Statul ameninta: taiem 25% acum sau 70% la anul

Buget. Ce se întâmplă dacă eşuează programul de austeritate

Salariile bugetarilor ar putea să scadă cu 70% în 2011, dacă măsurile anunţate de guvernanţi privind reducerea cheltuielilor bugetare nu vor da rezultate.

Romulus Cristea

Concedierile din sistemul bugetar vor continua, pentru astuparea unor găuri de la buget fiind nevoie de o reducere a numărului angajaţilor la stat cu aproape 70.000, după cum rezultă din analizele realizate de Guvern. De asemenea, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a avertizat luni că, dacă măsurile de austeritate propuse de Guvern nu vor da rezultatele scontate, salariile bugetarilor ar putea scădea cu 30-50% în 2011 şi că este posibil chiar să existe reduceri de 70%, dacă nu se reduc cheltuielile cu salariile în sistemul bugetar.
„Este posibil să scadă salariile în 2011 şi cu 70%, dacă nu luăm aceste măsuri acum.

Dacă nu vom avea rezultate cu măsurile de austeritate cade Guvernul", a afirmat Mihai Şeitan. Referitor la plata pensiilor, ministrul Muncii a declarat că, fără o diminuare cu 15% a acestora, ar fi fost nevoie de încă 800 de milioane de euro. Fostul demnitar Dumitru Pelican, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) în Guvernul Tăriceanu, apreciază însă că măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare prin disponibilizări şi micşo-rări de salarii nu sunt soluţii pe termen lung, iar în câteva luni ar putea fi nevoie de alte alternative pentru redresarea bugetului.

„Ţara este într-o prăpastie, iar măsurile de austeritate solicitate de guvernanţi nu sunt nişte măsuri anticriză, lucru confirmat şi de oficialii BNR. Este aproape sigur

că măsurile de austeritate propuse vor fi puse în aplicare, de concedieri nu vor scăpa bugetarii, însă rămâne de văzut ce măsuri economice se vor aplica. Peste două-trei luni, când se va constata că banii rezultaţi din constrângerile salariale nu sunt suficienţi, este de aşteptat să se aplice majorări de taxe şi impozite", ne-a declarat Dumitru Pelican. Fostul şef al ANOFM susţine că nu deficitul mare din bugetul de pensii este o problemă insurmontabilă.
„Deficitul la bugetul de pensii este de 1,7 miliarde euro. Însă nu suntem singura ţară cu un asemenea deficit. Şi cum ar fi putut fi altfel, în condiţiile în care sunt 5,8 milioane de pensionari şi 4,3 milioane de salariaţi (din care 1,4 milioane la stat)? Problema ţine de gestionarea banilor, de aplicarea unor soluţii eficiente", spune Dumitru Pelican. La finalul şedinţei Guvernului,  ministrul Muncii a anunţat că pensiile vor fi reduse cu 15% începând de la 1 iunie, deoarece acestea sunt un drept lunar, în schimb salariile, normate la oră, ar putea fi reduse cu 25% doar de la data intrării în vigoare a legilor pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea.
„Pensiile sunt un drept lunar, pentru că, atunci când o persoană iese la pensie, chiar de la jumătatea lunii primeşte pensia integral pe luna respectivă. Pe luna iunie pensiile se plătesc în iulie, iar dacă legea privind pensiile intră în vigoare în iunie, pensiile vor putea fi reduse cu 15% începând de la 1 iunie. În cazul salariilor, deoarece este vorba de plata cu ora şi cu ziua, iar reducerea cu 25% s-ar putea aplica doar de la data intrării în vigoare a legii cu măsurile de austeritate. În acest caz, este posibil ca legea să nu se poată aplica retroactiv", a declarat Mihai Şeitan, citat de Mediafax, după şedinţa de guvern în care au fost avizate proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor bugetare şi cel al pensiilor.

Contribuţii pentru drepturile de autor
Pentru veniturile obţinute din drepturile de autor se vor plăti contribuţii pentru pensie, sănătate şi şomaj. Guvernul are în vedere un proiect de lege care va viza lărgirea bazei de impozitare, astfel încât în categoriile celor care plătesc con-tribuţii să intre şi cei care nu contribuie în prezent.
„Vom asigura o lege prin care drepturile de autor, PFA-urile, convenţiile civile să fie văzute ca elemente salariale şi să devină contribuabile pentru pensie, sănătate şi şomaj, ca orice salariu", a declarat Mihai Şeitan, ministrul Muncii.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010
Foto: Romania libera

Se reduc sau nu salariile in companiile si regiile de stat

Finanţe. Şeitan şi Vlădescu se contrazic în declaraţii

Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a anunţat luni că în şedinţa de guvern de duminică s-a stabilit ca reprezentanţii ministerelor Muncii, Finanţelor şi Justiţiei să găsească o formulă de act normativ care să permită reducerea salariilor din companiile şi regiile cu capital de stat. 

Romulus Cristea

La doar câteva ore după afirmaţiile ministrului Muncii, un alt reprezentant al Guvernului, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, afirmă însă că nu va fi vorba de nici o reducere cu 25% a salariilor angajaţilor din companiile de stat. El a adăugat că se lucrează la un proiect de lege

şi că nu poate da mai multe informaţii.

„La şedinţa de guvern s-a stabilit ca Ministerul Finanţelor, împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei, să găsească o formă de act

normativ până miercuri, care să permită ca şi salariile din întreprinderile şi regiile cu capital de stat să poată să fie reduse cu 25%", a declarat ministrul Muncii, precizând că acest act normativ va viza inclusiv companiile CFR şi Tarom.

În schimb, Sebastian Vlădescu susţine: „La companiile care sunt cu capital de stat se va aplica un alt sistem

şi se lucrează acum la un proiect de lege. Această reducere cu 25% a tuturor salariilor din companiile de stat nu va fi aplicată". Declaraţiile lui Sebastian Vlădescu îl contrazic şi pe premierul Emil Boc, care spunea în urmă cu o săptămână că „reducerea de 25% se va aplica şi salariaţilor de la companiile şi societăţile naţionale unde statul are capital majoritar sau integral de stat".

Nu este prima oară când guvernanţii fac declaraţii contradictorii referitoare la aplicarea măsurilor de austeritate.  O astfel de dispută a mai avut loc în perioada în care se discutau procedeele de reducere

a pensiilor şi tot între ministrul Muncii şi ministrul Finanţelor Publice. În timp ce ministrul Muncii, Mihai Şeitan, îi asigura pe pensionarii prezenţi la protestul din faţa Palatului Parlamentului că pensiile mai mici de 1.000 de lei nu vor fi micşorate, ministrul Finanţelor îl contrazicea, afirmând că „nu poate fi aplicată o reducere diferenţiată a pensiilor, deoarece acest lucru ar presupune modificarea punctului de pensie".

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010

Foto: Romania libera

Cât câştigă statul din grevă

Buget. Economiile statului de pe urma încetării lucrului sunt mai mari decât pierderile

Salariile bugetare costă 45 milioane euro pe zi. În cazul în care toţi angajaţii de la stat ar intra în grevă, pierderile nu ar depăşi 30 milioane euro pe zi. Practic, pentru fiecare doi euro neîncasaţi, statul economiseşte trei euro.

Romulus Cristea

Fiecare zi de grevă a angajaţilor statului aduce prejudicii între 10 milioane de euro pe zi - dacă vor intra în grevă o treime din angajaţi - şi 30 de milioane de euro pe zi, în cazul teoretic în care toţi ar înceta activitatea, potrivit calculelor făcute de patronate. Pe de altă parte, cheltuielile salariale ale statului ajung la 45 de milioane de euro pe zi lucrătoare. Asta înseamnă că fiecare zi de grevă duce la o scădere a deficitului bugetar. Practic, două luni de grevă bugetară din cele şapte rămase ar face să nu mai fie nevoie de tăieri din salariile lunare. Pe de altă parte, o grevă ar putea duce la blocarea unei mari părţi din activitatea economică privată.

In grevă
Greva pe termen nedeterminat anunţată de confederaţiile sindicale va implica participarea la proteste, în perioada 31 mai-4 iunie, a unui număr de 700.000-1.200.000 de persoane, în principal din sectoarele bugetare (învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii). Protestele vor fi susţinute prin greve de solidaritate (care implică întreruperea totală a lucrului cel puţin pe durata a 24 de ore) în alte sectoare economice.

Reprezentanţii patronatelor estimează că fiecare zi de grevă poate însemna pagube economice estimate între 10 milioane şi 30 milioane euro, iar în cazul extrem al paralizării totale a activităţilor economice, pagubele se vor cifra la 100 milioane euro zilnic. Dacă în grevă ar fi antrenaţi doar bugetarii şi fără a se asigura treimea de activitate obligatorie în anumite domenii, statul ar realiza economii la buget de aproximativ 45 milioane lei/zi, în condiţiile în care ponderea în PIB a salariilor angajaţilor la stat este de aproape 10%

Încasări zero la Garda Financiară
Într-o primă etapă au anunţat participarea la grevă salariaţii din învăţământ şi funcţionarii publici. În ambele cazuri, în zilele de protest propriu-zise statul va realiza o economie  neacordând de la buget salariile cuvenite pentru perioada de protest. Însă, în cazul funcţionarilor din administraţia centrală şi locală, pagubele sunt dificil de cuantificat, practic nemairealizându-se încasări din taxe şi impozite, iar controlul evaziunii fiscale prin autoritatea de stat nu va putea fi realizat. Salariul mediu brut în administraţie este de 1.700 lei, însă trebuie avut în vedere că, doar într-o singură zi, încasările de la Garda Financiară pot ajunge la 1,3 milioane euro, spune Sebastian Opres­cu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).
„Din administraţia centrală şi locală vor participa la grevă 130.000 de funcţionari. Se vor prezenta la locul de muncă, dar nu vor efectua activităţile zilnice. Activităţile în instituţii precum Inspecţia Muncii

, Garda Financiară, ministere vor fi blocate, nu se vor face încasări şi nu se va lucra cu publicul. În jurul datei de 4 iunie, vom bloca din nou toate activităţile.  Statul va face economii la salarii, dar neîncasările vor fi imense, nu ştiu cui îi va conveni această situaţie", a precizat preşedintele SNFP. Sindicaliştii din transporturi

au anunţat, de asemenea, acţiuni de solidarizare sau greve. O situaţie interesantă este la Metrorex, angajaţii metroului având în vedere întreruperea lucrului. La fel, salariaţii RATB doresc să se solidarizeze timp de o zi cu ceilalţi bugetari. Iar cum greva de solidaritate nu impune asigurarea unei treimi din activitaţi, protestele celor de la RATB şi Metrorex ar putea afecta grav activităţile economice din Bucureşti, prin întreruperea transportului public.

Greva aduce economii Metrorexului
Activităţile Metrorex sunt subvenţionate de stat, la fel şi costul biletului de călătorie.  Întreruperea lucrului la metrou nu va produce din această cauză pagube mari societăţii comerciale Metrorex, însă indirect, prin întârzierea angajaţilor din alte domenii la locurile de muncă, afectează activităţile altor companii.

„Nu eu, un lider de sindicat a spus că greva de la metrou nu produce pagube. Poate că aşa este, nu se lucrează, nu plătim salarii, nu avem costuri cu energia. Probleme intervin însă cu cei  650.000 de călători pe care îi transportăm zilnic. La greva de anul trecut s-au făcut nişte estimări ale pagubelor (46.000 euro) pe care le-a avut Metrorex, luându-se în considerare despăgubirile care trebuiau plătite călătorilor pentru abonamente.
Au existat însă unele cazuri absurde de-a dreptul, unii cetăţeni s-au prezentat la Protecţia Consumatorilor cu chitanţe de taxi şi s-a decis să-i despăgubim noi. Dacă pentru cei cu abonamente înţelegem că trebuie despăgubiţi, în alte cazuri aceştia ar trebui să dovedească că folosesc curent transportul cu metroul", spune Gheor­ghe Udrişte, director general Metrorex. 

O altă situaţie paradoxală remarcată de reprezentanţii Metrorex este aceea că, în ziua de grevă a angajaţilor de la RATB, numărul călătoriilor cu metroul nu a crescut, ceea ar putea indica că mulţi profită de situaţia creată. „Analizând statisticile noastre se poate interpreta că  mulţi dintre salariaţii care lucrează în alte domenii, în sectorul privat, se folosesc de oportunitatea unei greve pentru a găsi metode de a lipsi de la serviciu", a mai precizat Gheorghe Udrişte.

Activităţi blocate în zeci de mii de firme

Refuzul sindicatelor de a se aşeza la masa dialogului social şi blocarea sau amânarea negocierilor cu FMI vor pune statul în situaţia de a nu-i mai putea plăti nici pe bugetari, nici pe pensionari, cu efecte dramatice asupra populaţiei,  afirmă Dan Matei Agathon, purtător de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. „Fiecare zi de grevă generală aduce României un prejudiciu de 10 milioane euro şi blochează activitatea a zeci de mii de firme care oricum fac faţă cu greu crizei. Atragerea angajaţilor din sectorul privat în aceste proteste nu face decât să mărească posibilele pagube, blocând exact acele sectoare economice care menţin bruma de funcţionalitate a economiei româneşti şi care susţin, până la urmă, chiar sectorul bugetar. Pagubele vor creşte geometric cu fiecare zi de grevă, prin blocaje succesive şi prin însumarea degringoladei şi a haosului creat", ne-a declarat  Agathon.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR) estimează însă că, pe termen lung, efectele unei greve generale în sectorul bugetar sunt dezastruoase, pierderile în economie putând ajunge şi la 30 milioane euro pentru fiecare zi de grevă.  „În cazul extrem, care nu este posibil totuşi în cazul României, pierderile economice  ar fi de 100 milioane euro pentru fiecare zi de grevă generalizată care ar cuprinde şi sectorul privat. Nu este o situaţie cu care ne vom confrunta. Dacă bugetarii vor întrerupe lucrul pentru o perioadă mai mare, pierderile economice zilnice s-ar situa până în 30 milioane euro/zi. O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale", susţine Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR.

Cine intră în grevă
Liderii celor cinci mari confederaţii sindicale au anunţat pentru data de 31 mai grevă generală şi de solidaritate în domenii precum învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii.
În administraţia publică locală şi centrală, aproape toţi funcţionarii vor întrerupe lucrul cel puţin în ziua de luni. Liderii sindicali estimează că aproximativ 200.000 de funcţionari (de la Vamă, Garda Financiară, primării, prefecturi etc.) vor fi angrenaţi în proteste. Sindicatele din administraţia publică ce au declarat greva de solidaritate nu vor avea obligaţia asigurării unei treimi din activitate.
În învăţământul superior, Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământul Universitar „Alma Mater", spune că angajaţii vor participa la greve în marile centre, precum Bucureşti (cel puţin Universitatea Politehnică), Craiova, Iaşi, Cluj Napoca, Piteşti, Constanţa şi Târgovişte.
În învăţământul preuniversitar situaţia este încă neclară, o parte din liderii sindicali (de la Federaţia „Spiru Haret") susţin greva, alţii au anunţat că vor participa la activităţile şcolare, iar ministrul Daniel Funeriu a anunţat că „examenul de bacalaureat se va desfăşura în condiţii normale, din 31 mai".
În sănătate, sindicatele au declarat grevă de solidaritate pentru a susţine acţiunile celorlalte organizaţii sindicale, însă în acest domeniu exista prin lege obligativitatea asigurării activităţii prin preluarea tuturor cazurilor medicale de urgenţă.
În transporturi, metroul nu va funcţiona luni,  până la ora 16.00, când va fi reluată activitatea.  La CFR încă se mai poartă discuţii privind oportunitatea participării la grevă. Transportul în comun de suprafaţă va fi asigurat

parţial, doar o parte din şoferii de pe troleibuze şi tramvaie acceptând să întrerupă lucrul.
"O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale." Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR

Articol aparut in ziarul Romania libera din 1 iunie 2010
Foto: Romania libera

Cine sunt cei 6.000 de functionari publici carora le creste venitul cu 25%

Salarii. Cine câştigă când toată lumea pierde

Auditorii interni din sectorul public vor primi majorări salariale după ce, anul trecut, guvernanţii au decis reducerea

sporurilor. 

Romulus Cristea

Executivul intenţionează să modifice printr-un proiect de lege pachetul salarial acordat auditorilor interni din instituţiile publice. Astfel, aproape 6.000 de funcţionari publici angajaţi ca auditori interni vor beneficia de un spor fix de 25% din salariu, deci de o majorare a veniturilor. În urmă cu un an, în contextul crizei economice şi dorind să reducă cheltuielile bugetare (solicitate şi de Fondul Monetar Internaţional), guvernanţii au decis reducerea unor prime şi sporuri, iar echivalentul unui sfert din salariu reprezenta limita maximă a sporului. Instituţiile în care erau încadraţi  auditorii au diminuat cheltuielile cu aceste plăţi şi aplicau procente diferite, de la 1% până în 25%.

Proiectul de lege introduce sporul fix de  25% fără posibilitatea de a fi redus, după ce s-a constatat că unele instituţii  au limitat „drastic şi arbitrar" acordarea acestui tip de spor, chiar şi până la 1%. „Ordonatorii principali de credite au acţionat în mod variat în ceea ce priveşte acordarea sporului pentru complexitatea muncii. O parte din ordonatori l-au menţinut la limita maximă prevăzută de lege, alţii l-au diminuat cu procente de până la 10, iar în unele cazuri a fost anulat sau diminuat drastic, în mod arbitrar, până la 1%, neţinându‑se cont de complexitatea muncii de audit, care a constituit criteriul de bază în acordarea acestui spor", se menţionează în proiect.

În administraţia centrală şi locală (ministere, primării etc.) lucrează aproape 6.000 de auditori publici interni care sunt funcţionari publici. Încă 7.000 de auditori sunt angajaţi ca personal contractual în societăţi precum CFR, Metrorex şi altele.

„De obicei, auditorul public intern este subordonat ministrului sau directorului, după caz, şi activează în cadrul unui serviciu sau în direcţia din instituţia respectivă. El verifică modul de desfăşurare a activităţii, fără a aplica sancţiuni, dar este obligat să recomande soluţii pentru îmbunătăţirea activităţilor. Auditorul e de profesie inginer, economist sau jurist, iar soluţiile le propune către mai multe departamente: economic, resurse umane, juridic etc. Sporul era prevăzut în lege, însă cu precizarea că până în 25% din salariu", ne-a declarat Claudia Radu, vicepreşedinte la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici.

Potrivit proiectului de lege, începând din 2011, coeficienţii de ierarhizare pentru această funcţie vor fi stabiliţi prin includerea sporului fix în salariul de bază. În ultimul an, veniturile funcţionarilor publici au fost diminuate în medie cu 17%, cele mai mari reduceri fiind aplicate în administraţia publică.

Cum pierd bani companiile de stat

Guvernul a plătit în 2009 companiilor cu pierderi sporuri şi prime de peste 1,26 miliarde lei şi tichete de masă, vacanţă şi creşă de aproape 100 mili­oane lei, în condiţiile în care arie­ratele lor s‑au ridicat la 14 miliarde lei, iar pierderile totale au urcat la 3,2 miliarde lei. Pentru activitatea acestor companii, directorii generali au încasat prin contractul anual de mandat până la 84.000 lei, fără să suporte vreo sancţiune, se arată într-un document citat de Mediafax. Toate aceste companii cu pierderi sunt incluse în scrisoarea de intenţie convenită de Executiv cu FMI, pentru ca situaţia financiară să fie supravegheată cu prioritate în vederea reducerii subvenţiilor.

Compania           Pierderi           Prime

Total                   3217,3           1265,3

CNCFR                 935              314,2

CFR Călători          252              236,4

CNH                      599,8           230,2

CFR Marfă             321,5           211,7

Metrorex                121,5            109,2

Elcen                      345,5              54,5

CNADNR              240                49,2

Electrificare CFR     122,3             31,8

Termoelectrica         279,7             28,1

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 mai 2010

Foto: Romania libera/ Andrei Dumitru

Croitoru: 500.000 de bugetari stau degeaba

Profesorii şi medicii reprezintă mai puţin de jumătate din angajaţii de la stat. 

Romulus Cristea

Chiar dacă estimările din ultima perioadă indică că în sectorul bugetar ar fi angajaţi 100.000-200.000 de oameni a căror productivitate a muncii este foarte redusă, situaţia reală se referă la 500.000 de oameni care „nu au ce să facă în sectorul bugetar", potrivit declaraţiilor lui Lucian Croitoru făcute în cadrul unei întâlniri cu doctoranzii de la Academia de Studii Economice

.

Consilierul guvernatorului BNR, citat de Mediafax, consideră că principala preocupare a Guvernului trebuie s-o reprezinte „curăţarea bugetului", care în momentul de faţă este plin de „foarte multe mizerii". Aproape jumătate din angajaţii din sectorul bugetar lucrează în administraţia publică centrală, în principal în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat, iar cele mai puţine posturi sunt ocupate în sistemul de sănătate şi universităţi (sub jumătate din total), conform unui document al Ministerului Finanţelor elaborat în ultimul trimestru din 2009. În luna martie, numărul total de posturi ocupate în sectorul bugetar se ridică la 1.360.376 persoane, dintre care 674.051 în administraţia publică centrală şi 686.325 în administraţia locală.

„Stimulentele" din administraţie: 1,1 miliarde lei

Fondul de stimulente rezervat angajaţilor din instituţii publice a depăşit anul trecut 1,1 miliarde lei, pentru un număr mediu total de 336.648 posturi plătite, fără ca nivelul câştigului salarial mediu brut total să scadă în majoritatea instituţiilor sub 3.000 lei. Cel mai mare fond de stimulente a fost în Ministerul Finanţelor (890,7 milioane lei) şi Ministerul Muncii (213,2 milioane lei). Un fond important de stimulente a fost achitat şi în Ministerul Mediului (13,99 milioane lei). Stimulente au fost plătite unor angajaţi ale căror câştiguri salariale medii brute nu au scăzut în cele mai multe cazuri sub 3.000 lei, ci au urcat şi până la 9.700 lei. Cele mai mari câştiguri salariale medii brute din instituţii care au rezervat astfel de fonduri de stimulente sunt indicate pentru Consiliul Superior al Magistraturii (9.771 lei), Înalta Curte de Casaţie (8.753 lei), Curtea de Conturi (6.255 lei), Ministerul Public (6.002 lei), Ministerul Justiţiei (4.626 lei), Secretariatul General al Guvernului (3.209 lei), Ministerul Administraţiei şi Internelor (3.161 lei). Fondul total de salarii la nivelul instituţiilor publice a depăşit 12,4 miliarde lei.

În următorii ani, 250.000 de bugetari mai puţin

Din totalul posturilor din sectorul bugetar, 389.910 sunt ocupate în educaţie şi 194.886 în sănătate, în timp ce în instituţii administrative lucrează 410.926 persoane la nivel central şi 364.654 persoane la nivel local. Numărul total al angajaţilor cu statut de funcţionari publici este de 148.000. „Numărul bugetarilor cu statut de funcţionari publici nu depăşeşte 148.000, iar în ultimii ani 18.000 de funcţionari au ieşit din sistem. Din totalul bugetarilor, funcţionarii reprezintă 10%. În ultima perioadă, au fost disponibilizaţi funcţionari publici din instituţii precum Inspecţia Muncii şi Protecţia Consumatorilor", ne-a declarat Liviu Toader, vice-preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici. Peste 140.000 de angajaţi din sectorul public vor fi disponibilizaţi până la începutul anului viitor, pentru a menţine cheltuielile de personal în 2011 în limitele convenite cu FMI. Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat, luni, că personalul din sectorul public ar trebui să scadă pe termen mediu, în următorii ani, cu 250.000 de salariaţi, respectiv o reducere similară angajărilor suplimentare din perioada 2006-2008.

1.200 euro, pensia medie pentru „speciali"

Guvernul plăteşte lunar pensii medii de serviciu în cuantum cuprins între 1.176 lei şi 9.182 lei pentru un număr de peste 8.340 parlamentari, diplomaţi, magistraţi etc. Statul cheltuieşte anual 120 milioane euro pentru plata pensiilor speciale către 8.342 persoane, reprezentând 0,14% din totalul pensionarilor. Astfel, pensia medie lunară pentru categoriile „speciale" este de aproape 1.200 euro. Din totalul beneficiarilor, 694 sunt diplomaţi, care încasează o pensie medie de 4.270 lei, 1.737 sunt foşti angajaţi din industria aeronautică, cu o pensie medie de până la 9.182 lei, iar 511 sunt parlamentari, cu o pensie de 3.634 lei.

Distribuţia bugetarilor:

instituţii finanţate integral de la bugetul: 345.681 salariaţi

instituţii finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale: 10.575 salariaţi

instituţii subvenţionate din bugetul de stat: 39.123 salariaţi

unităţi sanitare finanţate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate: 194.886 salariaţi

universităţi de stat: 68.239 salariaţi

învăţământul preuniversitar: 321.671 salariaţi

autorităţi executive locale: 298. 281. salariaţi

Articol aparut in ziarul Romania libera din 14 mai 2010

Foto: Romania libera

Intretinerea la bloc, de 2,5 ori mai scumpa

Măsuri. Statul nu va mai subvenţiona gigacaloria

Intenţia autorităţilor de a elimina subvenţia pentru încălzire va creşte de 2,5 ori costurile cu întreţinerea la bloc, iar numărul restanţierilor se va dubla, până la aproape 70%.

Romulus Cristea

„Numărul debranşărilor de la reţeaua de termoficare va creşte accelerat, mai ales că un număr mare de proprietari au repartitoare şi robinete de închidere, după care ne vom  confrunta cu un val de restanţieri care nu vor mai avea posibilitatea să-şi plătească facturile, dacă  subvenţionarea căldurii va fi eliminată", ne-a declarat Ion Stan, preşedintele Uniunii Asociaţiilor de Proprietari din Prahova. Reprezentanţii proprietarilor de apartamente susţin că locatarii vor utiliza metode alternative de încălzire a locuinţei (reşouri sau sobe cu gaz), iar pentru încălzirea apei calde, rezistenţe electrice instant, pentru a evita să acumuleze la întreţinere sume mari

care nu pot fi acoperite. În Bucureşti, scoaterea subvenţiei va însemna plata a 300 lei/gigacaloria, în loc de 119 lei cât plătea, până acum, locatarul de la bloc.

„Vom avea o creştere a întreţinerii cu 150%, ceea ce ar însemna o criză socială şi economică fără precedent, pericolul major fiind sistarea căldurii şi a apei calde pentru 1,2 milioane de locuitori din Capitală".

Va creşte numărul restanţierilor

„Dacă în prezent numărul restanţierilor este de 30-40%, în condiţiile anunţate va trebui să ne aşteptăm ca numărul acestora să crească la 60-70%", a precizat Radu Opaina, reprezentantul Federaţiei Asociaţiilor 
de Proprietari din România 
(FAPR). Subvenţia la căldură şi apă caldă este formată din două componente distincte. Pentru toţi locatarii care beneficiază de reţeaua centrală de termoficare, Guvernul subvenţionează la furnizor aproape jumătate din cantitatea necesară de combustibil (păcură, gaze

sau cărbune, în funcţie de situaţie). Apoi, pentru categoriile defavorizate care nu pot acoperi din venituri costurile de întreţinere la apă caldă şi căldură, se mai asigură un ajutor bănesc prin consiliile locale. Aproape jumătate din locatarii de la bloc sunt astăzi în situaţia de a fi sprijiniţi de autorităţi cu ajutoare pentru încălzire. Radu Opaina susţine însă că, de la data când a fost legiferată, subvenţia a fost acordată furnizorului de energie

termică, şi nu populaţiei.

„Subvenţia a fost acordată furnizorului în scopul de a fi ajutat de către stat să se reformeze, reorganizeze, eficientizeze, timp în care subvenţia să fie redusă treptat în ritmul modernizării şi eficientizării sistemului centralizat de termoficare prin eliminarea pierderilor din sistem (cheltuieli nejustificate, pierderi tehnologice şi
financiare etc.). Practic, subvenţia trebuia să se reducă prin reducerea cheltuielilor furnizorului, implicit a preţului final al gigacaloriei, ca rezultat al eficientizării sistemului", a mai menţionat Opaina. Cinci luni din an, în anotimpurile friguroase, când se livrează agent termic, costurile cu încălzirea reprezintă circa 80% din factura de întreţinere. În perioada caldă, când se livrează doar apă caldă, costurile cu gigacaloria reprezintă 20-25% din factură, însă în cazul eliminării subvenţiei vor ajunge la 50%.  În iarna 2009-2010, întreţinerea la două camere în Bucureşti a fost de circa 200 lei, iar la trei camere - 300 lei.  Dacă se va elimina subvenţia, întreţinerea la iarnă va deveni 500 lei la două camere, respectiv 750 lei la trei camere.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 mai 2010

Foto: Romania libera

  

Ce ne poate aduce creşterea taxelor

FINANŢE PUBLICE. FMI anunţă într-o săptămână cum vor arăta impozitele în România

În timp ce unii analişti susţin că majorarea TVA va avea efecte pozitive, temperând consumul, alţii spun că va avea consecinţe negative: frânarea creşterii economice şi accentuarea recesiunii. Cât despre majorarea cotei unice, şi unii şi ceilalţi spun că este o greşeală.

Romulus Cristea

Potrivit unor surse, impozitul pe venituri şi cel pe profit ar urma să crească la 20%, iar TVA - la 24% sau 25%. Prognoza de scădere economică a României în acest an  şi estimările privind posibile ajustări şi mai mult în jos ar putea implica măsuri suplimentare de creştere a încasărilor şi de reducere a cheltuielilor bugetare. Deşi ministrul Finanţelor a declarat marţi că încearcă să nu modifice actualul nivel al taxelor, alte surse guvernamentale sugerează că, în urma discuţiilor cu FMI, va exista un pachet de măsuri financiare care va include  o majoare a cotei unice şi a TVA. „Sunt tot felul de variante. Aud şi eu de la televizor. Avem şi noi va­­riantele noastre.  Am spus că încercăm să nu modificăm taxele", a afirmat marţi ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, după ce, cu o zi în urmă, a menţionat că una dintre analizele discutate cu echipa FMI prezentă la Bucureşti indică scăderea economiei şi în acest an, fără a fi stabilită însă o estimare finală.

În schimb, alte surse guverna­mentale sugerează că, „în şase-şapte zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, va  anunţa pachetul de măsuri financiare", care este posibil să includă şi majorarea cotei unice şi a TVA. „Deciziile nu sunt încă luate, sunt calcule făcute, încă se lucrează", potrivit sursei guvernamentale. De asemenea, potrivit unei ştiri NewsIn care citează tot o sursă guvernamentală, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat inflexibil în discuţiile cu Guvernul din zilele acestea şi a cerut majorarea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%. În replică, ministrul Finanţelor a precizat miercuri că „se discută mai multe variante, s-au discutat şi ieri, şi alaltăieri", negând însă că ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%.
Dezavantaj pe termen scurt
Analistul economic Ilie Şerbă­nescu consideră că nu vor fi efecte deosebite prin aplicarea unor măsuri precum creşterea taxelor şi impozitelor sau majorarea TVA, pentru că oricum avem o cădere economică. „Nici creşterea TVA, nici mărirea impozitelor nu vor avea un efect devastator în economie. Însă mărirea TVA e de preferat, în defavoarea majorării taxelor, mai ales dacă ţinem seama că boala pricipală în economie este supraconsumul. Mărirea TVA e inevitabilă şi cea mai puţin costisitoare. E absurd, se consumă mai mai mult decât e normal în raport cu producţia, comparat cu veniturile. Creşterea TVA ar pondera consumul şi, în final, s-ar mai corecta deficitul  extern. Cu cât consumul va fi mai mic, vom obţine ceea ce, de altfel, e nevoie, un deficit extern mai mic", a declarat Şerbănescu. În schimb, profesorul de economie Daniel Dăianu apreciază că, deşi, aparent, astfel de măsuri pot stabili un echilibru peste câţiva ani, pe termen scurt reprezintă un dezavantaj, în cazul unor ţări precum Grecia, Portugalia şi chiar Ungaria creşterea economică fiind frânată, accentuând recesiunea.
„O asemenea măsură ar fi expresia faptului că execuţia bugetară prefigurează un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere iniţial. E o măsură extremă, iar discuţiile sunt anevoioase. Asemenea măsuri sunt prociclice, nu vor ajuta, deşi încearcă restabilirea unui echilibru bugetar. Pe termen scurt, astfel de măsuri vor menţine economia în recesiune, nu vom avea creştere. De fapt, astfel de măsuri realizează un transfer de resurse de la gospodării şi organizaţii economice la bugetul public. Aparent, e un beneficiu, poate peste o perioadă de timp, poate peste câţiva ani ele vor restabili un echilibru. Pe termen scurt constituie un dezavantaj. S-a văzut că în Grecia, Portugalia, Irlanda şi chiar în Ungaria, unde s-au aplicat măsuri care să conducă la reducerea deficitului bugetar, s-a pus frână creşterii economice şi au accentuat recesiunea", menţionează profesorul Dăianu.
S-a cumpărat mai puţin şi fără creşterea TVA
FMI a anunţat, înainte de începerea discuţiilor privind a patra evaluare a acordului stand-by, că a modificat prognoza de creştere economică a României în acest an de la 1,3% la 0,8%. Reprezentanţii opoziţiei au distribuit presei un document de lucru care prezintă mai multe variante de creştere a impozitului pe profit, de la 16% la 25%, respectiv pentru companiile care au avut în anul precedent un profit de 20 milioane lei sau 40 milioane lei, precum şi pentru firmele cu o rată a rentabilităţii mai mare de 9% sau peste 15%. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat la începutul acestei săptămâni că  Guvernul intenţionează să desfiinţeze cota unică de impozitare, introducând un impozit lunar de 25% asupra veniturilor de peste 4.000 de lei, să majoreze impozitul pe profit la 25% şi să dubleze valoarea taxelor şi impozitelor locale.
Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că deocamdată nu există nici un document oficial care să prezinte calcule referitoare la efectele majorării TVA sau ale desfiinţării cotei unice, iar creşterea impozitului pe profit nu ar aduce sume mari la buget. „Nu există deocamdată nici un document oficial care să documenteze care vor fi, de exemplu,  încasările la buget din majorarea TVA. Teoretic, ar fi mai avantajos să se aplice o majorare de TVA şi să s    e păstreze actualul nivel al impozitelor. Însă trebuie avut în vedere că supraconsumul de care se vorbea în urmă cu un an s-a diminuat şi este evident că, fără creşterea TVA, s-a cumpărat mai puţin. Statistica ne arată că producţia a crescut în ultimele luni, dar nu ştim cât va ţine această conjunctură şi trebuie ţinut cont că scăderea de anul trecut a fost dramatică", a subliniat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan.

Sindicatele cer TVA mic la alimente
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, după întâlnirea de marţi cu reprezentanţii FMI, referitor la problema creşterii taxelor, că  sindicaliştii preferă o taxare diferenţiată, în special la TVA. „I-am avertizat pe cei de la FMI că politica de taxe de astăzi nu este cea care corespunde şi că preferăm o taxă diferenţiată, în special la TVA", a spus Hossu, care a mai precizat că actuala politică de taxare creează un prejudiciu şi o imposibilitate de consum, mai ales pentru categoriile cu venituri foarte mici. „Este anormal să plătim acelaşi TVA la pâine şi la obiecte de lux", a spus Hossu.

Ce au făcut alţii
Polonia a redus impozitele pe salarii chiar la începutul crizei, în decembrie 2008 şi ianuarie 2009. De la grila progresivă de 19%/30%/40%, polonezii au rămas cu numai două praguri - 18% şi 32%. Simultan, polonezii au redus cheltuielile publice cu 1% din PIB şi au refuzat să acorde vreun stimul economiei. Acest cuplu de măsuri a făcut ca economia poloneză să fie singura pe creştere în 2009. Ungaria a mărit TVA de la 20% la 25% la jumătatea anului 2009. În schimb, a redus grila de impozitare de la 18%/36% la 17%/32%. Măsura a dus la însănătoşirea rapidă a finanţelor publice, iar Ungaria a anunţat la scurt timp că nu mai are nevoie de tranşele de la FMI.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 5 mai 2010
Foto: Romania libera

Vladescu: Restructurăm cat este necesar, dar nu stim cat

Finanţe Publice. Continuă concedierile din sectorul bugetar

Concedierile din sistemul bugetar vor continua în acest an, guvernanţii având ca obiectiv reducerea cheltuielilor de personal în 2010, faţă de 2009, a anunţat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

 Romulus Cristea

„Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient. Nu-mi este frică să anunţ un număr de posturi. A anunţa o concediere nu este plăcut. Este evident că în România, pe timp de criză, foarte multe locuri de muncă au fost şi sunt puse sub semnul întrebării. Este evident că acest lucru se întâmplă în acest moment şi în sectorul bugetar", a declarat duminică ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, în cadrul unei emisiuni la Pro TV. Vlădescu a menţionat însă că există o ţintă fixată privind numărul concedierilor, obiectivul Guvernului  fiind de reducere a cheltuielilor de personal.
Prin acordul semnat cu FMI, Guvernul s-a angajat să reducă, prin disponibilizări în sectorul public, cheltuielile de personal cu 0,2% din PIB. „Bugetul pe anul 2010 îşi propune să realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2% din PIB în termeni structurali. După cum se anticipa în septembrie, majoritatea măsurilor menite să ducă la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totală faţă de proiecţia de bază)", se menţiona în scrisoarea de intenţie la acordul cu FMI. Îngheţarea tuturor salariilor, cu excepţia celor minime pe economie, reducerea plăţii orelor suplimentare şi a primelor şi adoptarea unei politici de înlocuire doar a unui angajat din şapte care părăsesc sistemul bugetar sunt măsuri complementare avute în vedere de guvernanţi pentru reducerea cheltuielilor cu salariile.

În schimb, Sebastian Oprescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică, apreciază că guvernanţii ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre un mod mai eficient de colectare a veniturilor la bugetul de stat, acuzând că disfuncţionalităţile apărute, de exemplu, în rambursările de TVA se datorează tocmai lipsei de personal. „Ministrul Finanţelor spune că nu ştie cum, când şi câţi bugetari vor fi disponibilizaţi, dar evită să declare că şi Ministerul Finanţelor are personal insuficient. Rambursările de TVA întârzie tocmai din cauza faptului că la această instituţie e lipsă acută de funcţionari şi astfel acest minister devine factor perturbator al activităţilor comerciale. Ca să ofer alt exemplu clar, Garda Financiară are 7-8 echipe pe judeţ, în toată ţara activând doar 600 de echipe de control la un număr de 600.000 de firme. De asemenea, la Protecţia Consumatorului nu sunt mai mult de patru-cinci echipe pe judeţ, iar în Harghita şi Covasna sunt doar câte trei echipe. În aceste condiţii, cum se poate combate eficient eva­ziunea fiscală care ajunge,  potrivit estimărilor noastre, şi la 30% din PIB", susţine Oprescu.
Numărul de posturi din sectorul bugetar s-a redus cu 36.404, de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi, în perioada decembrie 2008-februarie 2010. Reprezentanţii sindicatelor susţin că FMI ar fi sugerat concedierea a nu mai puţin de 150.000 de bugetari în 2010. „FMI vrea ca în 2015 să rămână doar un milion de angajaţi în sectorul public", a declarat reprezentantul Alianţei „Sed Lex", Vasile Marica. Referitor la negocierile cu FMI, ministrul Finanţelor a declarat că „sunt complicate pentru că situaţia economică este una complicată", însă nu există nici un risc de întrerupere a acordului.

Tănăsescu: „Nu ştiu dacă PIB va fi pe plus"
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, declară că este cumpătat în a spune dacă economia va fi pe plus sau pe minus în 2010 şi crede într-o revenire a PIB în partea a doua a anului. „Este foarte adevărat că lucrurile s-au schimbat, de aceea aş fi cumpătat în a spune dacă va fi pe plus sau pe minus. Dar cred că va exista o tendinţă pozitivă care va arăta că economia a evoluat faţă de 2009", a afirmat Tănăsescu. El a spus că o scădere economică de 7,1%, înregistrată anul trecut, nu se va mai repeta.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 3 mai 2010
Foto: Romania libera/ Mircea Restea