprietarii nu pot spune ca nu au fost instiintati sau ca nu au fost notificati. Fiecare proprietar a fost cautat de noi individual si, daca nu a fost gasit pentru a i se inmana procesul-verbal de la comisie, i s-a trimis prin posta cu o confirmare de primire", a declarat Emil Jaravete, avocat la Societatea civila profesionala Dragomir Toma si Asociatii.

Despre cazurile in care unii proprietari s-au trezit cu lucrari de constructie pe terenuri fara a se fi terminat procedurile de expropriere, avocatul Jaravete a declarat ca avem de-a face cu o situatie de fapt, "firma de avocatura care se ocupa de exproprieri nu are nimic de-a face cu o astfel de situatie, problema urmand sa fie rezolvata intre proprietar si firma de constructii".
Avocatul Dumitru Radescu e de parere ca procedura de expropriere, care conform legii este una simpla, este transformata chiar de autoritati in una complicata prin acordarea unor contracte societatilor de avocatura. "In lege se mentioneaza clar ca toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurii de expropriere si retrocedari se suporta de catre expropriator. Ministerul Transporturilor plateste acum si cheltuielile de cadastru, publicitate imobiliara si altele, la care se adauga si onorariile avocatilor. Totul ar fi fost mai simplu si mai putin costisitor daca s-ar fi decontat direct proprietarilor cheltuielile conform precizarilor din lege", a precizat Radescu.

Despagubiri refuzate

Doina Manaila, primar in comuna Dascalu, localitate in care sunt pe listele de exproprieri 52 de persoane fizice si sase societati comerciale, ne-a declarat ca, "practic, primaria nu are nici un rol direct in derularea procedurilor de expropiere, Consiliul Local ajutand doar cetatenii cu informatii, stabilirea unor legaturi cu Oficiul de Cadastru si nu de putine ori facand cadastrul pentru proprietarii care nu il aveau". De exemplu, primaria din Dascalu a asigurat spatiu pentru ca proprietarii din comuna sa se poata intalni cu reprezentantii biroului de avocatura desemnat de CNADNR pentru procedurile de expropriere. "La aceste intalniri, proprietarii de terenuri au venit de cele mai multe ori cu avocatii lor si au declarat daca sunt de acord sau nu cu primirea sumei pentru expropriere.

La noi in comuna au fost si oameni care si-au ridicat sumele de bani cuvenite pentru exproprieri, au fost si cetateni care nu au fost de acord", a precizat primarul din Dascalu. si in aceasta comuna reprezentantii Consiliului Local au reclamat faptul ca traseul autostrazii a fost modificat de mai multe ori, dar si aspectul ca PUG-ul nu este inca definitivat referitor la traiectoria autostrazii. Sumele oferite pentru despagubiri variaza intre 4,8-12 euro/mp, in timp ce satenii afirma ca valoarea de piata este 5-25 euro/mp si chiar 60 euro in zona lacului. Suprafata totala care va fi expropriata in localitate este de 6 hectare suprafata agricola.

Dan Nastase, proprietar de teren aflat pe lista de expropriati, spune ca a refuzat si participarea la convocarile-intruniri de la primarie, iar altceva nu mai stie pentru ca nu a primit nici o adresa: "Nu ma intereseaza si nu stiu nimic de mersul exproprierilor. Ce-i aia expropriere? Nu sunt de acord cu oferirea unui pret prestabilit, firesc ar fi sa se faca o negociere, iar pretul sa fie apropiat de piata, nu asa, sa ne cheme ca la colectiv la comunisti si sa ne spuna: asta-i pretul fie ca vreti, fie ca nu vreti".

Casa pentru demolare, modernizata
In comuna Moara Vlasiei, pe traseul viitoarei autostrazi se vor expropria proprietati apartinand unui numar de 400 de persoane si un singur imobil va fi demolat. Proprietara Ioana Mihai isi compara casa in care locuiesc cinci persoane cu "un apartament de la oras, cu de toate la interior". Ioana Mihai plange cand vorbeste de demolarea locuintei pentru care a muncit 20 de ani si sustine ca nu a fost informata niciodata oficial despre expropriere, a auzit doar din zvonuri ca va fi demolata pentru a se face loc autostrazii. Culmea, in curtea casei stau stive de materiale de constructii, saci de ciment si un rand de tamplarie noua tip termopan pentru inlocuirea celei vechi din lemn. Sotul Ioanei Mihai spune ca, daca se va oferi un pret corect, ar accepta exproprierea, dar cum nu au fost anuntati oficial, isi vor continua viata ca si pana acum.

Nici la Primaria Moara Vlasiei, pe lista cu persoane care vor fi expropriate prin hotarare de Guvern nu figureaza imobilul familiei Mihai, insa la o verificare amanuntita a documentelor primarul Andrei Filip confirma ca traseul viitoarei autostrazi va trece pe amplasamentul casei respective, dar nu isi poate explica de ce imobilul respectiv, construit pe o suprafata de teren de 900 metri patrati, nu apare inca listat in hotararea de Guvern privind exproprierile din comuna.

» Statul a dat 30 milioane euro
Pentru viitoarea Autostrada Bucuresti-Brasov, exproprierile sunt realizate cu societati de avocatura. Pentru sectorul Bucuresti-Moara Vlasiei suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, iar numarul de proprietati afectate este de 677. Suprafata expropriata pe acest sector pana in prezent este de 17%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Transporturilor.
Pentru sectorul Moara Vlasiei-Ploiesti, suprafata de expropriat este de 1.406.080 mp, exproprierile fiind realizate in proportie de 68%.
Pentru exproprierea terenului aferent celor doua tronsoane, au fost promovate trei hotarari de Guvern, suma totala estimata fiind de 110.947.078 lei (29.507.201 euro), din care pana in prezent s-au platit 14.857.946,72 lei (3.952.000 euro).
Contractul de expropriere pentru segmentul Comarnic-Brasov a inceput in anul 2006. In momentul de fata au fost identificati 608 proprietari, dintre care 200 pe sectorul Comarnic-Predeal si 408 pe sectorul Predeal-Brasov, suprafata de expropriat fiind de 2.783.950 mp.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 14 octombrie 2008

Foto: Romania libera; Andrei Dumitru;

www.romanialibera.ro

Romanii cheltuiesc mult pe mancare si putin pentru recreere

Romulus Cristea

» Cheltuielile lunare pe gospodarie au fost, in trimestrul al doilea, de 1.820 de lei, suma care reprezinta 89% din totalul veniturilor.

» Veniturile medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 39,1% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural.

Cheltuielile pentru alimente reprezinta 43,1% din totalul cheltuielilor lunare ale unei gospodarii, in timp ce pentru cultura si recreere cheltuielile sunt de 3,8%, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Reprezentantii confederatiilor apreciaza ca inca exista discrepante mari intre structura cheltuielilor pentru gospodariile din Romania si gospodariile din alte tari ale Uniunii Europene (UE), mai ales in ceea ce priveste cheltuielile pentru alimente, servicii si cultura.
Cheltuielile lunare pe gospodarie au fost in medie, in trimestrul al doilea, de 1.820 de lei, suma care reprezinta 89% din totalul veniturilor, respectiv 2.046 de lei lunar pe gospodarie, ambii indicatori fiind in usoara crestere fata de primele trei luni ale anului, conform datelor INS.

"Nivelul de cheltuieli din totalul veniturilor lunare ale unei gospodarii este apropiat de cel din celelalte tari UE, unde in medie circa 10% din venituri raman pentru economisire. Problemele pe care le avem sunt insa cu structura cheltuielilor, unde pentru mancare cheltuim de cateva ori mai mult decat alte tari europene, iar pentru recreere si cultura de cateva ori mai putin", a declarat Petre Dandea, vicepresedintele CNS "Cartel ALFA".
Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si a pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Din totalul cheltuielilor pentru consum, cheltuielile unei gospodarii pentru produse alimentare reprezinta 43,1%, pentru imbracaminte si incaltaminte – 6,9%, recreerea si cultura reprezinta 3,8%, iar pentru diverse produse si servicii procentul este de 3,6%.

Cel mai scazut nivel este pentru educatie (0,9%), explicabil prin serviciile publice de care beneficiaza membrii gospodariilor. "Daca intr-o gospodarie din Romania pentru produse alimentare se cheltuie sc 43,1% din venituri, in celelalte tari europene nu se depasesc 15-18%. Trebuie precizat ca si pentru diverse servicii o gospodarie din Romania cheltuiste pe luna 3,6% din venit, in timp ce in alte tari din UE intervalul este de 30-40%. La cultura si recreere exista o alta discrepanta, in timp ce la noi cheltuiala este de 3,8%, in celelalte tari din UE cheltuielile se cifreaza la 10-15%", a precizat Dandea.
Veniturile totale medii lunare au fost, in termeni nominali, de 2.046 de lei pe gospodarie si 702 lei pe persoana, in intervalul analizat de INS. Veniturile banesti au fost, in medie, de 1.719 lei lunar pe gospodarie (590 lei pe persoana), iar veniturile in natura, de 327 lei lunar pe gospodarie (112 lei pe persoana).

» Diferente
In trimestrul II 2008, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 39,1% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 13,9% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 65,6% (63,5% in trimestrul I) din salarii, de 19,5% (20,2%) din prestatii etc.
In rural, principala sursa a veniturilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 34,3% din totalul veniturilor (38,0% in trim. I 2008).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 7 octombrie 2008;

Foto: Romania libera;

www.romanialibera.ro

Agentiile imobiliare mici se afla in pragul falimentului

Criza financiara internationala a paralizat activitatea a mii de firme specializate in tranzactia cu case

Romulus Cristea

Criza financiara a paralizat piata imobiliara romaneasca. Firmele mici de tranzactii imobiliare au trei optiuni: sa suspende activitatea, sa dea faliment sau sa caute un partener mai puternic.
Grigore Pupazan, patronul unei agentii imobiliare din Iasi, a ramas doar cu sase angajati dintr-un total de 22, cati avea in primele luni ale anului. "La inceputul anului si chiar in vara a mers binisor, dar acum tranzactiile sunt din ce in ce mai putine. Am ajuns sa lucram la 25% din capacitate. Daca anul trecut realizam 4-5 tranzactii pe luna, acum daca facem 2-3 tranzactii, in conditiile in care chetuielile cu publicitatea au crescut", a precizat Pupazan. In vestul tarii, agentiile imobiliare au trebuit sa se reorienteze in tranzactii cu imobiliare derulate in Ungaria.
Ca sa poata rezista crizei, patronii agentiilor imobiliare au fost nevoiti fie sa reduca din personal, fie sa diversifice portofoliul de servicii oferite clientilor.

Camelia Pascui, administratorul unei agentii de real-estate din Oradea, spune ca "a renuntat definitiv la afacerile imobiliare in orasul unde functioneaza firma, pentru ca piata a cazut foarte mult si deruleaza doar tranzactii in Ungaria". Nici la Giurgiu agentiile imobiliare nu o duc prea bine, pe piata ramanand functionale doar doua agentii din sase, cate erau anul trecut, in conditiile in care, desi preturile locuintelor au scazut, tranzactii nu se mai fac aproape deloc. Reprezentantii companiilor imobiliare estimeaza ca perioada de criza va dura cel putin sase luni, perioada in care mii de agentii vor trage obloanele.

In Bucuresti, tranzactiile au scazut cu 40%
In perioada aprilie-august, numeroase agentii imobiliare din Bucuresti, in special cele mici, au fost nevoite sa inchida portile definitiv. "Acum nu mai e suficienta doar promovarea. Firmele care vor sa supravietuiasca trebuie sa ofere clientilor servicii complementare gratuite: consultanta, succesiuni, intabulari etc. Vremurile s-au schimbat din mers, supravietuiesc profesionistii si cei care au capacitatea sa se adapteze noilor conditii. Alt aspect interesant in aceasta perioada este faptul ca meseria de agent imobiliar nu mai e o atractie mare, nu se gasesc usor persoane calificate care sa lucreze. Intr-o luna, pentru un anunt de angajare, de exemplu, s-a tinut un singur interviu. Este, intr-adevar, o perioada mai deosebita si din cauza zvonurilor vehiculate prin media, au mai fost, dar nu la asemenea nivel", a declarat Bogdan Martin, manager la Evergreen Imobiliare.

In acelasi timp, reprezentantii agentiilor imobiliare recunosc ca o buna perioada de timp au fost practicate de dezvoltatorii imobiliari preturi nerealiste, mult prea mari, intermediarii au folosit anunturi si preturi capcana. "Au fost practici neserioase pe piata de profil, insa acum lucrurile se schimba, profesionistii sigur vor trece de criza actuala onorabil. Criza prezenta se manifesta pregnant pe segmentul locuintelor vechi, insa pentru zonele centrale si proprietatile generoase este cerere suficienta. Firma noastra nu a facut concedieri, din contra, cauta personal calificat", a precizat Catalin Militaru, manager la aceeasi firma de imobiliare.
Marian Micu, director la Casa Voastra, agentie imobiliara care activeaza pe piata de zece ani, este de parere ca agentiile imobiliare care nu sunt in capabile sa-si extinda portofoliul de servicii vor trebui sa-si suspende activitatile. "Este foarte posibil ca preturile sa mai scada, insa e foarte putin probabil pentru rezidentiale noi. Daca pentru o locuinta din zona 1 (Iancului, Vatra Luminoasa etc.) in februarie pretul ajunsese la 2.200 euro pe metrul patrat, acum e undeva pe la 1.800 euro/mp. Pe zonele centrale poate au fost mici scaderi, dar nu importante. Din august, exista un interes mai mare de tranzactionare din partea clientilor, explicabil prin introducerea, din octombrie, a noilor norme de creditare BNR. Fata de anul trecut, tranzactiile au inregistrat o scadere cu 30–40%."

Agentiile mici fac o tranzactie la 4 luni
Pe piata din Romania sunt circa 10.000 de agentii imobiliare, dintre care 2.000 in Bucuresti. Potrivit estimarilor Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), circa 80% din aceste firme au 1–2 salariati, iar in conditii normale realizau, in medie, o tranzactie la doua luni. "Acum cand situatia de pe piata e mai complicata, numarul de tranzactii a scazut considerabil si au ajuns, de exemplu, in situatia sa faca o tranzactie la 4 luni. E evident ca nu pot rezista in asemenea conditii. E clar, multe agentii isi vor suspenda activitatea. La fel de posibil este ca o mare parte din firme sa dispara daca criza manifestata pe domeniul imobiliar va mai dura. Sunt indicii care arata ca aceasta criza ar putea dura cel putin 6 luni", a declarat Radu Zilisteanu, purtator de cuvant ARAI.

Modificari vor aparea in perioada urmatoare si pe piata fortei de munca, daca tinem seama ca in Romania exista circa 30.000 de agenti imobiliari. Multi dintre acestia vor trebui sa se reprofileze, sa caute alte locuri de munca, mai ales daca firmele de real-estate care vor ramane pe piata vor trece la reorganizari si eficientizare a activitatilor.
"Pentru o companie imobiliara mica, fara clienti de portofoliu, este foarte greu sa supravietuiasca intr-o piata tot mai competitiva, in care clientii mari sunt precauti, exigenti si selectivi, pentru ca isi doresc maxima siguranta atunci cand fac o investitie. Companiile mari au constientizat inainte de aceasta criza ca cheia succesului consta in a oferi servicii complete si a detine departamente conexe (de consultanta financiara, juridica), pentru ca investitorii sa nu mai fie nevoiti sa apeleze la surse exterioare companiilor imobiliare", considera reprezentantii Eurometropola Estate.
Cateva mii de firme care desfasoara activitati in domeniul imobiliar vor fi nevoite, in perioada urmatoare, sa-si suspende activitatea, fie sa-si declare insolventa sau sa se regrupeze pentru a putea rezista in actualele conditii ale crizei financiare mondiale. Multe din agentiile imobiliare vor disparea de pe piata din cauza profitului scazut, dar si a lipsei de lichiditati a investitorilor. Cele mai multe sanse la faliment il au companiile imobiliare locale care nu au sprijin extern si care nu au si alt domeniu de activitate decat tranzactiile imobiliare.

Incepand din februarie-martie, tranzactiile imobiliare au stagnat, iar preturile la apartamente, in special pe zona periferica, au scazut cu 10-20%. Reprezentantii marilor companii de imobiliare care activeaza pe piata romaneasca recunosc faptul ca criza economica de pe plan mondial are efecte asupra pietei de real-estate din Romania, insa adauga ca zvonurile vehiculate privind scaderea preturilor determina de asemenea un efect de asteptare din partea eventualilor cumparatori care spera la vremuri mai bune.

Firmele se regrupeaza
Ioan Andrei Botis, director in cadrul NAI Property Partners, apreciaza ca piata imobiliara din Romania este afectata de criza economica internationala, dar nu in mod direct si nu in aceeasi masura ca in alte tari, sistemul bancar romanesc bazandu-se pe o capitalizare solida.
"Cele mai multe sanse la faliment o au companiile imobiliare locale care nu au sprjin extern si care nu au si alt domeniu de activitate decat tranzactiile imobiliare. Multe din agentiile imobiliare vor disparea de pe piata datorita profitului scazut dar si lipsei de lichiditati a investitorilor. Orice este posibil, insa piata imobiliara din Romania este mult prea imatura ca sa se fi ajuns la saturatie", afirma Botis.

Jucatorii de pe piata imobiliara sunt in asteptare si spera ca luna octombrie sa fie semnul unei oarecare redresari, iar tranzactiile sa fie reluate, chiar daca nu la un nivel egal cu cel din anii trecuti.
"Acum a sosit vremea profesionistilor pe piata de real-estate. Pentru firmele mici de imobiliare exista posibilitatea regruparii in cadrul unor agentii mai puternice. Chiar daca vor exista scaderi pe piata si este sigur ca vor fi unele corectii la preturi, ramane suficient loc de crestere. Este o criza, dar trebuie sa ne gandim ca exista o anumita ciclicitate, mai apar si stagnari, si scaderi (si la noi nu sunt deloc dramatice ca in alte tari), nu trebuie sa ne gandim tot timpul numai la cresteri. E un moment dificil, dar si un moment prielnic pentru cernerea pietei. Cine a dezvoltat proiecte bine gandite, bine proportionate, are sanse mari sa ramana pe piata", a declarat analistul imobiliar Liviu Ureche.

La Iasi, raman pe piata 5% din agentii
"Din 300 de agentii imobiliare care activau in Iasi, acum daca mai sunt 150. In curand, vor ramane maximum 15-20 de agentii daca situatia continua ca in prezent. Tranzactiile sunt pe o panta descrescatoare, se lucreaza la o capacitate de 15-20%. Daca anul trecut realizam 4-5 tranzactii pe luna, acum se realizeaza maximum 2-3, in conditiile in care se face publicitate foarte multa. Vor rezista doar cei care sunt profesionisti si stiu cum sa-si diversifice portofoliul de servicii", a declarat Grigore Pupazan, managerul societatii de imobiliare Accent Company.
In vestul tarii, majoritatea agentiilor imobiliare s-au reorientat spre tranzactii facute cu terenuri si case in Ungaria. Camelia Pascui, administratorul firmei Camvelia, spune ca "agentii imobiliari din Timisoara, Satu-Mare, Arad fac acum tranzactii imobiliare in Ungaria si unde romanii prefera sa-si achizitioneze o casa locuibila, la 20 km de granita, la un pret de 15.000 euro pentru doua camere, cu utilitati, inclusiv gaze". In Giurgiu, dupa cum relateaza Nicu Dumitrica, director general la Eurosudest, "preturile au luat-o la vale si cu toate astea nici macar cereri nu sunt".

Dumitrica considera ca situatia se datoreaza preturilor nerealiste practicate pana in prezent: "In Giurgiu, preturile apartamentelor nu aveau legatura cu puterea de cumparare a populatiei. Acum mai sunt una sau doua agentii imobiliare cu activitate, comparativ cu sase care functionau in trecut. Daca in perioadele bune se vindeau 3-5 apartamente pe luna, acum se vand un apartament-doua la o luna jumatate. Criza care se resimte acum va dura cel putin o jumatate de an".

» Dezvoltatorii fac discounturi
Radu Zilisteanu, analist imobiliar, afirma ca numarul tranzactiilor a scazut pe segmentul apartamentelor vechi, dar si la rezidentialele noi. "Dezvoltatorii fac discounturi in ultima perioada, ceea ce indica un semn de criza. Pe segmentul de apartamente vechi, cel putin in Bucuresti, pentru zonele periferice, preturile au scazut cu 10–20%. De exemplu, daca in Bucuresti se faceau 80.000-100.000 tranzactii pe an, acum, sa zicem, se realizeaza 30.000.

E dificil sa anticipam ce se va intampla in perioada urmatoare, insa cu siguranta piata isi va gasi un fagas. Cei care lucrau in imobiliare anticipau o reasezare a preturilor care crescusera oarecum necontrolat, insa eventuale scaderi de pret erau asteptate in 2–3 ani, nu acum. Criza financiara internationala a grabit lucrurile. E posibil sa apara falimente, e o nesiguranta a pietei internationale, e posibil sa se schimbe multe lucruri. E greu de spus ce se va intampla, dar toate semnele indica o durata a crizei de circa 6 luni", a precizat Zilisteanu.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 6 octombrie 2008;

Foto: Romania libera; Andrei Dumitru; Grigore Pupazan;

www.romanialibera.ro